Căderea Ierusalimului
(2 Regi 24:18–25:21; 2 Cron. 36:11-20; Ier. 39:1-10)
1Zedechia era în vârstă de douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna. 2El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuse și Iehoiachim. 3Din cauza mâniei Domnului s‑au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim și în Iuda, pe care, în cele din urmă, le‑a izgonit din prezența Sa.
Zedechia s‑a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
4În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului cu toată armata sa. Ei și‑au așezat tabăra înaintea cetății și au zidit întărituri de jur împrejurul ei. 5Cetatea a fost în stare de asediu până în cel de‑al unsprezecelea an al regelui Zedechia.
6În ziua a noua a lunii a patra, foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul țării nu mai avea nimic de mâncare. 7Atunci s‑a pătruns în cetate, astfel că toți războinicii au fugit. Ei au ieșit din cetate noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeenii înconjurau cetatea. Ei au luat‑o pe drumul spre Araba7 Vezi nota de la 39:4., 8însă armata caldeenilor l‑a urmărit pe regele Zedechia și l‑a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se împrăștiase de lângă el. 9Ei l‑au capturat pe rege și l‑au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, în țara Hamatului. Acesta a rostit o sentință împotriva lui. 10Acolo, la Ribla, împăratul Babilonului i‑a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea, i‑a înjunghiat și pe toți conducătorii lui Iuda. 11Apoi împăratul Babilonului i‑a scos ochii lui Zedechia, l‑a legat cu lanțuri de bronz și l‑a dus în Babilon, unde a stat în temniță până în ziua morții lui.
12În ziua a zecea12 În textul paralel din 2 Regi 25:8 se face referire la ziua a șaptea. a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, care era în slujba împăratului Babilonului, a pătruns în Ierusalim. 13El a dat foc Casei Domnului, palatului regelui și tuturor caselor din Ierusalim. A dat foc tuturor caselor mari. 14Toată armata caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului. 15Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate o parte din cei mai săraci oameni, poporul15 Sau: artizanii; sau: populația. care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului și restul mulțimii. 16Totuși, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a lăsat în țară câțiva oameni săraci ca să lucreze viile și câmpurile.
17Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în Casa Domnului, precum și piedestalele și „marea“17, 20 Vezi nota de la 27:19. din bronz care erau în Casa Domnului și au dus tot bronzul la Babilon. 18Au luat vasele, lopețile, mucarnițele, potirele, farfuriile și toate uneltele de bronz cu care preoții făceau slujba. 19Căpetenia gărzilor a mai luat și ligheanele, fărașele pentru cărbuni, cupele, oalele, sfeșnicele, lingurile și bolurile – tot ce era de aur sau de argint.
20Cei doi stâlpi, „marea“, cei doisprezece boi de bronz care erau sub mare și piedestalele, toate aceste obiecte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru Casa Domnului, aveau o greutate care nu se putea cântări. 21În ce privește stâlpii, un stâlp avea o înălțime de optsprezece coți21 Aproximativ 9 m., iar circumferința lui se putea măsura cu un fir de doisprezece coți21 Aproximativ 6 m.; grosimea lui era de patru degete și era gol pe dinăuntru. 22Fiecare avea deasupra un capitel de bronz. Înălțimea unui capitel era de cinci coți22 Aproximativ 2,5 m., capitelul având de jur împrejur o rețea și rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era la fel. 23Erau nouăzeci și șase de rodii pe fiecare parte; toate rodiile aflate de jur împrejurul rețelei erau în număr de o sută.
24Căpetenia gărzilor i‑a luat prizonieri pe Seraia, preotul conducător, pe Țefania, următorul preot în rang și pe cei trei paznici ai porții. 25Din cetate a luat un demnitar care avea în subordine războinici și încă șapte oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiți în cetate. L‑a mai luat pe scribul conducătorului oștirii, care recruta bărbați din poporul țării, și pe încă șaizeci de bărbați din poporul țării, care fuseseră găsiți tot în cetate. 26Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i‑a luat și i‑a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 27Acolo, la Ribla, în țara Hamat, împăratul Babilonului i‑a lovit și i‑a omorât.
Astfel, Iuda a fost dus în captivitate, departe de țara lui. 28Acesta este poporul pe care l‑a dus Nebucadnețar în captivitate:
în al șaptelea an: trei mii douăzeci și trei de iudei;
29în al optsprezecelea an al lui Nebucadnețar,
a dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci și doi de oameni;
30iar în al douăzeci și treilea an al lui Nebucadnețar,
Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a mai dus în captivitate șapte sute patruzeci și cinci de iudei.
