Petru și Ioan înaintea Sinedriului
1În timp ce Petru și Ioan vorbeau poporului, au venit la ei preoții, comandantul gărzii Templului și saducheii1 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoțești. Ei respingeau învățăturile despre înviere, îngeri și duhuri (vezi 23:8) [peste tot în carte]. Vezi și Flavius Josephus, Istoria II.8.14 și Antichități XVIII.1.4., 2foarte supărați din cauză că dădeau învățătură poporului și vesteau în Numele lui Isus învierea dintre cei morți. 3Au pus mâna pe ei și i‑au aruncat în închisoare până în ziua următoare, căci era deja seară. 4Însă mulți dintre cei ce auziseră cuvântarea au crezut, și numărul bărbaților a ajuns la aproape cinci mii.
5În ziua următoare s‑au adunat în Ierusalim conducătorii lor, bătrânii5 Probabil membri laici ai Sinedriului, capi ai celor mai importante familii evreiești [peste tot în carte]. și cărturarii5 Lit.: scribi, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte]., 6marele preot Ana6 Mare preot între anii 6–15 d.Cr., când a fost destituit de către romani. Probabil unii iudei nu au acceptat această destituire, considerând că marele preot era numit pe viață (vezi Num. 25:13). Este posibil, de asemenea, ca persoana care a fost mare preot să‑și fi păstrat, din respect, titlul. O altă opinie este aceea că Ana a continuat să dețină puterea din spatele scenei, chiar dacă nu mai era mare preot., Caiafa6 Caiafa, ginerele lui Ana, a fost mare preot între anii 18–36 d.Cr., Ioan, Alexandru și toți cei care erau din neamul marilor preoți.
7I‑au pus pe apostoli să stea în mijloc și i‑au întrebat:
– Prin ce putere sau în numele cui ați făcut aceasta?
8Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le‑a răspuns:
– Conducători și bătrâni ai poporului, 9dacă suntem cercetați astăzi pentru o faptă bună făcută unui om neputincios și pentru felul în care a fost el vindecat, 10să vă fie cunoscut vouă tuturor și întregului popor Israel că acest om stă sănătos înaintea voastră în Numele lui Isus Cristos nazarineanul, Cel pe Care voi L‑ați răstignit, dar pe Care Dumnezeu L‑a înviat dintre cei morți! 11Acesta este:
„Piatra, care a fost disprețuită de voi11 Petru introduce în citat pronumele voi pentru a aplica textul în mod direct conducătorilor religioși ai lui Israel., zidarii,
care a devenit Piatra din capul unghiului.11 Vezi Ps. 118:22.“
12În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți!
13Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan și când au înțeles că erau oameni neinstruiți13 Nu în sensul că erau analfabeți. În perioada NT, printre evrei exista un nivel foarte ridicat de alfabetizare, datorită în special școlilor de pe lângă sinagogi. Ideea este că Petru și Ioan nu aveau educație rabinică, așa cum avea, de exemplu, Pavel. și de rând, au rămas uimiți și au înțeles că fuseseră cu Isus. 14Însă, văzându‑l stând lângă ei pe omul care fusese vindecat, n‑au avut ce să zică. 15Prin urmare, le‑au poruncit să iasă afară din Sinedriu15 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. și s‑au sfătuit între ei, zicând: 16„Ce să le facem oamenilor acestora? Căci este știut de către toți locuitorii Ierusalimului că prin ei s‑a făcut un semn clar, și nu‑l putem nega. 17În schimb, pentru ca acest lucru să nu se răspândească și mai departe în popor, să‑i amenințăm, ca să nu mai vorbească niciunui om în Numele acesta!“ 18I‑au chemat și le‑au poruncit să nu mai vorbească deloc și să nu mai dea învățătură în Numele lui Isus. 19Însă Petru și Ioan, răspunzând, le‑au zis: „Judecați voi înșivă dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu! 20Căci nu putem să nu vorbim despre ceea ce am văzut și am auzit!“ 21După ce i‑au amenințat din nou, le‑au dat drumul, neștiind cum să‑i pedepsească, din cauza poporului, deoarece toți Îl slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate. 22Căci omul asupra căruia se înfăptuise semnul acesta de vindecare avea mai mult de patruzeci de ani.
