Ieremia este aruncat într‑un puț
1Șefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Pașhur, Iehucal, fiul lui Șelemia și Pașhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:
2„Așa vorbește Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete și de molimă, dar cel care va ieși și se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăși viața lui și astfel el va trăi.»“ 3„Așa vorbește Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranță în mâinile oștirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“
4Atunci conducătorii poporului i‑au zis regelui:
– Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează războinicii care au mai rămas în cetate și întreg poporul prin cuvântările pe care le ține. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.
5Regele Zedechia le‑a răspuns:
– Iată, el este în mâinile voastre, căci nu este ceva ce regele ar putea să vă facă.
6Ei l‑au luat pe Ieremia și l‑au aruncat în puțul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniței. Ei l‑au coborât înăuntru cu niște funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s‑a afundat în noroi.
7Însă cușitul7, 10, 12 Vezi nota de la 13:23. Ebed-Melek, un demnitar de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într‑un puț. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin, 8Ebed-Melek a ieșit din palat și i‑a zis:
9– O, rege, stăpânul meu, oamenii aceștia s‑au purtat cu răutate prin tot ce i‑au făcut profetului Ieremia. Ei l‑au aruncat într‑un puț și va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!
10Atunci regele a poruncit cușitului Ebed-Melek, zicând:
– Ia de aici treizeci de oameni cu tine și scoate‑l pe profetul Ieremia din puț, până nu moare!
11Ebed-Melek i‑a luat cu el pe oamenii aceia, s‑au dus într‑o odaie aflată sub vistieria palatului și au luat de acolo niște zdrențe vechi și niște haine purtate, pe care le‑au coborât apoi cu niște funii în puțul în care era Ieremia. 12Atunci cușitul Ebed-Melek i‑a zis lui Ieremia: „Pune‑ți, te rog, aceste zdrențe și aceste haine vechi sub subsuori și apoi leagă‑ți funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut așa, 13iar ei l‑au tras cu funiile și l‑au scos din puț. Ieremia a rămas în curtea temniței.
Zedechia îi cere iarăși sfatul lui Ieremia
14După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia și acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului.
Regele i‑a zis lui Ieremia:
– Te voi întreba ceva, dar să nu ascunzi de mine nimic.
15Ieremia i‑a răspuns lui Zedechia:
– Dacă‑ți voi răspunde, oare nu mă vei omorî tu sigur? Iar dacă te voi sfătui, nu mă vei asculta.
16Regele Zedechia i‑a jurat lui Ieremia în secret, zicând:
– Viu este Domnul, Care ne‑a dat viață, că nu te voi omorî și nu te voi da în mâinile celor ce caută să‑ți ia viața!
17Atunci Ieremia i‑a zis lui Zedechia:
– Așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viață și cetății acesteia nu i se va da foc; astfel tu și familia ta veți trăi. 18Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâna lor!“
19Regele Zedechia i‑a zis lui Ieremia:
– Mi‑e frică de iudeii care s‑au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.
20Ieremia a răspuns:
– Nu te vor da. Ascultă, te rog, glasul Domnului în ceea ce‑ți spun. Atunci îți va merge bine și vei rămâne în viață. 21Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi‑a descoperit Domnul: 22„Iată, toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îți vor zice:
«Prietenii tăi de încredere
te‑au ademenit și te‑au învins!
Acum că ți s‑au afundat picioarele în noroi,
prietenii tăi ți‑au întors spatele!»
23Toate soțiile și toți copiii tăi vor fi duși la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâna lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetății acesteia i se va da foc.“
24Zedechia i‑a zis lui Ieremia:
– Să nu știe nimeni despre cuvintele acestea și nu vei muri. 25Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine și dacă vor veni și îți vor zice: „Spune‑ne ce i‑ai zis regelui! Nu ne ascunde nimic și nu te vom omorî! Și ce ți‑a spus regele?“, 26să le răspunzi astfel: „L‑am rugat pe rege să nu mă trimită iarăși în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“
27Toți conducătorii au venit la Ieremia și l‑au întrebat, iar el le‑a zis toate cuvintele pe care regele i‑a poruncit să le spună. Atunci ei nu i‑au mai spus nimic, căci niciunul nu auzise discuția cu regele.
28Ieremia a rămas astfel în curtea temniței până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.
우물 속에 던져진 예레미야
1맛단의 아들 스바댜와 바스훌의 아들 그달랴와 셀레먀의 아들 유갈과 말기야의 아들 바스훌이 내가 모든 백성에게 하는 말을
2들었는데 그때 내가 한 말은 다음과 같다. “이것은 여호와의 말씀입니다. ‘이 성에 머무는 자는 누구든지 전쟁과 굶주림과 질병으로 죽을 것이다. 그러나 바빌로니아 사람에게 항복하는 자는 누구든지 살 것이며 적어도 목숨만은 건지게 될 것이다.
3그리고 예루살렘은 반드시 바빌로니아 왕에게 정복당할 것이다.’ ”
4그러자 대신들이 왕에게 가서 이렇게 말하였다. “이 사람을 죽여야 합니다. 그가 이 성에 남아 있는 병사들과 모든 사람들의 사기를 저하시키고 있습니다. 그는 이 백성을 도우려고 하는 것이 아니라 오히려 이 백성을 해치려고 합니다.”
