1Când Rahela a văzut că ea nu i‑a născut niciun copil lui Iacov, a invidiat‑o pe sora sa și i‑a zis lui Iacov:
– Dă‑mi copii, altfel voi muri!
2Iacov s‑a aprins de mânie împotriva Rahelei și a zis:
– Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, Care te‑a oprit să ai rod în pântec?
3Atunci ea a zis:
– Iat‑o pe roaba mea, Bilha. Intră la ea, pentru ca ea să nască pe genunchii mei3 A ține un copil pe genunchi făcea parte din ritualul adopției. Sau: să nască pentru mine. și pentru ca să‑mi pot zidi și eu o familie prin ea.
4Astfel, Rahela i‑a dat‑o de soție4 Procedură perfect legală în Orientul Antic. Totuși, copiii născuți în acest fel puteau fi acceptați drept copii naturali numai prin exprimarea oficială a acestei dorințe în testamentul tatălui (vezi binecuvântarea lui Iacov, Gen. 49). lui Iacov pe roaba ei, Bilha. Iacov a intrat la ea4, 16 Vezi nota de la 16:2.. 5Bilha a rămas însărcinată și i‑a născut lui Iacov un fiu. 6Atunci Rahela a zis: „Dumnezeu mi‑a făcut dreptate, mi‑a auzit glasul și mi‑a dat un fiu!“ De aceea i‑a pus numele Dan6 Dan înseamnă El a judecat sau El a făcut dreptate.. 7Bilha, roaba Rahelei, a rămas din nou însărcinată și i‑a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8Atunci Rahela a zis: „Cu lupte mari m‑am războit cu sora mea și am învins!“ De aceea i‑a pus numele Neftali8 Neftali înseamnă Luptă..
9Când Lea a văzut că a încetat să mai aibă copii, a luat‑o pe roaba ei, Zilpa, și i‑a dat‑o de soție lui Iacov. 10Zilpa, roaba Leei, i‑a născut un fiu lui Iacov. 11Lea a zis: „Ce noroc!“ și i‑a pus numele Gad11 Gad înseamnă Noroc.. 12Zilpa, roaba Leei, i‑a născut lui Iacov un al doilea fiu. 13Lea a zis: „Cât de fericită sunt, pentru că femeile mă vor numi fericită.“ Și i‑a pus numele Așer13 Așer înseamnă Fericit..
14Pe vremea seceratului grâului, Ruben a plecat la câmp și a găsit mandragore pe care le‑a adus mamei lui, Lea.
Rahela i‑a zis Leei:
– Te rog, dă‑mi și mie din mandragorele fiului tău.
15Dar ea i‑a răspuns:
– Nu‑ți ajunge că mi‑ai luat bărbatul? Vrei acum să iei și mandragorele fiului meu?
Rahela a zis:
– Bine, se poate culca cu tine la noapte pentru mandragorele fiului tău.
16Seara, când Iacov se întorcea de la câmp, Lea i‑a ieșit în întâmpinare și a zis: „Trebuie să intri la mine, pentru că te‑am cumpărat cu mandragorele fiului meu.“ Astfel, el s‑a culcat cu ea în acea noapte. 17Dumnezeu a ascultat‑o pe Lea, iar ea a rămas însărcinată și i‑a născut lui Iacov un al cincilea fiu. 18Lea a zis: „Dumnezeu mi‑a dat răsplata, pentru că i‑am dat‑o soțului meu pe roaba mea.“ Și i‑a pus numele Isahar18 Isahar, cuvânt derivat din aceeași rădăcină ca și termenul ebraic pentru răsplată, însemnând Este răsplată sau Bărbat al răsplății.. 19Lea a rămas din nou însărcinată și i‑a născut lui Iacov un al șaselea fiu. 20Ea a zis: „Dumnezeu mi‑a oferit un dar prețios. De data aceasta soțul meu mă va onora, pentru că i‑am născut șase fii.“ Și i‑a pus celui din urmă numele Zabulon20 Zabulon înseamnă, probabil, Onoare; un joc de cuvinte cu verbul a onora, folosit de autor în același verset. Termenul Zebulun și verbul ebraic tradus cu a onora derivă din aceeași rădăcină ebraică.. 21După aceea a născut o fiică și i‑a pus numele Dina21 Dina este femininul numelui Dan, însemnând judecată, răzbunată.. 22Dumnezeu Și‑a adus aminte de Rahela, a ascultat‑o și i‑a deschis pântecul. 23Ea a rămas însărcinată, a născut un fiu și a zis: „Dumnezeu mi‑a luat disprețul!“ 24I‑a pus numele Iosif24 Iosif înseamnă Fie ca El să adauge., zicând: „Domnul să‑mi mai adauge un fiu!“
Îmbogățirea lui Iacov
25După ce Rahela l‑a născut pe Iosif, Iacov i‑a zis lui Laban:
– Lasă‑mă să plec, ca să mă duc la locul meu și în țara mea. 26Dă‑mi soțiile și copiii, pentru care ți‑am slujit, și voi pleca; căci știi bine slujba pe care am făcut‑o pentru tine.
