Stăpânirea limbii
1Frații mei, să nu fiți mulți învățători, deoarece știți că vom primi o judecată mai aspră1 Lit.: mai mare!! 2Căci toți ne împiedicăm în multe feluri. Dacă cineva nu se împiedică în vorbire, este un om desăvârșit2 Gr.: teleios, care înseamnă complet, finalizat, rafinat, ceva care funcționează perfect în conformitate cu scopul pentru care a fost creat., în stare să‑și înfrâneze și tot trupul. 3Dacă punem zăbale în gura cailor, ca să‑i facem să ne urmeze, le conducem tot trupul. 4Iată, chiar și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt duse de vânturi puternice, totuși ele sunt conduse de o cârmă foarte mică, oriunde dorește inima4 Sensul literal al termenului grecesc este acela de impuls, înclinație. cârmaciului. 5Tot astfel și limba: ea este un mădular mic, dar se laudă cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6Și limba este un foc. Limba, o lume a nedreptății, este așezată între mădularele noastre, fiind cea care pângărește tot trupul, aprinde roata vieții și este aprinsă de focul Gheenei6 Gr.: geenna, termen ce desemna Valea (Fiilor) lui Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale.. 7Căci orice fel de animale sălbatice, păsări, târâtoare7 Sau: animale care mișună; sau: animale care se târăsc. Termenul ebraic tradus în greacă face referire la toate celelalte animale mai mărunte, distincte de vite și de animalele sălbatice mari. De asemenea, termenul poate include și insectele (vezi Gen. 1:24 și nota). sau viețuitoare ale mării pot fi îmblânzite și au fost îmblânzite de neamul omenesc, 8dar nimeni nu poate îmblânzi limba unui om. Ea este un rău de neliniștit8 Unele mss conțin: de nestăpânit., plin de un venin aducător de moarte. 9Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul. Frații mei, aceste lucruri n‑ar trebui să fie așa! 11Țâșnește din aceeași gură a izvorului apă dulce și apă amară? 12Frații mei, poate un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici izvorul de apă sărată nu poate da apă dulce.
Două feluri de înțelepciune
13Cine este înțelept și priceput între voi? Să‑și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii! 14Însă, dacă în inima voastră aveți invidie amară și ambiție egoistă14, 16 Sau: interes personal; sau: rivalitate egoistă., nu vă lăudați cu aceasta și nu mințiți împotriva adevărului! 15Înțelepciunea aceasta nu vine15 Lit.: coboară. de sus, ci este pământească, firească, demonică. 16Căci acolo unde este invidie și ambiție egoistă, acolo va fi dezordine și răutate de orice fel. 17Însă înțelepciunea care vine de sus este, mai întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, nepărtinitoare, fără ipocrizie. 18Iar rodul dreptății este semănat în pace de către18 Sau: printre; sau: pentru. cei ce fac pace.
Ang Dila
1Mga utod ko, indi lang basta-basta nga maghandom ang madamo sa inyo nga mangin manunudlo, kay nahibaluan ninyo nga mas maid-id ang paghukom sang Dios sa amon bilang mga manunudlo. 2Matuod nga tanan kita masami nagakasayop. Pero ang tawo nga wala nagakasayop sa iya mga ginahambal, ina nga tawo matarong kag sarang makapugong sang iya kaugalingon. 3Ang mga kabayo ginabusalan ta agod mapasunod kon diin ta gusto pakadtuon. 4Kag hunahunaa man bala ang mga sakayan: bisan ano kadako, kag ginahuyop sang mabaskog nga hangin, kontrolado ini sang diutay nga timon. Gani bisan diin pakadtuon sang timonil ang sakayan, didto ini nagakadto. 5Amo man ini ang aton dila. Gamay lang ini pero sarang makapabugal sang dalagko nga mga butang. Hunahunaa bala ninyo kon ano kalapad nga kagulangan ang masunog sang gamay nga kalayo. 6Ang dila pareho man sa kalayo. Masyado kadamo ang kalautan nga ginadala sang dila, kag nagaumid sa aton bug-os nga pagkatawo. Ang mga malaot nga ginahambal sang aton dila daw kalayo nga nagahalin gid sa impyerno kag amo ang nagaguba sa aton bug-os nga pagkabuhi. 7Ang tanan nga klase sang mga sapat, ang nagalakat, ang nagalupad, ang nagakamang kag ang nagalangoy, maanta sang tawo. 8Pero wala gid sang tawo nga makakontrolar sang iya dila. Ang dila malain kag indi mapunggan, kag puno sang hilo nga makapatay. 9Ang aton dila ginagamit ta sa pagpasalamat sa aton Ginoo kag Amay, pero ginagamit ta man sa pagpakamalaot sa aton isigkatawo nga gintuga nga kaangay sang Dios. 10Pagpasalamat kag pagpakamalaot ang nagaguwa sa isa ka baba. Mga utod ko, indi ini dapat matabo. 11Indi mahimo nga mag-ilig ang tubig nga matab-ang kag maasin sa isa lang ka tuburan. 12Mga utod, indi mahimo nga magpamunga sang olibo ang kahoy nga higera, kag indi man mahimo nga magpamunga sang higera ang tanom nga ubas. Indi ka man makakuha sang tubig nga matab-ang sa dagat.
Ang Kaalam nga Halin sa Langit
13May ara bala sa inyo nga maalam kag makaintiendi? Ipakita niya nga maalam kag makaintiendi siya paagi sa maayo nga pagkabuhi nga may pagpaubos. Ang tawo indi maalam kon indi siya makapaubos. 14Pero kon may kahisa kamo kag may maiyaiyahon nga handom, indi kamo magpabugal nga maalam kamo, kay nagabinutig kamo kontra sa kamatuoran. 15Ina nga klase sang kaalam wala nagahalin sa Dios kundi iya sang kalibutan. Iya ina ni Satanas kag indi iya sang Espiritu Santo. 16Kay kon diin ang kahisa kag pagkamaiyaiyahon, didto man ang pagginamo kag ang tanan nga klase sang mga kalautan. 17Pero kon may kaalam kita nga halin sa Dios, una sa tanan, matinlo ang aton kabuhi, dason mainabyanon, malulo, mabinatunon sa mga pagpanudlo, maluluy-on gid, maayo ang ginahimo, palareho ang pagtratar sa isigkatawo, kag indi hipokrito. 18Ang mga tawo nga may paghidaet kag nagapanggas sang paghidaet magapatubas sang matarong nga relasyon sa isa kag isa.
