Isus și femeia samariteancă
1Când a aflat Isus1 Multe mss conțin: Domnul. că fariseii au auzit că El face și botează mai mulți ucenici decât Ioan – 2cu toate că nu Isus Însuși boteza, ci ucenicii Lui – 3a părăsit Iudeea și S‑a întors iarăși în Galileea. 4Însă trebuia să treacă prin Samaria. 5Prin urmare, a ajuns într‑o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov i‑l dăduse fiului său Iosif. 6Acolo era o fântână a lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S‑a așezat la fântână6 Lit.: pe fântână. Este posibil ca fântâna respectivă să fi fost înconjurată de un zid scund. Vezi însă și P66 (Papirusul Bodmer, cca. 200 d.Cr.): pe pământ.. Era cam pe la ceasul al șaselea6 Ora 12:00..
7O femeie din Samaria a venit să scoată apă.
Isus i‑a zis:
– Dă‑Mi să beau!
8Ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.
9Femeia samariteancă I‑a zis:
– Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?!
(Căci iudeii n‑au legături cu samaritenii.)9 Sau: (Căci iudeii nu folosesc vase folosite de samariteni.) Iudeii îi considerau pe samariteni necurați din punct de vedere ceremonial, considerând că folosirea unui vas care a fost atins de un samaritean îi va face și pe ei necurați. Samaritenii erau o populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană (722 î.Cr.) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni (2 Regi 17:24).
10Isus a răspuns și i‑a zis:
– Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel Ce‑ți zice: „Dă‑Mi să beau!“, tu însăți I‑ai fi cerut, și El ți‑ar fi dat apă vie10 Sau: apă curgătoare. Este unul din dubletele de sens intenționate de Ioan, la fel ca pneuma (vânt/duh) și anagenesis (naștere din nou/naștere de sus). Inițial femeia a crezut că este vorba despre o sursă de apă proaspătă, nu de un beneficiu spiritual. Lucrurile i se clarifică ulterior, după conversația cu Isus.!
11Femeia I‑a zis:
– Domnule11 Sau: Doamne. Gr.: kurios, care poate însemna atât Doamne, cât și Domnule. În contextul de față s‑a optat pentru traducerea cu Domnule deoarece, după toate probabilitățile, mulțimile nu ajunseseră încă să‑L recunoască pe Isus ca Domn., n‑ai găleată, iar puțul este adânc. De unde ai deci această apă vie?! 12Ești Tu mai mare decât strămoșul12, 20 Lit.: tatăl. nostru Iacov, care ne‑a dat puțul acesta din care a băut atât el, cât și fiii și turmele lui?
13Isus a răspuns și i‑a zis:
– Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăși sete. 14Dar celui ce bea din apa pe care i‑o voi da Eu, în veci nu‑i va mai fi sete, ci apa pe care i‑o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, țâșnind spre viața veșnică.
15Femeia I‑a zis:
– Domnule, dă‑mi și mie această apă, ca să nu‑mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot!
16El i‑a zis:
– Du‑te, cheamă‑l pe bărbatul tău și vino aici!
17Femeia a răspuns și I‑a zis:
– N‑am bărbat!
Isus i‑a zis:
– Ai spus bine: „N‑am bărbat!“, 18pentru că cinci bărbați ai avut, iar cel pe care‑l ai acum nu‑ți este bărbat. Este adevărat ceea ce ai spus.
19Femeia I‑a zis:
– Domnule, văd că Tu ești profet! 20Strămoșii noștri s‑au închinat pe muntele acesta20 Muntele Garizim, unde samaritenii au ridicat un templu în sec. al IV‑lea î.Cr. Acest templu a fost distrus de către Ioan Hyrcanus în anul 128 î.Cr., iar voi spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.
21Isus i‑a răspuns:
– Crede‑Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veți mai închina Tatălui nici pe muntele acesta și nici în Ierusalim. 22Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea este de la iudei. 23Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători I se vor închina Tatălui în duh și în adevăr. Căci astfel de închinători caută Tatăl. 24Dumnezeu este duh, iar cei care I se închină trebuie să I se închine în duh24 Sau: în Duh. și în adevăr.
25Femeia I‑a zis:
– Știu că vine Mesia (Căruia I se zice Cristos). Când va veni El, ne va înștiința despre toate lucrurile.
26Isus i‑a zis:
– Eu, Cel Care‑ți vorbește, sunt Acela.