Credincioșii se roagă pentru a primi îndrăzneală
23După ce li s‑a dat drumul, s‑au dus la ai lor și le‑au istorisit tot ce le spuseseră conducătorii preoților și bătrânii. 24Când au auzit ei aceste lucruri, și‑au ridicat glasul în același gând către Dumnezeu și au zis: „Stăpâne, Tu, Cel Care ai făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele, 25Tu ai vorbit, prin Duhul Sfânt, prin gura strămoșului25 Lit.: tatălui. nostru David, robul Tău, astfel:
«De ce se întărâtă neamurile
și cugetă popoarele lucruri fără folos?
26Regii pământului stau adunați
și conducătorii se strâng laolaltă
împotriva Domnului și împotriva Unsului26 Gr.: Cristos. Ebr. și aram.: Mașiah. Său.»26 Vezi Ps. 2:1-2.
27Căci într-adevăr, împotriva Robului27, 30 Gr.: pais, termen care poate avea și sensul de fiu. Tău cel sfânt, Isus, pe Care L‑ai uns Tu, s‑au adunat în această cetate Irod27 Textul face referire la tetrarhul Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.), unul dintre fiii lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Tetrarhul domnea peste a patra parte a unei regiuni, fiind inferior unui rege și stăpânind doar cu aprobarea romanilor., Ponțiu Pilat27 Vezi nota de la 3:13., neamurile și popoarele27 Cu referire, se pare, la cele 12 seminții ale lui Israel. lui Israel, 28ca să facă tot ceea ce mâna Ta și planul Tău au hotărât mai dinainte să se întâmple. 29Și acum, Doamne, uită‑te la amenințările lor și dă‑le robilor Tăi toată îndrăzneala ca să vorbească despre Cuvântul Tău! 30Întinde‑Ți mâna ca să se facă vindecări, semne și minuni prin Numele Robului Tău cel sfânt, Isus!“
31După ce s‑au rugat fierbinte, locul unde erau adunați s‑a cutremurat, și toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească despre Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
Credincioșii își împart între ei averile
32Mulțimea celor ce crezuseră era una în inimă și‑n gând și niciunul nu spunea că vreunul din bunurile lui este al lui, ci aveau toate în comun. 33Apostolii depuneau mărturie cu mare putere despre învierea Domnului Isus și un mare har era peste ei toți. 34Căci nu era nimeni printre ei în nevoie, pentru că toți cei ce erau proprietari de ogoare sau case le vindeau, iar prețul lucrurilor vândute îl aduceau 35și‑l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. 36Iosif, numit de apostoli și Barnabas, care tradus înseamnă „Fiul încurajării“, un levit originar din Cipru, 37a vândut un ogor care‑i aparținea și apoi a adus banii și i‑a pus la picioarele apostolilor.
