Petru și Ioan înaintea Sinedriului
1În timp ce Petru și Ioan vorbeau poporului, au venit la ei preoții, comandantul gărzii Templului și saducheii1 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoțești. Ei respingeau învățăturile despre înviere, îngeri și duhuri (vezi 23:8) [peste tot în carte]. Vezi și Flavius Josephus, Istoria II.8.14 și Antichități XVIII.1.4., 2foarte supărați din cauză că dădeau învățătură poporului și vesteau în Numele lui Isus învierea dintre cei morți. 3Au pus mâna pe ei și i‑au aruncat în închisoare până în ziua următoare, căci era deja seară. 4Însă mulți dintre cei ce auziseră cuvântarea au crezut, și numărul bărbaților a ajuns la aproape cinci mii.
5În ziua următoare s‑au adunat în Ierusalim conducătorii lor, bătrânii5 Probabil membri laici ai Sinedriului, capi ai celor mai importante familii evreiești [peste tot în carte]. și cărturarii5 Lit.: scribi, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte]., 6marele preot Ana6 Mare preot între anii 6–15 d.Cr., când a fost destituit de către romani. Probabil unii iudei nu au acceptat această destituire, considerând că marele preot era numit pe viață (vezi Num. 25:13). Este posibil, de asemenea, ca persoana care a fost mare preot să‑și fi păstrat, din respect, titlul. O altă opinie este aceea că Ana a continuat să dețină puterea din spatele scenei, chiar dacă nu mai era mare preot., Caiafa6 Caiafa, ginerele lui Ana, a fost mare preot între anii 18–36 d.Cr., Ioan, Alexandru și toți cei care erau din neamul marilor preoți.
7I‑au pus pe apostoli să stea în mijloc și i‑au întrebat:
– Prin ce putere sau în numele cui ați făcut aceasta?
8Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le‑a răspuns:
– Conducători și bătrâni ai poporului, 9dacă suntem cercetați astăzi pentru o faptă bună făcută unui om neputincios și pentru felul în care a fost el vindecat, 10să vă fie cunoscut vouă tuturor și întregului popor Israel că acest om stă sănătos înaintea voastră în Numele lui Isus Cristos nazarineanul, Cel pe Care voi L‑ați răstignit, dar pe Care Dumnezeu L‑a înviat dintre cei morți! 11Acesta este:
„Piatra, care a fost disprețuită de voi11 Petru introduce în citat pronumele voi pentru a aplica textul în mod direct conducătorilor religioși ai lui Israel., zidarii,
care a devenit Piatra din capul unghiului.11 Vezi Ps. 118:22.“
12În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți!
13Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan și când au înțeles că erau oameni neinstruiți13 Nu în sensul că erau analfabeți. În perioada NT, printre evrei exista un nivel foarte ridicat de alfabetizare, datorită în special școlilor de pe lângă sinagogi. Ideea este că Petru și Ioan nu aveau educație rabinică, așa cum avea, de exemplu, Pavel. și de rând, au rămas uimiți și au înțeles că fuseseră cu Isus. 14Însă, văzându‑l stând lângă ei pe omul care fusese vindecat, n‑au avut ce să zică. 15Prin urmare, le‑au poruncit să iasă afară din Sinedriu15 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. și s‑au sfătuit între ei, zicând: 16„Ce să le facem oamenilor acestora? Căci este știut de către toți locuitorii Ierusalimului că prin ei s‑a făcut un semn clar, și nu‑l putem nega. 17În schimb, pentru ca acest lucru să nu se răspândească și mai departe în popor, să‑i amenințăm, ca să nu mai vorbească niciunui om în Numele acesta!“ 18I‑au chemat și le‑au poruncit să nu mai vorbească deloc și să nu mai dea învățătură în Numele lui Isus. 19Însă Petru și Ioan, răspunzând, le‑au zis: „Judecați voi înșivă dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu! 20Căci nu putem să nu vorbim despre ceea ce am văzut și am auzit!“ 21După ce i‑au amenințat din nou, le‑au dat drumul, neștiind cum să‑i pedepsească, din cauza poporului, deoarece toți Îl slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate. 22Căci omul asupra căruia se înfăptuise semnul acesta de vindecare avea mai mult de patruzeci de ani.
