Isus vindecă un infirm la bazinul Bethesda
1După acestea, a avut loc o sărbătoare a iudeilor1 Una dintre cele trei sărbători anuale importante pentru care orice bărbat israelit trebuia să fie prezent la Ierusalim (Deut. 16:16): Paștele, Sărbătoarea Cincizecimii și Sărbătoarea Corturilor., și Isus S‑a suit la Ierusalim. 2În Ierusalim, aproape de Poarta Oilor, se află o baie publică supranumită în ebraică „Bethesda“2 Unele mss conțin Bethzatha, iar altele Bethsaida sau Belzetha. Sulul de Aramă descoperit la Qumran (3Q15) face referire la un loc numit Beth Eșdatain, care înseamnă Casa celor două revărsări (în acea zonă au fost descoperite ruinele a două bazine). Așadar, Bethesda poate însemna Casa revărsării (Beth eșda), dar și Casa îndurării (Beth hesda)., care are cinci porticuri. 3În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, ologi și paralizați, care așteptau mișcarea apei. 4Căci un înger al Domnului cobora din când în când în bazin și tulbura apa. Și primul care pășea în el, după tulburarea apei, devenea sănătos, orice boală ar fi avut. 5Și era acolo un om care zăcea de treizeci și opt de ani în neputința lui.
6Isus l‑a văzut pe acesta zăcând și, știind că era deja bolnav de multă vreme, i‑a zis:
– Vrei să te faci sănătos?
7Bolnavul I‑a răspuns:
– Domnule, nu am pe nimeni care să mă arunce în bazin atunci când se tulbură apa și, până mă duc eu, coboară altul înaintea mea!
8Isus i‑a zis:
– Ridică‑te, ia‑ți targa și umblă!
9Imediat omul a devenit sănătos, și‑a ridicat targa și a început să umble.
În ziua aceea era Sabatul.
10Prin urmare, iudeii îi ziceau celui ce fusese vindecat:
– Este ziua de Sabat. Nu‑ți este permis să‑ți ridici targa!
11Însă el le‑a răspuns:
– Cel Ce m‑a făcut sănătos mi‑a zis: „Ridică‑ți targa și umblă!“
12Ei l‑au întrebat:
– Cine este Omul Care ți‑a zis: „Ridică‑ți targa și umblă!“?
13Dar cel vindecat nu știa cine este, pentru că Isus Se retrăsese din mulțimea care era în locul acela.
14După acestea, Isus l‑a găsit în Templu și i‑a zis:
– Iată că te‑ai făcut bine! Să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău.
15Omul a plecat și i‑a înștiințat pe iudei15 Ioan folosește des acest termen de‑a lungul cărții sale, făcând referire la liderii evrei. că Isus este Cel Care l‑a făcut sănătos.
Lucrarea Fiului
16Din cauza aceasta iudeii Îl persecutau pe Isus, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua de Sabat. 17Însă Isus le‑a răspuns: „Tatăl Meu încă lucrează și acum, iar Eu de asemenea lucrez.“ 18Tocmai de aceea iudeii căutau și mai mult să‑L omoare, fiindcă nu numai că încălca18 Sensul principal al verbului lyo este a dezlega, dar se mai poate traduce, în funcție de context, cu a distruge, a desființa, a dărâma, a încălca, a topi. ziua de Sabat, ci mai vorbea și despre Dumnezeu ca despre Tatăl Său, făcându‑Se astfel deopotrivă cu Dumnezeu.18 Rabinii erau de acord că Dumnezeu nu‑Și înceta activitatea în ziua de Sabat, însă activitatea în această zi era privilegiul exclusiv al lui Dumnezeu. Prin cuvintele Sale, Isus a afirmat că și El are acest privilegiu, făcându‑Se, așadar, deopotrivă cu Dumnezeu.
19Atunci Isus le‑a răspuns și le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce‑L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl, face și Fiul întocmai. 20Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și‑I arată tot ce face El. Și Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să rămâneți uimiți. 21Într-adevăr, așa cum Tatăl învie morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește El. 22Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I‑a dat‑o Fiului, 23pentru ca toți să‑L cinstească pe Fiul așa cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cel ce nu‑L cinstește pe Fiul nu‑L cinstește nici pe Tatăl, Care L‑a trimis.
24Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă Cuvântul Meu și crede în Cel Ce M‑a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. 25Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce ascultă vor trăi. 26Căci așa cum Tatăl are viața în Sine Însuși, tot așa I‑a dat și Fiului să aibă viața în Sine Însuși 27și I‑a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului. 28Nu fiți uimiți de acest lucru, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui 29și vor ieși din ele – cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au săvârșit răul vor învia pentru judecată.
30Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; Eu judec după cum aud, și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M‑a trimis.
Mărturia despre Fiul
31Dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, atunci mărturia Mea nu este adevărată. 32Este un Altul Care mărturisește despre Mine și știu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată. 33Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr. 34Nu că Eu aș avea nevoie să primesc mărturie de la om, ci spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți. 35El era candela care ardea și strălucea și voi ați vrut să vă veseliți pentru un ceas la lumina lui. 36Eu însă am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan. Căci lucrările pe care Mi le‑a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrările acestea, pe care Eu le fac, mărturisesc despre Mine că Tatăl M‑a trimis. 37Și Tatăl, Care M‑a trimis, mărturisește El Însuși despre Mine. Voi nu I‑ați auzit niciodată glasul, nici nu I‑ați văzut înfățișarea 38și nu aveți Cuvântul Lui rămânând în voi, pentru că nu credeți în Acela pe Care L‑a trimis El. 39Voi cercetați Scripturile deoarece credeți că în ele aveți viață veșnică, dar tocmai39 Verbul grecesc poate fi tradus și ca imperativ: Cercetați Scripturile, deoarece credeți că în ele aveți viață veșnică! Tocmai. acestea sunt cele care mărturisesc despre Mine! 40Și totuși nu vreți să veniți la Mine ca să aveți viață!
41Eu nu primesc slavă de la oameni, 42dar v‑am cunoscut: nu aveți în voi dragoste de Dumnezeu.42 Sau: dragostea lui Dumnezeu. 43Eu am venit în Numele Tatălui Meu și nu Mă primiți. Dacă vine altul în numele lui însuși pe acela îl veți primi. 44Cum puteți crede voi, care primiți slavă unii de la alții și nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?! 45Să nu credeți că Eu vă voi acuza înaintea Tatălui! Acuzatorul vostru este Moise, cel în care v‑ați pus speranța. 46Căci, dacă l‑ați crede pe Moise, M‑ați crede și pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47Dar dacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele Mele?!“
De genezing bij de vijver Betzata
1Jezus ging enige tijd later terug naar Jeruzalem om een van de Joodse feesten bij te wonen. 2Bij de Schaapspoort in Jeruzalem was de vijver Betzata met vijf zuilengalerijen. 3In die zuilengalerijen lagen talloze zieke mensen, zoals blinden, lammen en kreupelen, te wachten tot het water in beweging zou komen. 4Want van tijd tot tijd raakte een engel uit de hemel het water aan. Wie dan het eerst in het water stapte werd genezen, wat voor ziekte hij ook had. 5Er lag ook een man die al achtendertig jaar ziek was. 6Jezus zag hem daar liggen en wist dat hij al heel lang ziek was. Hij vroeg: ‘Wilt u gezond worden?’ 7De zieke man antwoordde Hem: ‘Ja, Here, maar ik heb niemand die mij het bad inhelpt als het water in beweging komt. En als ik het alleen probeer, ben ik altijd te laat.’ 8Jezus zei tegen hem: ‘Sta op! Pak uw matras en loop!’ 9De man werd direct gezond. Hij pakte zijn matras op en liep!
Nu was het die dag sabbat. 10Daarom zeiden de Joden tegen de man die net genezen was: ‘Het is sabbat! Dan mag u die matras niet dragen.’ 11Hij antwoordde: ‘De man die mij genezen heeft, zei dat ik mijn matras moest oppakken en lopen.’ 12‘Wie was dat?’ vroegen zij. 13De man wist het niet, omdat Jezus ongemerkt was weggegaan toen de mensen van alle kanten kwamen aanlopen.
14Later ontmoette Jezus hem in de tempel en zei tegen hem: ‘Nu u gezond bent geworden, wil Ik u dit nog zeggen: zondig niet meer, want anders zal u iets ergers overkomen.’ 15De man verliet de tempel en vertelde de Joden dat het Jezus was die hem had genezen. 16Omdat Jezus dat op de sabbat had gedaan, wilden de Joden Hem straffen. 17Maar Jezus verdedigde Zich met de woorden: ‘Mijn Vader werkt voortdurend en Ik dus ook.’ 18Omdat Hij dat gezegd had, wilden zij Hem doden. Hij had niet alleen iets gedaan wat volgens hen op de sabbat niet mocht, Hij had nu ook nog God zijn eigen Vader genoemd. Daarmee beweerde Hij dus aan God gelijk te zijn.
