Ierusalimul va fi asediat
1Fugiți din mijlocul Ierusalimului,
fii ai lui Beniamin!
Sunați din trâmbiță1, 17 Vezi nota de la 4:5. la Tekoa!
Dați semnalul la Bet‑Hacherem!
Căci din nord se ivește o nenorocire
și o mare distrugere.
2O voi distruge pe fiica Sionului,
cea frumoasă și delicată,
3împotriva căruia vin păstorii cu turmele lor;
ei își întind corturile în jurul ei
și fiecare își paște turma în dreptul lui.“
4„Declarați4 Lit.: sfințiți/puneți deoparte împotriva ei. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu sau pentru pedeapsă (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). război împotriva ei!
Ridicați‑vă! Să ne suim la amiază!
Dar, vai, ziua se sfârșește
și umbrele de seară se lungesc.
5Ridicați‑vă! Să ne suim în timpul nopții
și să‑i distrugem palatele!“
6Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Tăiați copaci
și ridicați rampe de asalt împotriva Ierusalimului!
Această cetate trebuie pedepsită,
căci în ea este numai asuprire!
7După cum o fântână își reîmprospătează apele,
tot așa își reîmprospătează și această cetate răutatea.
Violența și distrugerea răsună din ea.
Boala și rana ei sunt pentru totdeauna înaintea Mea.
8Ia învățătură, Ierusalime,
ca nu cumva să Mă înstrăinez de tine
și să te prefac într‑un pustiu,
într‑o țară de nelocuit.“
9Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Să culeagă rămășița lui Israel
așa cum se culege via.
Puneți mâna pe ea,
așa cum pune culegătorul mâna pe mlădițe.“
10Cui să‑i vorbesc și pe cine să înștiințez
ca ei să asculte?
Iată, urechea lor este necircumcisă
și nu pot să ia aminte.
Iată, Cuvântul Domnului este o insultă pentru ei
și nu‑și găsesc plăcerea în el.
11Eu însă sunt așa de plin de mânia Domnului
încât am obosit s‑o mai țin.
„Toarn‑o peste copilul de pe drum,
peste tinerii adunați laolaltă,
căci și bărbatul, și soția sa vor fi luați,
și bătrânul, și cel încărcat de zile.
12Casele lor vor trece în stăpânirea altora,
împreună cu terenurile și soțiile lor,
căci Îmi voi întinde mâna
împotriva locuitorilor țării,
zice Domnul.
13De la cel mai mic până la cel mai mare,
toți sunt lacomi de câștig nedrept;
de la profet până la preot,
toți înșală.
14Ei leagă în mod ușuratic
rana poporului Meu,
zicând: «Pace, pace!»,
când nu este pace.
15Dar se rușinează ei oare când săvârșesc vreo urâciune?
Nu, nu le e rușine deloc
și nici nu știu să roșească.
De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad;
vor fi răsturnați când îi voi pedepsi,
zice Domnul.“
16Așa vorbește Domnul:
„Stați la răspântii și priviți!
Întrebați care sunt cărările cele vechi,
unde este calea cea bună; apoi umblați pe ea
și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.
Dar ei spun: «Nu vrem să umblăm pe ea!»
17Am pus păzitori peste voi.
Luați aminte la sunetul trâmbiței!
Dar ei spun: «Nu vrem să luăm aminte!»
18De aceea, ascultați, neamuri,
și priviți ce li se va întâmpla,
voi, martori!
19Ascultă și tu, pământule!
Iată, voi aduce peste poporul acesta nenorocirea,
rodul planurilor lui,
pentru că nu a luat aminte la cuvintele Mele
și a respins Legea Mea.
20Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Șeba
sau de trestia plăcut mirositoare,
care vine dintr‑o țară îndepărtată?
Nu accept arderile voastre de tot
și nu‑Mi plac jertfele voastre.“
21De aceea, așa vorbește Domnul:
„Iată, voi pune înaintea acestui popor pietre de poticnire
în care se vor împiedica atât părinții, cât și copiii,
atât vecinul, cât și prietenul său, și vor pieri.“
22Așa vorbește Domnul:
„Iată, un popor vine din țara de nord,
un neam mare este stârnit
de la marginile pământului.
23Ei sunt înarmați cu arc și suliță;
sunt cruzi și fără milă.
Glasul lor urlă ca marea înfuriată;
sunt călare pe cai și gata de luptă.
