1Iată, ochiul meu a văzut toate acestea,
urechea mea a auzit și a înțeles.
2Ce știți voi știu și eu;
nu sunt mai prejos decât voi.
3Dar vreau să vorbesc Celui Atotputernic,
vreau să‑mi apăr cauza înaintea lui Dumnezeu!
4Dar voi sunteți niște făuritori de minciuni;
sunteți cu toții niște doctori de nimic.
5Mai bine ați fi tăcut!
Așa ați fi arătat înțelepciune.
6Ascultați apărarea mea
și luați aminte la argumentele buzelor mele!
7Veți vorbi cu nedreptate pentru Dumnezeu
și veți vorbi cu înșelăciune pentru El?
8Îi veți ține partea?
Doar nu Îi veți lua apărarea lui Dumnezeu?
9Va fi oare bine de voi când vă va cerceta?
Îl puteți oare înșela așa cum înșală un om pe un altul?
10Cu siguranță vă va mustra
dacă, pe ascuns, Îi țineți partea.
11Oare nu vă va înspăimânta măreția Lui?
Nu va cădea peste voi groaza Lui?
12Cugetările voastre sunt proverbe de cenușă;
apărările voastre sunt apărări de lut.
13Tăceți și vă voi vorbi;
apoi fie cu mine ce‑o fi!
14Pentru ce să‑mi iau carnea în dinți
și să‑mi pun viața în propriile mâini?
15Iată, chiar dacă mă va ucide, tot voi nădăjdui în El.
Da, îmi voi apăra căile în fața Lui.15 Sau: Poate să mă ucidă, dar nu voi aștepta, / ci îmi voi apăra căile în fața Lui; sau: Iată că mă va ucide; nu mai am speranță. / Totuși, îmi voi apăra căile în fața Lui.
16Mai mult, aceasta va fi spre izbăvirea mea,
căci cel lipsit de evlavie nu poate veni înaintea Lui.
17Ascultați cu atenție cuvintele mele
și aplecați‑vă urechile la cuvântarea mea!
18Iată că mi‑am pregătit apărarea;
știu că am dreptate.
19Cine poate să mă acuze?
Dacă va face cineva lucrul acesta, atunci voi tăcea și voi muri.
20Dumnezeule, dă‑mi doar două lucruri
și nu mă voi ascunde de fața Ta:
21ridică‑Ți mâna de pe mine
și nu mai lăsa groaza Ta să mă înspăimânte.
22Apoi cheamă‑mă, iar eu voi răspunde;
sau lasă‑mă să vorbesc, și răspunde‑mi Tu.
23Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele?
Arată‑mi fărădelegile și păcatul meu!
24De ce‑Ți ascunzi fața
și mă consideri un dușman?
25Vrei să îngrozești o frunză suflată de vânt
și să urmărești un pai uscat?
26Căci scrii lucruri amare împotriva mea
și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
27Îmi pui picioarele în butuci,
îmi urmărești toate căile
și însemnezi tălpile picioarelor mele.
28În felul acesta trupul mi se destramă ca un lucru putred,
ca o haină mâncată de molii.
1“这一切，我亲眼见过，
亲耳听过，且已明白。
2你们知道的我也知道，
我不比你们逊色。
3我想和全能者对话，
我渴望跟上帝理论。
4而你们只会编造谎言，
都是无用的庸医。
5但愿你们闭口不言，
那样还算你们明智。
6请听我的申辩，
留心听我的争讼。
7你们要为上帝说谎，
为祂说诡诈的话吗？
8你们要偏袒上帝吗？
你们要替祂辩护吗？
9祂查问你们时岂会有好结果？
你们岂能像欺骗人一样欺骗祂？
10你们若暗中偏袒，
祂必责备你们。
11难道你们不怕祂的威严，
不对祂充满恐惧吗？
12你们的名言是无用的灰尘，
你们的雄辩是土筑的营垒。
13“你们住口，让我发言；
我愿承担一切后果。
14我已经豁出性命，
不惜冒生命危险。
15祂必杀我，我毫无指望，13:15 “祂必杀我，我毫无指望”或译“即使祂杀我，我也信靠祂”。
但我仍要在祂面前申辩。
16这样我才能得救，
因为不信上帝的人无法到祂面前。
17请留心听我说话，
侧耳听我发言。
18看啊，我已准备好辩词，
我知道自己有理。
19若有人能指控我，
我就缄默，情愿死去。
20上帝啊，只要你应允两件事，
我就不躲避你的面，
21求你把手从我身上挪开，
不要用你的威严惊吓我。
22这样，你传唤我，我必回应；
或者让我陈述，你来回答。
23我究竟有什么过错和罪恶？
求你指出我的过犯和罪愆。
24你为何掩面不看我？
为何把我当作仇敌？
25你要恐吓一片风中的落叶吗？
你要追赶一根枯干的茅草吗？
26你记下指控我的罪状，
让我承担幼年的罪恶。
27你给我上了脚镣，
监视我的一举一动，
为我的脚掌设界限。
28我消逝如朽烂之物，
又如虫蛀的衣服。