Credincioșii se roagă pentru a primi îndrăzneală
23După ce li s‑a dat drumul, s‑au dus la ai lor și le‑au istorisit tot ce le spuseseră conducătorii preoților și bătrânii. 24Când au auzit ei aceste lucruri, și‑au ridicat glasul în același gând către Dumnezeu și au zis: „Stăpâne, Tu, Cel Care ai făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele, 25Tu ai vorbit, prin Duhul Sfânt, prin gura strămoșului25 Lit.: tatălui. nostru David, robul Tău, astfel:
«De ce se întărâtă neamurile
și cugetă popoarele lucruri fără folos?
26Regii pământului stau adunați
și conducătorii se strâng laolaltă
împotriva Domnului și împotriva Unsului26 Gr.: Cristos. Ebr. și aram.: Mașiah. Său.»26 Vezi Ps. 2:1-2.
27Căci într-adevăr, împotriva Robului27, 30 Gr.: pais, termen care poate avea și sensul de fiu. Tău cel sfânt, Isus, pe Care L‑ai uns Tu, s‑au adunat în această cetate Irod27 Textul face referire la tetrarhul Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.), unul dintre fiii lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Tetrarhul domnea peste a patra parte a unei regiuni, fiind inferior unui rege și stăpânind doar cu aprobarea romanilor., Ponțiu Pilat27 Vezi nota de la 3:13., neamurile și popoarele27 Cu referire, se pare, la cele 12 seminții ale lui Israel. lui Israel, 28ca să facă tot ceea ce mâna Ta și planul Tău au hotărât mai dinainte să se întâmple. 29Și acum, Doamne, uită‑te la amenințările lor și dă‑le robilor Tăi toată îndrăzneala ca să vorbească despre Cuvântul Tău! 30Întinde‑Ți mâna ca să se facă vindecări, semne și minuni prin Numele Robului Tău cel sfânt, Isus!“
31După ce s‑au rugat fierbinte, locul unde erau adunați s‑a cutremurat, și toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească despre Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
Credincioșii își împart între ei averile
32Mulțimea celor ce crezuseră era una în inimă și‑n gând și niciunul nu spunea că vreunul din bunurile lui este al lui, ci aveau toate în comun. 33Apostolii depuneau mărturie cu mare putere despre învierea Domnului Isus și un mare har era peste ei toți. 34Căci nu era nimeni printre ei în nevoie, pentru că toți cei ce erau proprietari de ogoare sau case le vindeau, iar prețul lucrurilor vândute îl aduceau 35și‑l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. 36Iosif, numit de apostoli și Barnabas, care tradus înseamnă „Fiul încurajării“, un levit originar din Cipru, 37a vândut un ogor care‑i aparținea și apoi a adus banii și i‑a pus la picioarele apostolilor.
Mandajcunapajmanmi Pedrota Juanta pushashca
1Paicuna chai tucui gentecunaman huillacujpirajmi curacunapish, Diospaj huasita cuidajcunata mandajpish, saduceocunapish paicunapajman ñapish chayamurca. 2Jesustaca, ‘Huañushcacunapaj chaupimanta causarishcami’ nishpa, chai gentecunaman yachachijpimi, yallitaj pʼiñarishpa shamurcacuna. 3Chaimantami, Pedrotapish, Juantapish japishcahuan preźu churarcacuna. Ña chishi cashcamantami, cayandij tutamantacama chaipi saquircacuna. 4Chashna rurajpipish, paicuna huillashcata uyajcunaca achcacunami crirca. Cʼaricunallami pichca huaranga shina carca.