Ei vin ca un războinic împotriva ta,
fiică a Sionului.“
24Am auzit vești despre ei
și mâinile ne slăbesc;
ne cuprinde chinul,
ne apucă durerea ca pe o femeie care naște.
25Nu ieșiți pe câmpuri
și nu umblați pe drumuri,
căci dușmanul are o sabie;
de jur împrejur este teroare.
26Fiica poporului meu, acoperă‑te cu un sac
și rostogolește‑te în cenușă.
Plângi amarnic, ca după singurul tău fiu,
căci pe neașteptate va veni pustiitorul peste noi.
27„Te făcusem un examinator27 Cu referire la cel ce încearcă metalele.,
o fortăreață în poporul Meu,
ca să cunoști
și să cercetezi calea lor.
28Toți sunt peste măsură de răzvrătiți,
umblând cu bârfa.
Sunt bronz și fier;
toți sunt niște pervertiți.
29Foalele suflă năprasnic
și plumbul este topit de foc,
dar rafinorul curăță degeaba;
cei răi nu sunt înlăturați.
30Sunt numiți argint lepădat,
căci Domnul i‑a lepădat.“
Gisulong ang Jerusalem sa Iyang mga Kaaway
1“Palayo kamo ug panago mga kaliwat ni Benjamin! Biya kamo sa Jerusalem! Patingoga ang budyong sa Tekoa ug paghatag ug senyas didto sa Bet Hakkeram. Kay moabot ang grabing kadaot gikan sa amihan. 2Gub-on ko ang maanindot nga siyudad sa Jerusalem.6:2 siyudad sa Jerusalem: sa literal, anak nga babaye sa Zion. 3Libotan kini sa ilang mga sundalo.6:3 Libotan kini sa ilang mga sundalo: sa literal, sa mga magbalantay ug sa ilang mga mananap. Magpatindog sila sa ilang mga tolda libot niini, ug magkampo sila6:3 ug magkampo sila: sa literal, ug magpasabsab. sa bisan asang bahin nga ilang magustohan. 4Moingon ang mga komander, ‘Pangandam kamo sa pagsulong sa Jerusalem. Sulongon nato sila sa udto.’ Apan sa dihang hapon na, moingon ang mga komander, ‘Hala! Gasalop na man ang adlaw ug hapit nang mongitngit. 5Karon na lang kitang gabii mosulong ug gub-on nato ang lig-ong mga bahin niining siyudara.’ ”
6Mao kini ang giingon sa Ginoo nga Makagagahom, “Pagputol kamog mga kahoy nga gamiton sa pagguba sa mga paril sa Jerusalem, ug pagtapok kamog yuta sa kilid sa paril aron makatkat ninyo kini. Kinahanglan nang silotan kining siyudara, kay midagsang na niining dapita ang pagpangdaog-daog. 7Sama sa usa ka tuboran nga padayon ang pagdagayday sa tubig, padayon usab ang iyang paghimog daotan. Madungog kanunay dinhi niini nga siyudad ang pagpasakit ug pagpanglaglag. Ang balatian ug mga samad niini maoy kanunay kong makita. 8Pasidaan kini kanimo, Jerusalem! Kon dili ka pa mamati, motalikod gayod ako kanimo ug himuon kong awaaw ang imong yuta aron wala nay magpuyo pa niini.”
9Mao pa gayod kini ang giingon sa Ginoo nga Makagagahom, “Ang mahibiling buhi sa Israel ipatilok ko pag-ayo sa mga kaaway, sama sa pagtilok sa mga tigpamupo ug ubas sa nahibiling mga bunga diha sa mga sanga.”
10Mitubag ako, “Apan kinsa may akong pasidan-an? Kinsa may maminaw kanako? Gitabonan nila ang ilang mga dalunggan aron dili sila makadungog. Ngil-ad alang kanila ang pulong sa Ginoo, busa dili sila gusto nga maminaw niini. 11Gibati ko usab ang labihan nga kasuko sama sa kasuko sa Ginoo, ug dili ko gayod kini mapugngan.”
Miingon ang Ginoo, “Ipatagamtam ko ang akong kasuko sa mga kabataan nga nagadula sa dalan, sa mga batan-ong lalaki nga nagatigom, sa mga bana ug mga asawa, ug sa mga tigulang. 12Ang ilang mga balay ihatag ngadto sa uban, lakip na ang ilang mga uma ug mga asawa. Mahitabo kini kon ako nang silotan ang mga katawhan nga nagapuyo niini nga yuta. Ako, ang Ginoo, ang nagaingon niini.
