Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 1:1-31

Istoria creării cerurilor și a pământului

1La început, Dumnezeu1 Ebr.: Elohim, numele divin cel mai frecvent folosit în VT, care exprimă măreția lui Dumnezeu. Deși termenul ebraic este la plural, el funcționează gramatical ca un singular. a creat cerurile1 Termenul ebraic apare întotdeauna la plural, reflectând fie concepția cosmologică ebraică, potrivit căreia există mai mult decât un singur cer, fie un plural de intensitate prin care este evidențiată imensitatea cerului [peste tot în carte]. și pământul. 2Pământul era pustiu2 Sau, posibil, fără formă. și gol. Peste suprafața adâncului era întuneric, iar Duhul lui Dumnezeu plutea peste fața apelor.

3Atunci Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!“ Și a fost lumină. 4Dumnezeu a văzut că lumina era bună și a separat lumina de întuneric. 5Dumnezeu a numit lumina „zi“, iar întunericul l‑a numit „noapte“. Astfel, a fost o seară și a fost o dimineață: ziua întâi.

6Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere6 Sau: firmament. în mijlocul apelor și ea să separe apele de ape!“ 7Astfel, Dumnezeu a făcut întinderea și a separat apele care sunt sub întindere de apele care sunt deasupra întinderii. Și așa a fost. 8Dumnezeu a numit întinderea „ceruri“. Astfel, a fost o seară și a fost o dimineață: ziua a doua.

9Dumnezeu a zis: „Să se adune la un loc apele care sunt sub ceruri și să apară uscatul!“ Și așa a fost. 10Dumnezeu a numit uscatul „pământ“, iar apele care au fost adunate, le‑a numit „mări“. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11Atunci Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vegetație: plante care să facă sămânță și pomi fructiferi care să facă rod cu sămânță în el pe pământ, după felul lor!“ Și așa a fost. 12Pământul a dat vegetație: plante care fac sămânță, după felul lor, și pomi care fac rod cu sămânță în el, după felul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13Astfel, a fost o seară și a fost o dimineață: ziua a treia.

14Dumnezeu a zis: „Să fie niște luminători pe întinderea cerurilor, care să separe ziua de noapte. Ei să fie pentru semne14 Cu referire la semnele de pe cer (de ex.: eclipsele, alinierea planetelor, constelațiile)., pentru anotimpuri, pentru zile și pentru ani 15și să slujească drept luminători pe întinderea cerurilor, ca să dea lumină pe pământ!“ Și așa a fost. 16Dumnezeu a făcut cei doi luminători mari: luminătorul cel mare, ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. 17Dumnezeu i‑a așezat pe întinderea cerurilor, ca să dea lumină pe pământ, 18să stăpânească ziua și noaptea și să separe lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19Astfel, a fost o seară și a fost o dimineață: ziua a patra.

20Dumnezeu a zis: „Să mișune apele de ființe vii și să zboare păsări deasupra pământului, pe suprafața întinderii cerurilor!“ 21Astfel, Dumnezeu a creat făpturile cele mari din ape, orice ființă vie, care se mișcă și de care mișună apele, după felul ei, și orice pasăre înaripată, după felul ei. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 22Dumnezeu le‑a binecuvântat, zicând: „Fiți roditoare, înmulțiți‑vă și umpleți apele mărilor. Să se înmulțească și păsările pe pământ!“ 23Astfel, a fost o seară și a fost o dimineață: ziua a cincea.

24Dumnezeu a zis: „Să dea pământul ființe vii, după felul lor: vite,24 Cu referire la toate animalele care mai târziu vor fi domesticite. târâtoare24-26 Sau: animale care mișună; sau: animale care se târăsc. Termenul ebraic face referire la toate celelalte animalele mai mărunte, distincte de vite și de animalele sălbatice mari. De asemenea, termenul poate include și insectele. și vietăți ale pământului, după felul lor!“ Și așa a fost. 25Dumnezeu a făcut vietățile pământului, după felul lor, vitele, după felul lor, și orice târâtoare a pământului, după felul ei. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

Crearea omului

26Atunci Dumnezeu a zis: „Să facem om26-27 Termenul ebraic se referă la ființele umane în general, și nu la o singură persoană. după chipul Nostru, după asemănarea Noastră. Ei să domnească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste orice animal care se târăște pe pământ!“

27Astfel, Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul Său,

după chipul lui Dumnezeu l‑a creat;

bărbat și femeie i‑a creat.

28Dumnezeu i‑a binecuvântat și le‑a zis: „Fiți roditori și înmulțiți‑vă, umpleți pământul și supuneți‑l. Domniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice vietate care se târăște pe pământ!“ 29Apoi Dumnezeu a zis: „Iată, v‑am dat orice plantă care face sămânță și care este pe suprafața întregului pământ și orice pom care are fruct cu sămânță în el. Le veți avea ca hrană. 30Iar oricărei vietăți a pământului, oricărei păsări a cerului și oricărui animal care se târăște pe pământ, tuturor acestora deci care au suflare de viață în ele, le‑am dat ca hrană orice plantă verde.“ Și așa a fost.

31Dumnezeu S‑a uitat la tot ce a făcut și iată că toate erau foarte bune. Astfel, a fost o seară și a fost o dimineață: ziua a șasea.

