Înșelătoria ghivoniților
1Auzind despre aceste lucruri, toți regii care erau în regiunea de apus a Iordanului, la munte, în zona deluroasă1 Ebr.: Șefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei., pe întreaga coastă a Mării cea Mare1 Marea Mediterană. până în dreptul Libanului, și anume regii hitiți, amoriți, canaaniți, periziți, hiviți și iebusiți, 2s‑au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua și a lui Israel.
3Locuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăților Ierihon și Ai, 4s‑au folosit de vicleșug și au plecat spre israeliți, dându‑se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiți și burdufuri vechi de vin, crăpate și peticite. 5Erau încălțați cu sandale vechi și peticite și purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată și fărâmițată.
6Au venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal și i‑au vorbit astfel lui și bărbaților lui Israel:
– Noi am venit dintr‑o țară îndepărtată. Încheiați acum un legământ cu noi!
7Bărbații lui Israel le‑au răspuns însă hiviților:
– Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?
8Ei i‑au zis lui Iosua:
– Suntem robii tăi!
Iosua i‑a întrebat:
– Cine sunteți și de unde veniți?
9Ei i‑au răspuns:
– Robii tăi au venit dintr‑o țară foarte îndepărtată, datorită Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt, 10precum și ce a făcut celor doi regi amoriți de la răsărit de Iordan, lui Sihon, regele Heșbonului și lui Og, regele Bașanului, care domnea la Aștarot. 11Bătrânii noștri împreună cu toți locuitorii țării noastre ne‑au zis: „Luați cu voi provizii pentru călătorie și duceți‑vă să vă întâlniți cu ei și să le spuneți: «Suntem robii voștri. Prin urmare, încheiați legământ cu noi!»“ 12Pâinea aceasta era caldă când am luat‑o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată și fărâmițată. 13Aceste burdufuri de vin au fost odată pline și noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea și sandalele ni s‑au învechit mult din cauza călătoriei lungi.
14Bărbații israeliți au luat din proviziile lor și nu L‑au mai întrebat pe Domnul. 15Iosua a făcut pace cu ei și a încheiat cu ei un legământ că‑i va lăsa în viață. Conducătorii comunității le‑au jurat lucrul acesta.
16La trei zile după încheierea legământului, au aflat că aceștia sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor. 17Astfel, fiii lui Israel au plecat și în a treia zi au ajuns la cetățile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim. 18Fiii lui Israel nu i‑au putut ataca deoarece conducătorii comunității le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.
Și întreaga comunitate a cârtit împotriva conducătorilor. 19Toți conducătorii au zis înaintea întregii comunități: „Pentru că le‑am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei. 20Iată ce vom face cu ei: îi vom lăsa în viață ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza jurământului pe care l‑am încheiat cu ei.“ 21Conducătorii le‑au zis: „Lăsați‑i în viață.“ Au fost însă întrebuințați la tăiat lemne și la scos apă pentru întreaga comunitate, așa cum le spuseseră conducătorii.21 Sau: comunitate. Astfel le‑au vorbit conducătorii.
22Iosua i‑a chemat pe ghivoniți și le‑a zis:
– De ce ne‑ați înșelat, zicând: „Suntem foarte departe de voi“, când de fapt locuiți în mijlocul nostru? 23Acum sunteți blestemați și niciunul dintre voi nu va înceta să fie rob. Veți fi tăietori de lemne și veți scoate apă pentru Casa Dumnezeului meu.
24Ei i‑au răspuns lui Iosua, zicând:
– Robilor tăi li s‑a spus deslușit despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i‑a poruncit robului Său Moise, și anume să vă dea toată țara și să‑i nimicească pe toți locuitorii țării dinaintea voastră. Atunci ne‑am temut pentru viețile noastre din cauza voastră și de aceea am făcut lucrul acesta. 25Și acum, iată‑ne în mâinile tale. Fă‑ne potrivit cu ceea ce consideri că este bine și drept să faci.25 Lit.: potrivit cu ceea ce este bine și drept în ochii tăi să faci.
26Iosua le‑a făcut așa cum hotărâse. El i‑a eliberat din mâna fiilor lui Israel și astfel aceștia nu i‑au ucis. 27Dar din acea zi, Iosua i‑a pus să taie lemne și să scoată apă pentru comunitate și pentru altarul Domnului; și așa au făcut până în ziua aceasta, în locul ales de El.
Gibeonfo Daadaa Israelfo
1Afei, ahemfo a wɔwɔ Yordan atɔe fam no nyinaa tee nsɛm a asisi. Eyinom ne Hetifo, Amorifo, Kanaanfo, Perisifo, Hewifo ne Yebusifo ahemfo a na wɔtete mmepɔw nsase a ɛwɔ atɔe fam mmepɔw no ase ne Po Kɛse no mpoano kosi Lebanon atifi fam mmepɔw no so tɔnn. 2Saa ahemfo yi boaa wɔn nsraadɔm ano ntɛm so sɛ wɔbɛko atia Yosua ne Israelfo.