27Chiar atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși, niciunul n‑a întrebat: „Ce cauți27 Vezi v. 23 pentru a înțelege mai bine sensul acestei întrebări.?“ sau „De ce vorbești cu ea?“ 28Femeia a lăsat urciorul, a plecat în cetate și le‑a zis oamenilor: 29„Veniți să vedeți un Om Care mi‑a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“ 30Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.
31Între timp, ucenicii Îl rugau:
– Rabbi31 Vezi nota de la 1:38., mănâncă!
32Dar El le‑a zis:
– Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu știți.
33Drept urmare, ucenicii și‑au zis unii altora: „Nu cumva I‑a adus cineva de mâncare?“
34Isus le‑a zis:
– Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M‑a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35Nu ziceți voi că mai sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată, Eu vă spun, ridicați‑vă ochii și priviți ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriș! Chiar acum, 36cel35-36 Sau: gata pentru seceriș chiar acum! 36 Cel. ce seceră primește răsplată și strânge rod pentru viață veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună. 37Căci în această privință este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“ 38Eu v‑am trimis să secerați acolo unde nu voi v‑ați ostenit; alții s‑au ostenit, iar voi ați intrat în osteneala lor.
39Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El datorită cuvintelor femeii, care mărturisea: „Mi‑a spus tot ce‑am făcut!“ 40Așadar, când samaritenii au venit la El, L‑au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41Mult mai mulți au crezut apoi datorită cuvintelor Lui 42și‑i ziceau femeii: „Acum nu mai credem datorită spuselor tale, căci am auzit noi înșine și știm că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“
Vindecarea fiului unui slujbaș al regelui
43După cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea. 44Căci Isus Însuși mărturisise că un profet nu are parte de cinste în patria lui. 45Când a ajuns în Galileea, galileenii L‑au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci și ei fuseseră la sărbătoare.
46Atunci a venit din nou în Cana Galileei, unde prefăcuse apa în vin.46 Lit.: unde făcuse apa vin. Era acolo un slujbaș al regelui46 Probabil al tetrarhului Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.), unul dintre fiii lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Tetrarhul domnea peste a patra parte a unei regiuni, fiind inferior unui rege și stăpânind doar cu aprobarea romanilor., al cărui fiu era bolnav în Capernaum. 47Când acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s‑a dus la El și L‑a rugat să vină și să‑i vindece fiul, căci era pe moarte.
48Isus i‑a zis:
– Dacă nu vedeți semne și minuni, nicidecum nu credeți!
49Slujbașul regelui I‑a zis:
– Doamne, coboară‑Te acasă la mine până nu moare copilașul meu!
50Isus i‑a răspuns:
– Du‑te; fiul tău trăiește.
Omul a crezut cuvintele pe care i le‑a spus Isus și a plecat. 51În timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l‑au întâmpinat și i‑au zis că fiul lui trăiește! 52Atunci el i‑a întrebat de ceasul în care începuse să‑i fie mai bine. Ei i‑au răspuns: „Ieri la ceasul al șaptelea52 Ora 13:00. l‑a lăsat febra.“ 53Tatăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăiește.“ Și a crezut el și toată casa lui.
54Acesta a fost al doilea semn pe care l‑a făcut Isus după ce a venit din Iudeea în Galileea.
Yesu Hyia Samarianibea Bi
1Yesu huu se Farisifo no ate sɛ nnipa pii reba ne nkyɛn ama wabɔ wɔn asu sen sɛnea nnipa kɔ Yohane nkyɛn, 2a na ɛnyɛ Yesu ankasa na ɔbɔ asu no, na mmom nʼasuafo no na wɔbɔ asu. 3Enti ofii Yudea san kɔɔ Galilea.
4Ɔrekɔ no na ɛsɛ sɛ ɔfa Samaria. 5Ɛbɛyɛ sɛ owigyinae no, na Yesu abɛn Samaria kurow bi a wɔfrɛ no Sikar a ɛbɛn asase bi a Yakob de maa ne ba Yosef no ho. 6Ɛhɔ na na Yakob abura wɔ. Esiane ɔbrɛ a na Yesu abrɛ nti, ɔtenaa abura no ho sɛ ɔregye nʼahome. Na saa bere no bɛyɛ awia nnɔndumien.
7Ankyɛ na Samarianibea bi baa hɔ bɛtow nsu maa Yesu srɛɛ no sɛ, “Ma me nsu no bi nnom.” 8Saa bere no na Yesu asuafo no kɔ kurow no mu akɔtɔ aduan.
