Al doilea discurs al lui Elifaz
1Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2„Răspunde oare înțeleptul cu o cunoștință deșartă
și să‑și umple pântecul cu vântul de răsărit?
3Să se apere folosind cuvinte nefolositoare
sau o vorbire fără de folos?
4Tu dai la o parte chiar și teama de Dumnezeu
și împiedici cugetarea înaintea lui Dumnezeu.
5Căci nelegiuirea ta îți învață gura,
și ai ales limba celor vicleni.
6Gura ta te condamnă, nu eu,
buzele tale mărturisesc împotriva ta.
7Crezi că tu te‑ai născut primul între oameni?
Ai fost adus pe lume înaintea dealurilor?
8Ai fost tu la sfatul lui Dumnezeu?
Tu ești singurul care are înțelepciune?
9Ce cunoști tu, și noi să nu cunoaștem?
Ce înțelegi tu, iar noi să nu putem?
10Între noi sunt oameni cu părul cărunt,
oameni mai bătrâni chiar decât tatăl tău.
11Sunt prea neînsemnate pentru tine mângâierile lui Dumnezeu
sau cuvintele care ți‑au fost spuse cu blândețe?
12De ce îți îndepărtezi inima?
Și ce înseamnă strălucirea ochilor tăi,
13de îți întărâți duhul împotriva lui Dumnezeu
și lași să‑ți iasă din gură astfel de cuvinte?
14Ce este omul ca să poată fi curat
și cel născut din femeie ca să fie drept?
15Dacă Dumnezeu nu Se încrede nici în sfinții Săi
și nici chiar cerurile nu sunt curate în ochii Săi,
16cu atât mai puțin omul care este mârșav și corupt,
care bea nedreptatea ca pe apă!
17Îți voi explica; ascultă‑mă
și îți voi istorisi ceea ce am văzut,
18ceea ce au istorisit oamenii înțelepți,
care nu au ascuns nimic din ce le‑au spus părinții lor,
19pentru că doar lor le‑a fost dată țara
și niciun străin n‑a trecut printre ei.
20Cel rău se chinuie în durere în toate zilele sale,
iar cel înspăimântător, în numărul de ani păstrați pentru el.
21Zgomote îngrozitoare îi umplu urechile;
când toate par bine, tâlharii îl atacă.
22El nu crede că se va întoarce din întuneric;
este însemnat pentru sabie.22 Sau: este supravegheat de către sabie.
23Aleargă încoace și încolo după pâine, zicând: «Unde e?»23 Sau: Aleargă încoace și încolo – hrană pentru vulturi.
Știe că ziua întunericului este aproape.
24Necazul și neliniștea îl înspăimântă,
se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă,
25căci a ridicat mâna împotriva lui Dumnezeu
și s‑a mândrit înaintea Celui Atotputernic,
26și a alergat cu încăpățânare26 Lit.: cu gâtul. împotriva Lui,
cu grosimea marginilor scuturilor lui.
27Pentru că și‑a acoperit fața cu grăsime
și a adunat osânză pe coapse,
28va sălășlui în cetăți distruse,
în case nelocuite,
pregătite să ajungă un morman de pietre.
29Nu va mai fi bogat, nu‑i va mai rămâne averea,
și avuția lui nu va mai împânzi țara.
30Nu va scăpa de întuneric,
o flacără îi va usca mlădițele
și suflarea gurii lui Dumnezeu îl va îndepărta.
31Să nu se înșele încrezându‑se în deșertăciune,
căci deșertăciunea îi va fi răsplata.
32Va fi răsplătit înainte de vreme
și mlădițele lui nu vor înverzi.
33El va fi ca o viță ai cărei struguri necopți au fost scuturați,
și ca un măslin ale cărui flori au căzut.
34Căci gloata celor lipsiți de evlavie va ajunge stearpă
și focul va mistui corturile mitei.
35Ei concep necazul și dau naștere la nelegiuire;
pântecul lor pregătește înșelătoria.“
以利法再次發言
1提幔人以利法回答說：
2「智者豈會用空談作答，
滿腹東風？
3申辯時豈會講無用的話，
說無益之言？
4你摒棄對上帝的敬畏，
拒絕向祂禱告。
5你的罪指示你開口，
使你說出詭詐之言。
6並非我定你的罪，
定你罪的是你的口，
指控你的是你的嘴唇。
7你豈是第一個出生的人？
你豈在群山之前被造？
8你豈聽過上帝的密旨？
你豈獨攬智慧？
9有何事你知而我們不知，
你懂而我們不懂？
10我們這裡有白髮老人，
比你父親還年長。
11上帝用溫柔的話安慰你，
難道你還嫌不夠嗎？
12你為何失去理智，
為何雙眼冒火，
13以致你向上帝發怒，
口出惡言？
14人算什麼，怎能純潔？
婦人所生的算什麼，怎能公義？
15連上帝的聖者都無法令祂信任，
連諸天在祂的眼中都不潔淨，
16更何況可憎敗壞、
嗜惡如喝水的世人？
17「讓我告訴你，你好好聽著。
我要把所見的陳明——
18那是智者的教導，
是他們未曾隱瞞的祖訓。
19這片土地只賜給了他們，
沒有外人在他們中間出入。
20惡人一生受折磨，
殘暴之徒終身受苦。
21他耳邊響著恐怖的聲音，
他安逸時遭強盜襲擊。
22他不指望能逃脫黑暗，
他註定要喪身刀下。
23他到處流浪，尋找食物，
他知道黑暗之日快要來臨。
24患難和痛苦使他害怕，
像君王上陣一樣震懾他。
25因為他揮拳對抗上帝，
藐視全能者，
26拿著堅盾傲慢地挑戰祂。
27他滿臉肥肉，
腰間堆滿脂肪。
28他住的城邑必傾覆，
他的房屋必成為一堆瓦礫，
無人居住。
29他不再富足，
家財不能久留，
地產無法加增。
30他無法逃脫黑暗，
火焰要燒焦他的嫩枝，
上帝口中的氣要毀滅他。
31他不可自欺，信靠虛空，
因為虛空必成為他的回報。
32在他離世以前，虛空必臨到他，
他的枝子再不會青綠。
33他必像一棵葡萄樹，
葡萄未熟已掉落；
又像一棵橄欖樹，
花剛開便凋零。
34不信上帝之輩必不生育，
受賄者的帳篷必被火燒。
35他們心懷不軌，生出罪惡，
他們滿腹詭詐。」