19‘Het is waar wat Ik zeg,’ zei Jezus. ‘De Zoon kan niets uit Zichzelf. Hij doet alleen wat zijn Vader Hem voordoet. In feite doet de Zoon hetzelfde als zijn Vader. 20De Vader houdt van de Zoon en laat Hem steeds zien wat Hij doet. De Vader zal Hem nog grotere dingen laten doen. U zult uw ogen nauwelijks kunnen geloven. 21Zoals de Vader de doden levend maakt, zo zal ook de Zoon levend maken wie Hij wil. 22De Vader spreekt geen oordeel uit, maar heeft zijn Zoon opgedragen in zijn plaats recht te spreken. 23Daarom moet iedereen even veel eer geven aan de Zoon als aan de Vader. Wie de Zoon niet eert, eert ook de Vader niet die Hem gestuurd heeft.
24Het is zoals Ik zeg: wie naar mijn woorden luistert en gelooft in Hem die Mij gestuurd heeft, heeft eeuwig leven. Over zo iemand wordt geen oordeel uitgesproken, maar die is overgeplaatst uit de dood in het leven. 25Geloof Mij: er komt een tijd dat de doden de stem van de Zoon van God zullen horen. Die tijd is er nu al. Wie naar de Zoon van God luisteren, zullen leven. 26De Vader heeft leven in Zichzelf. Hij heeft deze macht ook aan zijn Zoon gegeven, zodat Hij ook leven in Zichzelf heeft. 27Ook gaf Hij Hem de macht om recht te spreken over de mensen omdat Hij de Mensenzoon geworden is.
28Verbaas u niet hierover. Eens zullen alle doden zijn stem horen. 29Dan zullen zij uit hun graf opstaan en wie het goede hebben gedaan, zullen leven. Maar wie het slechte hebben gedaan, zullen veroordeeld worden.
30Ik kan niets uit Mijzelf doen. Ik oordeel zoals God het Mij zegt. Mijn oordeel is eerlijk en rechtvaardig. Het gaat Mij niet om wat Ik wil maar om wat God wil, want Hij heeft Mij gestuurd.
31Als Ik iets over Mijzelf zeg, is dat niet geloofwaardig. 32Maar er is een Ander die over Mij getuigt dat Ik de waarheid spreek en Ik weet dat Hij gelijk heeft. 33U heeft mensen naar Johannes de Doper gestuurd om te horen wat hij zei. En hij heeft niets dan de waarheid gesproken. 34Nu heb Ik het getuigenis van een mens niet nodig. Ik herinner u er alleen maar aan, omdat Ik wil dat u gered wordt en zult leven. 35Johannes was een helder schijnende lamp en u hebt een korte tijd van dat licht genoten. 36Maar Ik heb een getuigenis dat meer waarde heeft dan dat van Johannes. Denk eens aan de wonderen die de Vader Mij laat doen. Die zijn het bewijs dat Hij Mij gestuurd heeft. 37Daarmee is Hij mijn getuige, hoewel u Hem nog nooit hebt gezien of gehoord. 38Wat de Vader zegt, bereikt u niet werkelijk. Want u gelooft Mij niet, hoewel Ik door Hem gestuurd ben. 39U leest in de boeken van Mozes en de profeten omdat u denkt daarin eeuwig leven te vinden. Al die boeken getuigen over Mij. 40En toch wilt u niet bij Mij komen om eeuwig leven te vinden.
41Eer van mensen vind Ik niet belangrijk, 42omdat Ik weet hoe u bent: u hebt de liefde van God niet in u. 43Ik ben gekomen om mijn Vader te vertegenwoordigen en u ontvangt Mij niet. Maar wie uit zichzelf komt, zult u wel ontvangen. 44U vindt het zo belangrijk wat de mensen van u zeggen dat u vergeet dat het erom gaat wat God van u denkt. Daarom kunt u niet in Mij geloven. 45Denk maar niet dat Ik u bij de Vader zal aanklagen. Dat doet Mozes, op wie u uw hoop gevestigd hebt. 46Maar u hebt hem niet echt geloofd. Anders zou u Mij ook geloven. Mozes heeft immers geschreven dat Ik zou komen? 47Als u niet gelooft wat hij heeft geschreven, hoe zult u dan geloven wat Ik zeg?’