În total, au fost duși în captivitate patru mii șase sute de oameni.
Eliberarea lui Iehoiachin din temniță
(2 Regi 25:27-30)
31În al treizeci și șaptelea an de captivitate a lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci și cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak31 Numit și Amel-Marduk. [562–560 î.Cr.], împăratul Babilonului, în primul an al domniei lui, i‑a înălțat capul lui Iehoiachin, regele lui Iuda, și l‑a scos din temniță. 32I‑a vorbit cu bunătate și i‑a dat un loc de cinste mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon. 33Iehoiachin și‑a schimbat hainele de întemnițat și pentru tot restul vieții sale a mâncat la masa împăratului. 34Împăratul Babilonului s‑a îngrijit necurmat de hrana zilnică a lui Iehoiachin în toate zilele vieții lui, până în ziua morții acestuia.
Kũgũa kwa Jerusalemu
152:1 2Ath 24:17; Josh 10:29Zedekia aarĩ wa mĩaka mĩrongo ĩĩrĩ na ũmwe rĩrĩa aatuĩkire mũthamaki, nake agĩthamaka arĩ Jerusalemu mĩaka ikũmi na ũmwe. Nyina eetagwo Hamutali mwarĩ wa Jeremia; nake oimĩte Libina. 2Nake agĩĩka maũndũ mooru maitho-inĩ ma Jehova, o ta ũrĩa Jehoiakimu eekĩte. 352:3 Isa 3:1; Thaam 33:15Na nĩ ũndũ wa marakara ma Jehova-rĩ, nĩkĩo maũndũ macio mothe meekĩkire kũu Jerusalemu na Juda, na mũthia-inĩ akĩmaingata mehere mbere yake.
Na rĩrĩ, Zedekia akĩremera mũthamaki wa Babuloni, akĩaga gwathĩka.
452:4 Zek 8:19; Ezek 24:1-2Nĩ ũndũ ũcio mwaka-inĩ wa kenda wa ũthamaki wa Zedekia, mũthenya wa ikũmi wa mweri wa ikũmi-rĩ, Nebukadinezaru mũthamaki wa Babuloni agĩthiĩ kũhũũrana na Jerusalemu arĩ na ita rĩake rĩothe, nao makĩamba hema nja ya itũũra rĩu inene, na magĩaka ihumbu cia tĩĩri mĩena yothe yarĩo cia kũmateithia gũtharĩkĩra itũũra rĩu. 5Narĩo itũũra rĩu inene rĩgĩikara rĩrĩ irigiicĩrie nginya mwaka wa ikũmi na ũmwe wa ũthamaki wa Zedekia.
652:6 Alaw 26:26; Maca 1:11Na rĩrĩ, mũthenya wa kenda wa mweri wa kana, ngʼaragu ĩkĩneneha mũno kũu itũũra-inĩ, o nginya gũkĩaga irio cia kũrĩĩo nĩ andũ a bũrũri ũcio. 7Hĩndĩ ĩyo rũthingo rwa itũũra rĩu inene rũkĩmomorwo, nacio mbũtũ ciothe cia ita ikĩũra. Moimire itũũra-inĩ ũtukũ magereire kĩhingo-inĩ kĩrĩa kĩarĩ gatagatĩ ga thingo cierĩ hakuhĩ na mũgũnda wa mũthamaki, o na gũtuĩka andũ a Babuloni nĩmarigiicĩirie itũũra rĩu inene rĩothe. Nao makĩũra merekeire Araba, 8no mbũtũ ya ita ya Babuloni ĩgĩtengʼeria Mũthamaki Zedekia nginya ĩkĩmũkinyĩra werũ-inĩ ũrĩa mwaraganu wa Jeriko. Thigari ciake ciothe ikĩamũranio nake ikĩhurunjwo. 952:9 Jer 32:4; Ndar 13:21Nayo mbũtũ ya ita ya Babuloni ĩkĩnyiita Mũthamaki Zedekia.