5Cayandij punllaca, Jerusalenpica mandajcunapish, cunaj yuyajcunapish, Mandashcata yachachijcunapishmi tandanacurcacuna. 6Curacunata mandaj Anaspish, Caifaspish, Juanpish, Alejandropish, curacunata mandajpaj caishuj huasi ucupuracunapish chaipimi carca. 7Pedrota, Juanta, paicunapaj ñaupajman pushashpami:
—¿Pi mandajpitaj, pipaj shutipitaj chai runataca alliyachircanguichij?— nishpa tapurcacuna.
8Chashna tapujpi Pedroca, jucha illaj Espirituhuan junda cashpami, cashna nirca:
—Israelcunata mandajcunapish, cunaj yuyajcunapish, ñucata uyahuaichij. 9Cunan ñucanchijtaca, shuj ungushca runata alliyachishcamantami juchachincuna. ¡Ima shina alliyachishcatapishmari tapuncuna! 10Cancuna tapushcataca cancunapish, tucui israelcunapish yachachun cunan huillasha. Nazaretmanta Jesucristotaca, cancunami chacatashpa huañuchircanguichij. Cancuna huañuchijpipish, Taita Diosmi paitaca, huañushcacunapaj chaupimanta causachirca. Pai causacushpa alliyachijpimi, cai runaca cancunapaj ñaupajpi shayacun. 11Chai Jesustaca, huasita shayachij cancunami, rumita mana nishpa shitaj shina shitarcanguichij. Chai Rumillatajmari huasita rurangapaj Callari Rumi tucushca. 12Pi shujtaj Quishpichijca mana tiyanchu. Cai pachapi causajcunata quishpichichunca, Diosca pi shujtajtaca mana cushcachu. Jesusllamantami ñucanchijca quishpiri tucunchij— nircami.
13Pedropish Juanpish mana manchashpami allita rimarcacuna. Chaimantami mandajcunaca, yachanamanpish mana rishca, yanga runacunalla cashpapish, Jesus-huan cashcamanta chashna yachashcata ricurcacuna. 14Chai alliyashca runapish, Pedrohuan Juanhuan shayacujta ricushpami, paicunataca imata mana ni tucurcacuna. 15Paicunataca, mandajcunapura tandanacushcamanta canllaman llujshichishpami, paicunalla parlanacurcacuna. 16Cashnami ninacurca: «Cai runacunataca, ¿imatataj rurashun? Tucuicunapaj ñaupajpimari, cai señalta rurashcacuna. Caitaca ñamari tucui Jerusalenpi yachancuna. ¿Ima shinataj ‘Mana chashnachu’ nishunpish? 17Chashna cajpipish, paicuna chashna rurashcata ama pi ashtahuan yachachun paicunataca: “Cunanmantapacha, pajta piman chai runapaj shutita huillanguichijman” nishpa manchachishunchij» nircacunami.
18Chashna yuyarinacushpa, paicunata cayashpaca, chai Jesusmantaca amataj piman ashtahuan huillachunpish, ama yachachichunpish jarcarcacuna. 19Shina nijpipish Pedroca, Juandijmi paicunataca cashna nirca:
—Cancunallataj alli yuyarichij. ¿Taita Diospaj ñaupajpica, Paita caźunapaj randica, cancunataraj caźunachu ashtahuan alli canga yuyanguichij? 20Ñucanchij imalla ricushcata, uyashcata huillanataca manataj saqui tucunchijchu— nircacunami.
21Chashna nicujpipish, mandajcunaca manchachishun nishpami:
—Pajta chai Runamanta piman huillanguichijman— nircacuna.
Chashna nishpapish, paicuna chashna rurashcamanta tucuicuna Taita Diosta alabacujpimi, mana ima shina macai tucushpa cacharircallacuna. 22Dios milagrota rurashpa alliyachishca runaca, ñami chuscu chunga huatayuj carca.