27Dar Laban i‑a răspuns:
– Dacă am găsit bunăvoință înaintea ta27 Lit.: în ochii tăi., te rog să mai rămâi. Am văzut semnele,27 Termenul ebraic descrie arta de a interpreta semne în natură și prin obiecte de cult, prin care omul păgân credea că poate descoperi voia divinității (vezi nota de la Gen. 44:5). Un alt sens posibil al verbului este: M‑am îmbogățit, sau Am devenit prosper. și anume, că Domnul m‑a binecuvântat datorită ție.
Apoi a zis:
28– Hotărăște‑mi plata și ți‑o voi da.
29Atunci Iacov i‑a zis:
– Știi cum ți‑am slujit și cum le‑a mers turmelor cu mine, 30căci puținul pe care‑l aveai înainte de venirea mea s‑a înmulțit foarte mult. Domnul te‑a binecuvântat oriunde m‑am dus eu. Acum, când voi face ceva și pentru familia mea?
31Laban a întrebat:
– Ce să‑ți dau?
Iacov a răspuns:
– Să nu‑mi dai nimic. Dacă vei face pentru mine ceea ce‑ți spun, voi continua să‑ți păstoresc și să‑ți păzesc turma: 32lasă‑mă să trec astăzi prin toată turma ta și să iau de acolo orice oaie pestriță și cu pete, tot ce este negru între miei și ceea ce este cu pete și pestriț între capre; aceasta să‑mi fie plata. 33De azi înainte, dreptatea mea va răspunde pentru mine. Când vei veni să‑mi vezi plata, tot ceea ce nu va fi cu pete sau pestriț între caprele mele și negru între mieii mei, să fie considerat furat.
34Laban a zis:
– Bine. Fie precum ai spus.
35În ziua aceea, Laban a luat țapii vărgați și cu pete, toate caprele pestrițe și cu pete, toate cele care aveau alb pe ele, și tot ceea ce era negru între miei și le‑a dat în grija35 Lit.: mâna. fiilor săi. 36Apoi a pus o distanță de trei zile între el și Iacov, iar Iacov a continuat să păstorească restul turmelor lui Laban.
37Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan și le‑a descojit, astfel încât să se poată vedea lemnul alb al acestora. 38Apoi, nuielele pe care le descojise, le‑a pus în jgheaburi, în adăpătorile la care veneau oile să bea, chiar în fața oilor. Când erau în călduri și veneau să bea, 39oile se împerecheau înaintea nuielelor și fătau miei vărgați, pestriți și cu pete. 40Iacov a separat acești miei, iar oile lui Laban le‑a pus cu fața spre oile negre și pestrițe. El și‑a pus deoparte turmele lui și nu le‑a amestecat cu cele ale lui Laban. 41Ori de câte ori oile mai puternice erau în călduri, Iacov punea nuiele înaintea ochilor oilor, în jgheaburi, pentru ca ele să se împerecheze lângă nuiele. 42Dar când oile erau slabe, nu punea nuiele, astfel încât cele slabe erau pentru Laban, iar cele puternice, pentru Iacov. 43Acest om s‑a îmbogățit foarte mult și avea multe turme, roabe și robi, cămile și măgari.
1Wala gihapon mamabdos si Raquel, busa nasina siya kang Lea. Miingon siya kang Jacob, “Hatagi akog anak kay kon dili mamatay gayod ako!” 2Nasuko si Jacob ug miingon kaniya, “Ngano, Dios ba ako? Siya ang nagbuot nga dili ka makaanak.” 3Miingon si Raquel, “Kon mao kana pakigdulog kang Bilha nga akong sulugoon aron pinaagi kaniya makaangkon usab ako ug anak.” 4Busa gihatag niya si Bilha kang Jacob ingon nga asawa, ug nakigdulog si Jacob kang Bilha.