Makĩmũtwara kũrĩ mũthamaki wa Babuloni ũrĩa warĩ kũu Ribila, bũrũri-inĩ wa Hamathu, na kũu nĩkuo aamũtuĩrĩire ciira. 10Mũthamaki wa Babuloni arĩ kũu Ribila nĩoragithirie ariũ a Zedekia o hau maitho-inĩ ma ithe wao; agĩcooka akĩũragithia anene othe a Juda. 1152:11 Ezek 12:13; 17:16Nĩacookire agĩkũũrithia Zedekia maitho, na akĩmuoha na bĩngũ cia gĩcango, akĩmũtwara Babuloni, na kũu akĩmũikia njeera nginya mũthenya ũrĩa aakuire.
1252:12 Zek 7:5Mũthenya wa ikũmi wa mweri wa ĩtano, mwaka-inĩ wa ikũmi na kenda wa gũthamaka kwa Nebukadinezaru mũthamaki wa Babuloni-rĩ, Nebuzaradani mũnene wa arangĩri a mũthamaki wa Babuloni, ũrĩa watungataga mũthamaki wa Babuloni, agĩũka Jerusalemu, 1352:13 2Maũ 36:19; Gũcook 13:16agĩcina hekarũ ya Jehova, na nyũmba ya ũthamaki, o na nyũmba ciothe cia Jerusalemu. Ningĩ agĩcina nyũmba o yothe yarĩ ya bata kuo. 14Nayo mbũtũ yothe ya ita ya Babuloni, ĩtongoretio nĩ mũnene ũcio wa arangĩri a mũthamaki, ĩkĩmomora thingo ciothe iria ciathiũrũrũkĩirie Jerusalemu. 1552:15 2Ath 24:1Nebuzaradani ũcio warĩ mũnene wa arangĩri a mũthamaki nĩatahire andũ amwe arĩa maarĩ athĩĩni mũno, na andũ arĩa maatigaire kũu itũũra-inĩ rĩu inene, hamwe na mabundi marĩa mangĩ, o na andũ arĩa metwarĩte o ene kũrĩ mũthamaki wa Babuloni. 16No Nebuzaradani nĩatigire andũ amwe arĩa maarĩ athĩĩni mũno a bũrũri ũcio kuo, nĩguo marutage wĩra mĩgũnda-inĩ ya mĩthabibũ na mĩgũnda-inĩ ĩrĩa ĩngĩ.
1752:17 1Ath 17:15; Thaam 25:29Andũ a Babuloni makiunanga itugĩ cia gĩcango, na metha cia kũigĩrĩrwo indo, na Karia karĩa kaarĩ ga gĩcango, iria ciarĩ thĩinĩ wa hekarũ ya Jehova, magĩkuua gĩcango kĩu gĩothe magĩgĩtwara Babuloni. 1852:18 Ndar 4:14; Thaam 27:3Ningĩ magĩkuua nyũngũ, na icakũri, na magathĩ ma gũtinia ndaambĩ, na mbakũri cia kũminjaminjĩria maaĩ, na thaani, o na indo ciothe cia gĩcango iria ciahũthagĩrwo wĩra-inĩ wa hekarũ, magĩthiĩ nacio. 1952:19 1Ath 7:50; Thaam 25:29Mũnene ũcio wa thigari cia mũthamaki nĩakuuire mbakũri iria nene, na Ngĩo, na mbakũri cia kũminjaminjĩria maaĩ, na nyũngũ, na mĩtĩ ya matawa, na thaani, o na mbakũri iria ciahũthagĩrwo na kũruta maruta ma kũnyuuo, iria ciothe ciathondeketwo na thahabu ĩrĩa therie kana betha.
2052:20 1Ath 7:47Gĩcango kĩrĩa kĩarutirwo itugĩ-inĩ icio cierĩ, na Karia kau, na ndegwa iria ikũmi na igĩrĩ cia gĩcango iria ciarĩ rungu rwako, na metha, iria Mũthamaki Solomoni aathondekete cia hekarũ ya Jehova, gĩtingĩathimĩkire nĩ kũingĩha. 2152:21 1Ath 7:15O gĩtugĩ kĩmwe gĩacio kĩarĩ kĩa mĩkono ikũmi na ĩnana52:21 nĩ ta mita 8 kũraiha, na mĩkono ikũmi na ĩĩrĩ52:21 nĩ ta mita ithano na nuthu (5:5) gũthiũrũrũka; na o kĩmwe gĩacio kĩarĩ na ũtungu wa ciara inya, na kĩarĩ na irima gatagatĩ. 2252:22 1Ath 7:16; Thaam 28:33Kĩongo gĩa gĩcango kĩrĩa kĩarĩ hau gĩtugĩ-igũrũ, o kĩmwe kĩarĩ kĩa mĩkono ĩtano52:22 nĩ ta mita igĩrĩ na robo (2:25) kũraiha, na gĩkagemio na rũgara rũrĩ na makomamanga ma gĩcango gũthiũrũrũkĩria. Gĩtugĩ kĩu kĩngĩ gĩa keerĩ, kĩrĩ na makomamanga makĩo nĩkĩahaanaine biũ na kĩu kĩngĩ kĩa mbere. 23Na haarĩ na makomamanga mĩrongo kenda na matandatũ maacuuhĩte mĩena-inĩ; makomamanga mothe marĩa maathiũrũrũkĩirie igũrũ wa magemio macio ma rũgara maarĩ igana rĩmwe.