Ang Pulong Sa Dios

Genesis 1:1-31

Ang Pagmugna

1Sa sinugdan gimugna sa Dios ang kalangitan ug ang kalibotan. 2Ang kalibotan kaniadto wala pay porma ug hawan pa. Nalukop kini sa tubig ug gitabonan sa kangitngit. Ug ang Espiritu sa Dios1:2 Espiritu sa Dios: o, gahom sa Dios; o, hangin nga gikan sa Dios; o, makusog nga hangin. nagalihok diha ibabaw sa katubigan.

3Unya miingon ang Dios, “Mohayag!” Ug diha-diha mihayag. 4Nakita sa Dios nga maayo ang kahayag. Unya gibulag niya ang kahayag ug ang kangitngit. 5Gitawag niyag “adlaw” ang kahayag ug ang kangitngit gitawag niyag “gabii.” Miabot ang kagabhion, ug unya ang kabuntagon. Mao kadto ang unang adlaw.

6Unya miingon ang Dios, “Motungha ang wanang1:6 wanang: Sa uban nga Binisaya, ali. aron nga mabahin ang tubig.” 7Ug gihimo sa Dios ang wanang nga nagabulag sa tubig sa ibabaw ug sa tubig sa ubos. 8Kini nga wanang gitawag sa Dios nga “kawanangan.” Miabot ang kagabhion, ug unya ang kabuntagon. Mao kadto ang ikaduhang adlaw.

9Unya miingon ang Dios, “Matingob sa usa ka dapit ang tubig ubos sa kawanangan aron motungha ang malang dapit.” Ug natuman kini. 10Gitawag niyag “yuta” ang malang dapit ug “dagat” ang natingob nga tubig. Ug nakita sa Dios nga maayo kini. 11Unya miingon ang Dios, “Manurok sa yuta ang nagakalain-laing mga tanom—mga tanom nga may mga liso ug mga kahoy nga mamunga ug prutas nga may liso sumala sa ilang matang.” Ug nahitabo kini. 12Nanubo sa yuta ang nagakalain-laing matang sa tanom, ug nakita sa Dios nga maayo kini. 13Miabot ang kagabhion, ug unya ang kabuntagon. Mao kadto ang ikatulong adlaw.

14Unya miingon ang Dios, “Motungha sa kalangitan ang mga butang nga may kahayag aron sa pagbulag sa adlaw ug sa gabii, ug mahimong ilhanan sa pagsugod sa mga panahon, mga adlaw, ug mga tuig. 15Modan-ag sila sa kalangitan sa paghatag ug kahayag sa kalibotan.” Ug natuman kini. 16Nahimo ang duha ka dagkong mga butang nga may kahayag: ang mas dako mao ang adlaw nga mohatag ug kahayag kon adlaw, ug ang gamay mao ang bulan nga mohatag ug kahayag kon gabii. Nahimo usab ang mga bitoon. 17-18Gipahimutang sa Dios kini nga mga butang sa kalangitan sa paghatag ug kahayag sa kalibotan kon adlaw ug gabii, ug aron sa pagbulag sa kahayag ug sa kangitngit. Ug nakita sa Dios nga maayo kini. 19Miabot ang kagabhion, ug unya ang kabuntagon. Mao kadto ang ikaupat nga adlaw.

20Unya miingon ang Dios, “Mapuno sa nagakalain-laing mga mananap ang katubigan, ug manglupad sa kahanginan ang nagakalain-laing mga mananap.1:20 nagakalain-laing mga mananap: Ang Hebreo niini nagakahulogan ug mananap nga nagalupad sama sa mga langgam ug mga insekto.21Busa gihimo sa Dios ang dagkong mga mananap sa tubig, ug ang tanang matang sa mga mananap nga nagapuyo sa tubig, apil ang tanang matang sa mga mananap nga nagalupad. Ug nakita sa Dios nga maayo kini. 22Unya gipanalanginan niya kining tanan nga nagaingon, “Sanay kamo ug pagdaghan, kamong mga mananap sa tubig ug mga mananap nga nagalupad.” 23Miabot ang kagabhion, ug unya ang kabuntagon. Mao kadto ang ikalimang adlaw.

24Unya miingon ang Dios, “Motungha ang nagakalain-laing mga mananap diha sa yuta: ang mga hayop nga ihalas ug dili ihalas, ug mga hayop nga nagakamang.1:24 mga hayop nga nagakamang: o, mga gagmayng hayop nga nagakamang.” Ug natuman kini. 25Gibuhat sa Dios kini nga mga mananap, ug nakita niya nga maayo kini.

26Unya miingon ang Dios, “Magbuhat kita ug tawo nga sama kanato. Gamhan nila ang tanang matang sa mga mananap: ang nagapuyo sa tubig, ang nagalupad, ang nagalakaw, ug ang nagakamang.” 27Busa gimugna sa Dios ang tawo, lalaki ug babaye, nga sama kaniya. 28Ug gipanalanginan niya sila nga nagaingon, “Panganak kamo ug daghan aron malukop sa inyong kaliwatan ang kalibotan. Dumalaha ninyo kini ug kamo ang magmando sa tanang matang sa mananap.” 29Unya miingon ang Dios, “Gihatag ko kaninyo ang tanang mga tanom nga adunay liso ug tanang bunga sa mga kahoy ingon nga inyong pagkaon. 30Ug gihatag ko usab sa tanang mga mananap ang tanang lunhawng tanom ingon nga ilang pagkaon.” Ug natuman kini. 31Gitan-aw sa Dios ang tanan niyang gibuhat ug nakita niya nga maayo gayod kini. Miabot ang kagabhion, ug unya ang kabuntagon. Mao kadto ang ikaunom nga adlaw.