Ashtahuan huillangapajmi Diosta mañashcacuna
23Mandajcuna ña cacharijpica Pedroca, Juandijllatajmi caishuj crijcunapajman tigrarcacuna. Paicunamanmi pushaj curacuna, cunaj yuyajcuna imalla nishcata parlarcacuna. 24Chaita parlajpica, tucuicunami shuj yuyailla Taita Diosta cashna nishpa mañarcacuna: «Tucuita Mandaj Jatun Dioslla, Quiquinmi jahua pachata, cai pachata, mama cuchata, chaicunapi tucui ima tiyajtapish rurarcangui. 25Quiquinta servij ñucanchij yaya Davidman yuyaita cushpami, cashna huillachishcangui:
“Llajtacunaca, ¿ima nishpataj ñucata pʼiñashpa jatarincuna?
Gentecunaca, ¿ima nishpataj yangacunallata yuyashpa huaicacuncuna?
26Cai pachata jatun mandajcunapish, shujlla yuyaimari tucuncuna,
mandajcunapish huaicamari, Mandaj Diostapish,
Pai churashca Cristotapish cʼariyancuna” nishcami.
27Chashna nishca shinatajmari cai pueblopica, jucha illaj Quiquinpaj Churi Jesusta huañuchingapaj, Herodes-huan, Poncio Pilatohuan, israelcunaca mana israelcunahuan shuj yuyailla tucushpa tandanacurcacuna. 28Chashna ruranata ñaupaman Quiquin yuyarishca shinallatajmi, paicunaca rurarcacuna. 29Mandaj Dioslla, cunanca paicuna manchachishun yuyashpa jarcashcata ricuhuaiari. Ñucanchijmanca Quiquin mandashcata rurajcunami canchij. Cunanca imata mana manchashpa Quiquinmanta huillangapaj yuyaita cuhuaiari. 30Quiquinta Servij, jucha illaj Jesusmanta ungushcacunata alliyachingapaj, señalcunatapish, mancharinacunatapish rurangapaj, ñucanchijpi Quiquinpaj maquita churahuai» nishpami mañarcacuna.
31Chashna mañashca qʼuipaca, paicuna tandanacushpa tiyacun huasica cuyurircami. Jucha illaj Espíritu tucui chaipi cajcunapi jundajpimi, paicunaca mana manchashpa, Diospaj Shimita huillarcacuna.
Crijcunaca imalla charishcacunatami caishuj chaishuj raquinacushcacuna
32Crijcunaca achcacuna cashpapish, tucuicunami shuj shungulla, shuj yuyailla carcacuna. Ima charishcatapish pi mana “Caica ñucapajmi, chaica ñucapajmi” nijcunachu carca. Ashtahuanpish tucui ima charishcacunapish tucuicunapajmi carca. 33Huillagrichun mingashcacunapish, mana manchashpami, ‘Apunchij Jesusca causarircami’ nishpa huillarcacuna. Diosca mana cʼuyaipajta cʼuyashpami, imatapish allicunataca tucuicunaman yallijta curca. 34Chashna cajpimi, paicunapuraca pipish ima illajlla mana causarca. Maijanpish charijcunaca allpacunata, huasicunata cʼatushpami, cullquita apamujcuna carca. 35Chai cullquitaca, huillagrichun Jesús mingashcacunapaj ñaupajpi churajcuna carca. Paicunami, pipaj ima illajpica, pajtanata ricushpa raquijcuna carca.
36Chipremanta José shuti levita runapish, paicunahuanmi carca. Paitaca, huillagrichun Jesús mingashcacunaca, Bernabetami shutichirca. Bernabé shutica, “Cushichij” nisha ninmi. 37Chai runaca, paipaj allpata cʼatushpami, cullquitaca huillagrichun Jesús mingashcacunaman curca.