13“Gikan sa labing ubos hangtod sa labing dungganon, nanikas sila aron makakuwarta. Bisan mga propeta ug mga pari nagpangilad usab. 14Gipakawalay-bili nila ang samad sa akong mga katawhan, bisan grabe na kini. Nagaingon sila nga maayo ang tanan bisan ang tinuod dili kini maayo. 15Naulaw ba sila sa ilang daotang mga binuhatan? Wala, kay wala na silay ulaw! Dili man lang gani sila mahilaw. Busa mangamatay sila sama sa uban. Malaglag sila sa panahon nga silotan ko na sila. Ako, ang Ginoo, ang nagaingon niini.”
16Mao pa gayod kini ang giingon sa Ginoo, “Tindog kamo diha sa gisang-an sa mga dalan ug pagpakisusi pag-ayo. Pangutana kamo kon hain ang karaan ug maayo nga dalan, ug didto kamo agi. Kon buhaton ninyo kini, maangkon ninyo ang kalinaw. Apan miingon kamo, ‘Dili kami moagi diha!’ 17Nagpili akog tigbantay sa pagsulti kaninyo, ‘Patalinghogi ninyo ang tingog sa budyong ingon nga pagpasidaan kaninyo.’ Apan miingon kamo, ‘Dili kami mamati.’
18“Busa pamati kamong mga kanasoran. Saksihi ninyo kon unsay mahitabo sa akong katawhan. 19Pamati, O kalibotan! Magpadala akog kalaglagan niini nga mga tawo ingon nga silot sa ilang daotang mga plano. Kay wala nila hatagig pagtagad ang akong mga pulong ug gisalikway nila ang akong kasugoan. 20Walay bili kanako ang gihalad nila nga insenso nga gikan pa sa Sheba, o ang mga pahumot nga gikan pa sa layong dapit. Dili ko dawaton ang ilang mga halad nga sinunog. Ang ilang mga halad dili makapalipay kanako. 21Busa ako, ang Ginoo, nagaingon nga magbutang ako ug kapandolanan niining mga tawhana. Tungod niini, malaglag ang mga amahan ug mga anak nga lalaki, apil ang managhigala ug managsilingan.”
22Midugang pa gayod ang Ginoo sa pag-ingon, “Tan-awa, may mga sundalong nagpadulong gikan sa yuta sa amihan, usa ka gamhanan nga nasod gikan sa layong dapit nga andam na sa pagsulong. 23Armado sila sa mga pana ug bangkaw. Bangis sila ug walay kalooy. Nagasakay sila sa ilang mga kabayo, ug ang ilang kabanha sama sa dahunog sa makusog nga balod. Moabot sila aron sa pagsulong kaninyo, O mga taga-Jerusalem.6:23 mga taga-Jerusalem: sa literal, anak nga babaye sa Zion.”
24Daghan ang among nadungog nga balita mahitungod kanila, ug namuypoy ang among mga bukton sa kahadlok. Sama sa babayeng nagabati, nagaantos kami sa kaguol ug kasakit. 25Ayaw kamo pag-adto sa mga uma o paglakaw sa mga dalan, kay adunay mga kaaway nga andam nga mopatay. Anaa ang kakuyaw sa palibot. 26O mga katagilungsod ko, pagbisti kamog sako ug ligid sa abo sa pagpakita sa inyong pagsubo. Pagbangotan kamo nga daw namatyan kamog bugtong anak nga lalaki. Kay sa kalit lang mosulong kanato ang kaaway.
27Miingon ang Ginoo kanako, “Gihimo ko ikaw nga sama sa tigsulay sa metal aron masulayan mo ang kinaiya sa akong katawhan. 28Tanan sila mga masinupakon ug mga gahig ulo, sama kagahi sa bronsi ug puthaw. Wala silay laing gihimo kondili ang pagbutang-butang ug pagtunto sa uban. 29Painiton pag-ayo ang hurnohan aron mapuro ang pilak. Apan walay kapuslanan ang pagpaputli sa akong katawhan kay ang mga daotan wala gihapon mawagtang. 30Pagatawgon sila nga, ‘Sinalikway nga Pilak’ kay gisalikway ko na sila.”