3Nanso Gibeonfo tee asɛm a ato Yeriko ne Ai no, 4wɔfaa nnaadaa kwan so de gyee wɔn ho nkwa. Wɔsomaa ananmusifo kɔɔ Yosua nkyɛn. Wɔde nkotoku a atetew ne mmoa nhoma nsa nkotoku a ayɛ dedaw na wɔatetare mu soaa wɔn mfurum. 5Wɔhyehyɛɛ ntade dedaw ne mpaboa a akyɛ na wɔapempam. Afei wɔfaa brodo a abɔ ntuw sɛ wɔn aduan. 6Woduu Israelfo atenae wɔ Gilgal no, wɔka kyerɛɛ Yosua ne Israel mmarima no se, “Yefi akyirikyiri man bi so na aba rebɛsrɛ mo sɛ mo ne yɛn nyɛ asomdwoe apam.”
7Israelfo no buaa saa Hewifo9.7 Na Hewifo yɛ nnipa bi a wɔn ase fi Mesopotamia. 2 Samuel mu, wɔka se wɔyɛ Amonfo. yi sɛ, “Ɛbɛyɛ dɛn na yɛahu sɛ monnte mmɛn ha? Efisɛ sɛ ɛte saa a, yɛrentumi ne mo nnyɛ apam.”
8Wobuae se, “Yɛbɛyɛ mo asomfo.”
Yosua bisaa wɔn se, “Moyɛ ɛhefo na mufi he?”
9Wobuaa se, “Yefi akyirikyiri asase bi so. Yɛate Awurade, mo Nyankopɔn no kɛseyɛ ne nea ɔyɛɛ wɔ Misraim nyinaa. 10Afei yɛate nea ɔyɛɛ Amorifo ahemfo baanu wɔ Asubɔnten Yordan apuei fam, Hesbonhene Sihon ne Basanhene Og (a ɔtenaa Astarot no). 11Ɛno nti, yɛn mpanyimfo ne ɔmanfo no ka kyerɛɛ yɛn ɔhyɛ so sɛ, ‘Munsiesie mo ho mma akwantu tenten. Munkohyia Israelfo na mompae mu nka se “Yɛn nkurɔfo bɛyɛ wɔn asomfo na mompere asomdwoe.” ’ 12Yɛresi mu no, na brodo yi yɛ hyerehyere a efi fonoo mu. Nanso sɛnea muhu no, akyenkyen na abɔ ntuw. 13Saa mmoa nhoma nsa nkotoku yi, bere a yɛde nsa guu mu no na ɛyɛ foforo, nanso mprempren, apaapae ayɛ dedaw. Na yɛn ntade ne mpaboa nso, esiane akwantu tenten nti, atetew.”
14Enti Israelfo no hwehwɛɛ wɔn brodo no ho nanso wɔammisa Awurade. 15Yosua kɔɔ so ne wɔn yɛɛ asomdwoe apam no na Israel mpanyimfo no kekaa ntam a emu yɛ den nam so gye too mu.
16Nnansa akyi no, nokware no daa adi sɛ saa nnipa a wɔyɛ Gibeonfo no te bɛn. 17Enti Israelfo no anna so koraa na wɔyɛɛ sɛ wɔbɛyɛ nhwehwɛmu. Nnansa akyi no woduu wɔn nkurow no so. Saa nkurow no ne Gibeon, Kefira, Beerot ne Kiriat-Yearim. 18Nanso Israelfo no antow anhyɛ nkurow no so, efisɛ na wɔn mpanyimfo aka ntam akyerɛ Awurade, Israel Nyankopɔn.
Esiane Apam no nti, Israelfo no nwiinwii hyɛɛ wɔn mpanyimfo no. 19Na mpanyimfo no buae se, “Yɛaka ntam wɔ Awurade, Israel Nyankopɔn anim. Yɛrentumi mfa yɛn nsa nka wɔn. 20Ɛsɛ sɛ yɛma wɔtena. Sɛ yebu yɛn ntam no so a, Onyankopɔn bo befuw yɛn. 21Momma wɔntena. Nanso, yɛbɛma wɔabu nnua, akɔ asu ama asafo no nyinaa.” Enti Israelfo no dii bɔ a wɔahyɛ Gibeonfo no so.
22Na Yosua frɛɛ Gibeonfo mpanyimfo no bisaa wɔn se, “Adɛn nti na mutwaa atoro kyerɛɛ yɛn? Adɛn nti na mokaa se mote akyirikyiri asase so wɔ bere a mote yɛn mu pɛɛ? 23Nnome mmra mo so! Efi nnɛ rekɔ, mubebu nnua, atwe nsu de akɔ me Nyankopɔn fi.”
24Wobuaa Yosua se, “Yɛyɛɛ saa, efisɛ wɔka kyerɛɛ yɛn se, Awurade, mo Nyankopɔn hyɛɛ ne somfo Mose sɛ ɔmmɛko nni saa asase yi nyinaa so na ɔnsɛe nnipa a wɔte so nyinaa. Yesuroo sɛ mubekunkum yɛn. Ɛno nti na ɛma yɛyɛɛ saa. 25Mprempren yɛdan mo. Nea mususuw sɛ eye ma mo biara no, monyɛ.”
26Yosua amma Israelfo no ankum wɔn. 27Na ɛda no, ɔmaa Gibeonfo no yɛɛ nnuabufo ne asukɔfo maa Israelfo ne Awurade afɔremuka no wɔ baabiara a Awurade bɛka sɛ wonsi no no. Saa nhyehyɛe no wɔ hɔ de besi nnɛ.