5그때 시드기야왕은 “그가 너희 수중에 있으니 너희 마음대로 하여라. 나는 너희를 막을 수가 없다” 하고 대답하였다.
6그러자 그들은 나를 끌고 가서 왕자 말기야의 우물에 밧줄로 달아내렸다. 그 우물은 궁전 경비대 뜰에 있는 것으로 거기에는 물이 없고 진흙탕뿐이었다. 그래서 나는 그 진흙탕에 빠지고 말았다.
7그러나 궁중 내시 에티오피아 사람 에벳 – 멜렉은 대신들이 나를 우물에 던져 넣었다는 말을 듣고 왕이 베냐민문에 앉아 있을 때
8왕에게 가서 이렇게 말하였다.
9“왕이시여, 저 사람들이 예언자 예레미야에게 행한 일은 모두 악한 짓입니다. 그들이 예레미야를 우물에 던져 넣었습니다. 성 안에 빵이 다 떨어졌으니 그가 거기서 굶어 죽게 될 것입니다.”
10그때 왕은 에티오피아 사람 에벳 – 멜렉에게 “너는 30명을 데리고 가서 예언자 예레미야가 죽기 전에 그를 우물에서 끌어내어라” 하고 명령하였다.
11에벳 – 멜렉은 사람들을 데리고 궁전 창고로 가서 헝겊과 낡은 옷을 가져다가 밧줄과 함께 그것을 우물에 있는 나에게 내려 주면서
12“당신은 이 헝겊과 낡은 옷을 겨드랑이에 대고 밧줄을 그 위에 대시오” 하였다. 내가 그대로 하자
13그들은 밧줄로 나를 그 우물에서 끌어올렸다. 그래서 나는 다시 궁중 감옥에 갇히게 되었다.
예레미야의 조언을 구하는 시드기야
14어느 날 시드기야왕은 나를 성전의 셋째 문으로 불러다가 “내가 너에게 한 가지 물어 볼 말이 있다. 나에게 조금도 숨기지 말아라” 하였다.
15그때 나는 시드기야왕에게 “내가 사실대로 말한다면 분명히 나를 죽이지 않으시겠습니까? 내가 왕에게 조언을 한다고 해도 왕은 내 말을 듣지 않을 것입니다” 하고 대답하였다.
16그러자 시드기야왕은 몰래 나에게 이런 약속을 하였다. “우리에게 생명을 주신 여호와께서 살아 계시는 한 나는 너를 죽이지 않고 네 생명을 노리는 자들에게 너를 넘겨 주지도 않겠다.”
17“전능하신 이스라엘의 하나님 여호와께서 왕에게 이렇게 말씀하셨습니다. ‘네가 만일 바빌로니아 왕의 대신들에게 항복하면 네가 죽지 않고 이 성도 불타지 않을 것이며 네 가족도 함께 살게 될 것이다.
18그러나 네가 만일 그들에게 항복하지 않으면 이 성은 바빌로니아 사람들에게 넘어갈 것이다. 그들이 이 성에 불을 지를 것이며 너는 그들의 손에서 벗어나지 못할 것이다.’ ”
19“나는 바빌로니아 사람들에게 넘어간 유대인이 두렵다. 바빌로니아 사람들이 나를 그들에게 넘겨 주어 그들이 나를 괴롭힐지도 모른다.”
20“왕은 그들의 손에 넘어가지 않을 것입니다. 내가 왕에게 말한 대로 왕은 여호와께 순종하십시오. 그러면 왕에게는 아무 일이 없을 것이며 왕은 죽지 않고 살 것입니다.
21그러나 만일 왕이 항복하기를 거절하신다면 여호와께서 나에게 말씀하신 대로 될 것입니다. 여호와께서는 나에게 이런 말씀을 하셨습니다:
22유다 왕궁에 남아 있는 모든 여자들이 바빌로니아 왕의 대신들에게 끌려갈 것이며 그들은 가면서 이렇게 말할 것이다. ‘왕의 친구들이 그를 꾀어내어 짓누르고 그 발이 진흙탕 속에 빠지자 그들은 왕을 버리고 떠나 버렸다.
23네 아내들과 자녀들은 바빌로니아 사람들에게 끌려갈 것이며 너도 그들의 손에서 벗어나지 못하고 바빌로니아 왕에게 사로잡힐 것이다. 그리고 이 성은 불에 타서 잿더미가 되고 말 것이다.’ ”
24그러자 시드기야왕이 나에게 말하였다. “너는 이 말을 아무에게도 알리지 말아라. 그러면 네가 죽지 않을 것이다.
25만일 대신들이 내가 너와 말했다는 소문을 듣고 너에게 와서 ‘네가 왕과 말한 것을 조금도 숨기지 말고 다 우리에게 말하라. 그러면 우리가 너를 죽이지 않겠다’ 하거든
26너는 그들에게 이렇게 대답하라. ‘나는 왕에게 나를 요나단의 집에 있는 감옥으로 다시 보내 거기서 죽게 하지 말아 달라고 간청했습니다.’ ”
27모든 대신들이 나에게 와서 물어 보기에 나는 왕이 나에게 일러 준 그대로 말하였다. 내가 왕과 대화한 것을 아무도 들은 사람이 없기 때문에 그들은 더 이상 묻지 않았다.
28그래서 나는 예루살렘이 함락되는 날까지 궁중 감옥에 갇혀 있었다.