5Namabdos si Bilha ug nanganak ug lalaki. 6Miingon si Raquel, “Gikuha na sa Dios ang akong kaulawan. Gitubag niya ang akong pag-ampo ug gihatagan niya ako ug usa ka anak nga lalaki.” Busa ginganlan niya ang bata ug Dan.30:6 Dan: Ang buot ipasabot sa Hebreo, gikuha niya ang akong kaulawan.
7Namabdos pag-usab si Bilha nga sulugoon ni Raquel ug nanganak siya sa ikaduha nila nga anak nga lalaki ni Jacob. 8Miingon si Raquel, “Nakigbisog ako pag-ayo sa akong igsoon, ug nakadaog ako.” Busa ginganlan niya ang bata ug Naftali.30:8 Naftali: Ang buot ipasabot sa Hebreo, pagpakigbisog.
9Sa dihang miundang na sa pagpanganak si Lea, gihatag niya kang Jacob ang iyang sulugoon nga si Zilpa. 10Namabdos si Zilpa ug nanganak ug lalaki. 11Miingon si Lea, “Palaran ako.” Busa ginganlan niya ang bata ug Gad.30:11 Gad: Ang buot ipasabot sa Hebreo, palaran.
12Nanganak si Zilpa ug lalaki nga mao ang ikaduha nila nga anak ni Jacob. 13Miingon si Lea, “Malipayon ako kaayo! Karon tawgon ako sa mga kababayen-an ug malipayon.” Busa ginganlan niya ang bata ug Asher.30:13 Asher: Ang buot ipasabot sa Hebreo, malipayon.
14Usa niadto ka higayon, sa panahon sa ting-ani ug trigo, miadto si Reuben sa uma. Nakakita siya ug mga tanom nga mandragora30:14 mandragora: tanom nga gigamit sa pagpanglumay ug gituohang makapadaghan ug anak. ug gidala niya kini sa iyang inahan nga si Lea. Pagkakita niadto ni Raquel miingon siya kang Lea, “Palihog, hatagi ako nianang mga mandragora nga gidala sa imong anak.” 15Apan mitubag si Lea, “Dili pa ba igo nga giilog mo ang akong bana? Ug karon kuhaon mo pa apil ang mga mandragora sa akong anak?” Miingon si Raquel, “O sige, padulgon ko si Jacob kanimo karong gabii baylo sa mga mandragora sa imong anak.”
16Pag-abot ni Jacob gikan sa uma nianang pagkagabii, gitagbo siya ni Lea ug giingnan, “Kinahanglan nga makigdulog ka kanako karong gabii, tungod kay gibayran ko na ikaw kang Raquel sa mga mandragora nga gidala sa akong anak.” Busa nakigdulog si Jacob kang Lea niadtong gabhiona.
17Gitubag sa Dios ang pag-ampo ni Lea ug namabdos siya. Nanganak siya sa ikalima nga anak nga lalaki nila ni Jacob. 18Miingon si Lea, “Gigantihan ako sa Dios kay gihatag ko ang akong sulugoon sa akong bana.” Busa ginganlan niya ang bata ug Isacar.30:18 Isacar: Posible nga ang buot ipasabot sa Hebreo, ganti.
19Namabdos pag-usab si Lea ug nanganak siya sa ikaunom nila nga anak nga lalaki ni Jacob. 20Miingon siya, “Gihatagan ako sa Dios ug maayo gayod nga gasa. Pasidunggan na ako niini karon sa akong bana kay nahatagan ko na siya ug unom ka mga anak nga pulos lalaki.” Busa ginganlan niya ang bata ug Zebulun.30:20 Zebulun: Posible nga ang buot ipasabot sa Hebreo, gasa; o, dungog.
21Pagkahuman, nanganak si Lea ug babaye ug ginganlan niya kini ug Dina.