4
ペテロとヨハネの逮捕
1二人が話しているところへ、祭司たちや神殿の警備隊長、それにサドカイ人（神殿を支配していた祭司階級。ユダヤ教の主流派）たちが来ました。 2聞いてみると、二人は堂々と、イエスが死者の中から復活したと話しています。これはまずいと思った彼らは、 3二人を逮捕しましたが、もう夕方だったので、一晩、留置場に入れておくことにしました。 4しかし、二人の話を聞いた人たちが大ぜい信じ、信者の数は、男だけで五千人に上りました。
5翌日、ユダヤ人の指導者たちの会議が、エルサレムで開かれました。 6大祭司アンナス、カヤパ、ヨハネ、アレキサンデル、そのほか大祭司の一族もみな顔をそろえています。 7ペテロとヨハネは一同の前に引き出され、尋問が行われました。「おまえたちは、何の力で、また、だれの権威でこんなことをしたのか。」
8その時、ペテロは聖霊に満たされ、落ち着きはらって答えました。「わが国の名誉ある指導者、ならびに長老の方々。 9お尋ねの件は、あの足の悪い男のことで、どのようにして彼が治ったかということでしょうか。 10そのことなら、あなたがた、いやイスラエルのすべての人たちに、はっきりお話ししたいのです。この出来事は、あなたがたが十字架につけ、神様が復活させてくださった、あのメシヤ（救い主）、ナザレのイエスの名と力とによるのです。 11メシヤのイエスは、まさに『建築士たちの捨てた石が、最も重要な土台石になった』（詩篇118・22）と聖書にある、その石なのです。 12この方以外には、だれによっても救われません。天下に、人がその名を呼んで救われる名は、ほかにないのです。」
13あまりにも大胆なペテロとヨハネのことばに、議員たちは驚き、たじたじとなりました。二人は明らかに、教育も受けていなければ、宗教の専門家でもないのです。とうとう、イエスといっしょにいたからそうなったのだ、と認めないわけにはいかなくなりました。 14その上、実際に足の治った当の男が二人のそばに立っていたのでは、その事実を否定することもできません。 15しかたなく彼らは、二人を退場させ、自分たちだけで協議しました。
16「さて、彼らをどうしよう。たいへんな奇跡を行ったという事実は、どうにも否定のしようがない。なにしろ、エルサレム中の者たちが知っているのだから……。 17だが、これ以上の宣伝活動はやめさせなければならない。今後イエスのことを人前で語ったら、ただではすまないぞと脅してやろう。」 18話が決まったところでもう一度二人を呼び入れ、今後いっさいイエスのことを話してはならないと、きつく言い渡しました。
19しかし、ペテロとヨハネは、きっぱり答えました。「神にではなく、あなたがたに従うことを、神様が望んでおられるとでもお考えなのですか。 20私たちは、イエスの行われたことやお話しになったことを、知らせないわけにはいきません。」
21議員たちはなおもしつこく脅しましたが、効き目はありません。かといって二人を罰しようものなら、暴動が起きかねないと考え、ついにあきらめて釈放しました。人々がみな、すばらしい奇跡を見て、神をほめたたえていたからです。 22なにしろ、四十年も立てなかった人が完全に治ったのですから、むりもありません。
23晴れて自由の身になると、ペテロとヨハネはすぐほかの弟子たちのところへ帰り、議員たちの言ったことを残らず伝えました。
祈りと賛美にあふれる教会
24これを聞いた信者たちはみな、心を一つにして祈りました。「ああ、天と地と海と、その中にあるすべてのものを造られた主よ。 25-26あなたは、はるか昔、あなたのしもべである先祖ダビデの口を通し、聖霊によって、こう語られました。
『なぜ異教徒どもは主に怒りを燃やし、
愚かな国々は全能の神に、むだな抵抗をするのか。
地上の王たちは一つとなり、
神とキリストに戦いをしかける。』（詩篇2・1-2）
27まさに、この預言どおりのことが、今エルサレムで起こっています。ヘロデ王と総督ピラト、それにローマ人たちが、イスラエルの民と手を組み、あなたが油を注いだ聖なるしもべイエスに反逆しました。 28何もかも、あなたのお考えのとおりです。彼らのやっていることは一つ残らず、知恵ある力によって、あなたが行わせているのです。 29ああ主よ、どうか今、彼らの脅しを聞かれ、私たちが忠実に、しかも大胆に、あなたの教えを語れるように、私たちをお守りください。 30私たちに病気をいやす力を与え、あなたの聖なるしもべイエスの名によって、奇跡を行わせてください。」
31こう祈った時、集まっていた家が激しく揺れ動き、一同はたちまち聖霊に満たされて、大胆に神の教えを語り始めました。
持ち物をささげる
32さて、イエスを信じた人たちは、心と思いを一つにし、だれ一人財産を惜しむ者がなく、すべてのものを平等に分け合っていました。 33使徒たちは主イエスの復活を力強く語り、すべての者の上に恵みがありました。 34-35土地や家を持っている者はそれを売り払い、代金を使徒たちのところに持って来ました。そのお金は必要に応じてみんなに分配されたので、貧しい者は一人もいませんでした。
36キプロス島出身で、レビ人のヨセフもその一人です。彼はバルナバ〔慰めの子〕と呼ばれていましたが、 37畑を売った代金を、「困っている人たちに」と言って、使徒たちのところへ持って来ました。