9Samarianibea no ka kyerɛɛ Yesu se, “Ɛyɛ me nwonwa sɛ wo a woyɛ Yudani rebisa nsu afi me a meyɛ Samariani nkyɛn.” Na Yudafo ne Samariafo nni hwee yɛ.
10Yesu buaa no se, “Sɛ wunim akyɛde a Onyankopɔn de ma onipa anaa onipa ko a ɔresrɛ wo nsu yi a anka wobɛsrɛ no na wama wo nkwa nsu.”
11Ɔbea no bisae se, “Owura, wunni hama, nni bokiti; abura yi mu nso dɔ yiye, na ɛhe na wubenya saa nkwa nsu no afi? 12Woyɛ ɔkɛse sen yɛn agya Yakob a otuu abura yi maa yɛn na ɔne ne mma, ne nguan ne nʼanantwi nom mu nsu bi no ana?”
13Yesu buaa no se, “Obiara a ɔnom saa nsu yi bi no, osukɔm de no bio, 14nanso nea ɔbɛnom nsu a mede bɛma no no, osukɔm renne no bio da. Nsu a mede bɛma no no bɛyɛ sɛ asuti a ɛrenyow da wɔ ne mu, na ɛbɛma no nkwa a ɛrensa da.”
15Ɔbea no srɛɛ no se, “Owura, ma me saa nkwa nsu yi bi na osukɔm anne me bio, na daa mantwa kwan ammɛtow nsu.”
16Yesu ka kyerɛɛ no se, “Kɔfrɛ wo kunu na wo ne no mmra.”
17Ɔbea no buaa no se, “Me wura, minni kunu.”
Yesu nso kae se, “Asɛm a woaka no yɛ nokware, sɛ wunni kunu no. 18Woaware mmarima baanum agyae na ɔbarima a wo ne no wɔ hɔ mprempren no nyɛ wo kunu mpo.”
19Ɔbea no kae se, “Owura, mihu sɛ woyɛ odiyifo. 20Yɛn agyanom Samariafo som Onyankopɔn wɔ saa bepɔw yi so, nanso mo Yudafo de, moka se Yerusalem nko ara na ɛsɛ sɛ yɛsom Nyankopɔn.”
21Yesu ka kyerɛɛ no se, “Merema woate ase sɛ bere bi bɛba a nnipa rensom Agya no wɔ saa bepɔw yi so anaa Yerusalem.” 22Mo Samariafo nnim nea mosom no. Nanso yɛn Yudafo de, yenim nea yɛsom no, efisɛ Yudafo so na nkwagye nam ba. 23Nna bi reba, na mpo aba dedaw, sɛ nokware asomfo bɛsɔre Agya no wɔ Honhom ne nokware mu. Eyinom ne asomfo a Agya no hwehwɛ. 24Onyankopɔn yɛ Honhom, na ɛsɛ sɛ wɔn a wɔsom no no som no wɔ Honhom ne nokware mu.
25Ɔbea no ka kyerɛɛ no se, “Minim sɛ Agyenkwa no a wɔfrɛ no Kristo no bɛba, na sɛ ɔba a ɔbɛkyerɛkyerɛ yɛn biribiara mu.”
26Yesu ka kyerɛɛ no se, “Me a me ne wo rekasa yi, mene Kristo no.”
27Yesu ano sii pɛ na nʼasuafo no san bae. Ɛyɛɛ asuafo no nwonwa sɛ wɔbɛtoo Yesu sɛ ɔne ɔbea bi redi nkɔmmɔ. Nanso wɔn mu biara ammisa ɔbea no nea ɔrehwehwɛ ne Yesu nso, nea enti a ɔne saa ɔbea no redi nkɔmmɔ no.
28Afei ɔbea yi gyaw nʼasuhina no hɔ san kɔɔ kurow no mu kɔka kyerɛɛ kurom hɔfo se, 29“Mommra mmɛhwɛ ɔbarima bi a waka kokoa mu nneɛma a mayɛ akyerɛ me! Anaa ɔno ne Agyenkwa no?” 30Nnipa a wɔtee asɛm yi nyinaa bɔɔ twi kɔhwɛɛ Yesu.
31Afei asuafo no ka kyerɛɛ Yesu se, “Kyerɛkyerɛfo, didi.”
32Yesu buaa wɔn se, “Mewɔ aduan a midi a munnim ho hwee.”