22Gihinumdoman sa Ginoo si Raquel. Gitubag niya ang pag-ampo niini ug gitugotan nga makaanak. 23Namabdos si Raquel ug nanganak ug lalaki. Miingon siya, “Gikuha sa Dios ang akong kaulawan.” Busa ginganlan niya ang bata ug Jose,30:23 Jose: Ang buot ipasabot sa Hebreo, hatagan pa ug usa; apan susama usab kini paminawon sa laing Hebreo nga pulong nga nagkahulogan ug gikuha. kay miingon siya, 24“Hinaut pa nga hatagan ako sa Ginoo ug usa pa ka anak.”
Ang Kasabotan ni Jacob ug ni Laban
25Human manganak si Raquel kang Jose, miingon si Jacob kang Laban, “Tugoti na ako nga makapauli sa among dapit. 26Ihatag kanako ang akong mga asawa ug mga anak nga gitrabahoan ko kanimo, kay mopauli na ako. Nasayod ka kon giunsa ko pagpangalagad kanimo.” 27Mitubag si Laban, “Kon mahimo, pabilin lang una dinhi. Pinaagi sa panagna, nahibaloan ko nga30:27 Pinaagi… ko nga: o, Naadunahan ako kay. gipanalanginan ako sa Ginoo tungod kanimo. 28Isulti kon pila ang suhol nga gusto mo kay bayran ko ikaw.” 29Miingon si Jacob, “Nasayod ka kon giunsa ko pagpangalagad kanimo ug kon giunsa pagdaghan sa imong kahayopan tungod sa akong pag-atiman. 30Sa pag-abot ko dinhi gamay ra ang imong kahayopan, apan karon daghan na kaayo, kay gipanalanginan ka sa Ginoo tungod kanako. Karon angay na tingali akong maninguha alang sa akong kaugalingong panimalay.” 31Nangutana si Laban, “Unsa may gusto mo nga suhol ko kanimo?” Mitubag si Jacob, “Ayaw na lang ako suholi. Padayonon ko ang pag-atiman sa imong kahayopan kon mosugot ka niini nga kondisyon: 32Tugoti ako nga motan-aw sa imong mga kahayopan karon, ug kuhaon ko ang itom nga mga karnero ug kabang nga mga kanding. Mao na kana ang mahimo kong suhol. 33Sa umaabot, mahibaloan mo kon kasaligan ako o dili pinaagi sa pagsusi sa mga kahayopan nga isuhol mo kanako. Kon may makita kang kanding nga dili kabang o karnero nga dili itom, isipa nga kana kinawat ko.” 34Mitubag si Laban, “Kon mao kana ang imong gusto, mosugot ako.”
35Apan niadtong adlawa, gilain ni Laban ang kabang nga mga kanding nga lalaki ug babaye, apil ang mga karnero nga itom. Gipaatiman niya kini sa iyang mga anak nga lalaki. 36Gipahilayo niya kini kang Jacob ngadto sa usa ka dapit nga baklayon pa ug tulo ka adlaw. Ang nahibilin nga mga mananap mao ang gibantayan ni Jacob.
37Unya, namutol si Jacob ug mga sanga sa kahoy nga poplar, almond, ug armon ug iya kining gipanit-panitan aron mogawas ang puti nga bahin niini. 38-39Unya gibutang niya ang maong mga sanga sa imnanan sa mga hayop aron makita nila kini kon moinom sila. Sa panahon sa ilang pagpanguwag, ug inigpanginom nila, maghabalay ang mga hayop atubangan niadtong mga sanga. Unya, manganak sila ug kabang. 40Apan lahi ang gihimo ni Jacob sa mga karnero: Inigtinghabal nila, ipaatubang niya kini sa kabang ug itom nga mga kanding ni Laban. Niining paagiha nakatigom si Jacob ug mga kahayopan ug wala niya kini iipon sa mga hayop ni Laban. 41Kon maghabalay na ang mga himsog nga mga hayop didto sa imnanan, ibutang dayon ni Jacob ang mga sanga sa ilang atubangan. 42Apan kon ang mga mananap nga luya ang maghabalay, dili niya ibutang ang mga sanga. Busa ang mga hayop nga luya iya ni Laban ug ang mga himsog iya ni Jacob. 43Niining paagiha, naadunahan pag-ayo si Jacob. Midaghan ang iyang mga kahayopan apil na ang mga kamelyo ug mga asno. Midaghan usab ang iyang mga sulugoon nga lalaki ug babaye.