2452:24 2Ath 25:18; Jer 37:3Mũnene ũcio wa arangĩri nĩanyiitire Seraia mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa mũnene, na Zefania mũthĩnjĩri-Ngai ũrĩa wa keerĩ harĩ we, o na andũ arĩa atatũ maarangagĩra mũrango. 25Harĩ andũ arĩa maatigaire kũu itũũra-inĩ inene, akĩnyiita mũnene ũrĩa warũgamĩrĩire andũ a mbaara, na akĩnyiita andũ mũgwanja arĩa maataaraga mũthamaki. Ningĩ akĩnyiita karani ũrĩa mũnene, ũrĩa wandĩkithagia andũ a gũthiĩ ita a bũrũri ũcio, na andũ ake mĩrongo ĩtandatũ arĩa maakorirwo itũũra-inĩ rĩu inene. 26Nebuzaradani ũcio mũnene wa arangĩri akĩmakuua othe, akĩmatwarĩra mũthamaki wa Babuloni kũu Ribila. 2752:27 Ndar 34:11; Jer 20:4Kũu Ribila, bũrũri-inĩ wa Hamathu, nĩkuo mũthamaki ũcio wa Babuloni aamoragithĩirie.
Nĩ ũndũ ũcio andũ a Juda magĩtahwo, magĩtwarwo bũrũri ũngĩ, makĩrutwo bũrũri wao. 2852:28 Gũcook 28:36Ũyũ nĩguo mũigana wa andũ arĩa Nebukadinezaru aatahire akĩmatwara bũrũri ũngĩ:
mwaka-inĩ wa mũgwanja aatahire Ayahudi 3,023;
29naguo mwaka wa ikũmi na ĩnana wa ũthamaki wa Nebukadinezaru,
agĩtaha andũ 832 kuuma Jerusalemu;
3052:30 Jer 43:3o naguo mwaka-inĩ wake wa mĩrongo ĩĩrĩ na ĩtatũ,
agĩtaha Ayahudi 745 magĩtwarwo bũrũri ũngĩ
nĩ Nebuzaradani ũcio mwathi wa arangĩri a mũthamaki.
Andũ acio othe maarĩ 4,600.
Jekonia Kuohorwo
31Na gũgĩkinya atĩrĩ, mwaka-inĩ wa mĩrongo ĩtatũ na mũgwanja kuuma rĩrĩa Jekonia, mũthamaki wa Juda, aatwarirwo bũrũri ũngĩ, mwaka-inĩ ũrĩa Evili-Merodaki aatuĩkire mũthamaki wa Babuloni-rĩ, nĩohorithirie Jekonia mũthamaki wa Juda, akĩmũrekereria oime njeera mũthenya wa mĩrongo ĩĩrĩ na ĩtano wa mweri wa ikũmi na ĩĩrĩ. 32Nĩamwarĩirie na ũhooreri, na akĩmũhe gĩtĩ gĩa kũmũtũgĩria gũkĩra athamaki acio angĩ maarĩ nao kũu Babuloni. 3352:33 2Sam 9:7Nĩ ũndũ ũcio Jekonia akĩruta nguo ciake cia njeera, na agĩtũũra arĩĩanagĩra irio na mũthamaki matukũ mothe marĩa aatũũrire muoyo. 3452:34 2Sam 9:10Mũthamaki ũcio wa Babuloni nĩaheaga Jekonia indo cia kũmũteithia o mũthenya matukũ mothe marĩa aatũũrire muoyo, nginya mũthenya ũrĩa aakuire.