33Ɛmaa asuafo no bisabisaa wɔn ho wɔn ho se, “Obi abrɛ no aduan bi ana?”
34Yesu buae se, “Mʼaduan ne sɛ meyɛ nea ɔsomaa me no apɛde, na miwie dwuma a ɔde maa me sɛ mimmedi no. 35Moka se, ‘Asram anan mu, otwabere bedu.’ Mummue mo ani nhwɛ mo ho nhyia, na muhu sɛ aburow awo a ɛkyerɛ sɛ, otwabere adu! 36Otwafo nya nʼakatua a ɛsɛ no, na ɔboaboa nea watwa no ano ma nkwa a ɛnsa da. Eyi ma nea odua ne nea otwa no nyinaa ani gye. 37Ɛyɛ nokware pefee sɛ, ‘Obi dua na obi twa.’ 38Mesomaa mo kɔɔ baabi sɛ munkotwa nea monyɛe ho adwuma ɛ. Nnipa afoforo na wɔayɛ adwumaden, na mo de, moanya mfaso afi adwuma a wɔayɛ no mu.”
Samariafo Pii Gye Yesu Di
39Esiane adanse a Samarianibea no di faa Yesu ho se, “Waka biribiara a mayɛ akyerɛ me” no nti, kurow no mu hɔfo pii gyee Yesu dii sɛ ɔno ne Mesaia no. 40Enti bere a Samariafo no baa Yesu nkyɛn no, wɔsrɛɛ no sɛ ɔntena wɔn nkyɛn. Ɔpenee so dii nnaanu wɔ wɔn nkyɛn. 41Ne nsɛm no nti nnipa bebree gyee no dii.
42Nnipa a wogyee no dii no ka kyerɛɛ ɔbea no se, “Ɛnyɛ adanse a wubedii no nti na yegye no di, na mmom nsɛm a yɛate sɛ ɔka no nti na yɛagye no adi. Na yenim sɛ ɔno ne wiase Agyenkwa no.”
Galileafo Gye Yesu
43Nnaanu akyi no, Yesu fii kurow no mu kɔɔ Galilea. 44Ɛwɔ mu sɛ na Yesu aka se, “Odiyifo biara nni anuonyam wɔ ne man mu” de, nanso 45esiane nea Galileafo a wɔwɔ Yerusalem wɔ Twam Afahyɛ bere no mu no huu nea Yesu yɛe no nti, oduu Galilea no wogyee no.
Yesu Sa Abofra Bi Yare
46Ɔsan kɔɔ Kana a ɛwɔ Galilea, faako a ɔmaa nsu dan nsa hɔ no bio. Yesu wɔ hɔ no ɔhene somfo panyin bi a na ne ba yare wɔ Kapernaum no 47tee ne nka sɛ ofi Yudea aba Galilea hɔ. Saa ɔbarima yi kɔɔ Kana kohuu Yesu, srɛɛ no se ɔne no nkɔ Kapernaum nkɔsa ne ba a na ɔyare a ɔreyɛ awu no yare mma no.
48Yesu kae se, “Menyɛ nsɛnkyerɛnne nkyerɛ mo ansa na moagye me adi ana?”
49Ɔsomfo panyin no de ahoyeraw ka kyerɛɛ no se, “Owura, mesrɛ wo, ma yɛnkɔ ntɛm, anyɛ saa a me ba no bewu.”
50Yesu ka kyerɛɛ no se, “Kɔ fie na wo ba no ho ayɛ no den!”
Ɔsomfo panyin no gyee asɛm a Yesu kae no dii na osii mu sɛ ɔrekɔ fie. 51Ɔnam kwan so no, nʼasomfo bi behyiaa no ka kyerɛɛ no se ne ba no ho atɔ no. 52Ɔbarima no bisaa nʼasomfo no se, “Bere bɛn na ne ho tɔɔ no?” Asomfo no buaa no se, “Nnɛra awia bɛyɛ dɔnkoro bere mu na atiridiinini a na abɔ no no gyaee.”
53Ɔbarima no tee asɛm no pɛ na ɔkaa se ɛyɛ saa bere koro no ara mu na Yesu ka kyerɛɛ no se, “Kɔ fie na wo ba no ho atɔ no” no. Eyi maa ɔbarima no ne ne fifo nyinaa gyee Yesu dii.
54Eyi ne nsɛnkyerɛnne a ɛto so abien a Yesu fii Yudea baa Galilea no ɔyɛe.
