Faptele Apostolilor 3 – NTLR & NVI-PT

Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 3:1-26

Vindecarea ologului de la poarta Templului

1Petru și Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul de rugăciune; era ceasul al nouălea1 Ora 15:00.. 2Un om olog încă din pântecul mamei lui era adus și așezat în fiecare zi la poarta Templului, cea numită „Frumoasă“, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în Templu2 Cu referire la curțile Templului.. 3Când acesta i‑a văzut pe Petru și pe Ioan urmând să intre în Templu, a cerut de la ei milostenie. 4Petru, ca și Ioan, s‑a uitat țintă la el și a zis: „Uită‑te la noi!“ 5El i‑a privit cu atenție, așteptând să primească ceva de la ei. 6Dar Petru i‑a zis: „Argint și aur n‑am, însă ceea ce am, îți dau: în Numele lui Isus Cristos nazarineanul, ridică‑te și umblă!“ 7Și, apucându‑l de mâna dreaptă, l‑a ridicat. Deodată picioarele și gleznele i s‑au întărit, 8a sărit în picioare și a început să umble. Apoi a intrat în Templu împreună cu ei și umbla, sărea și‑L lăuda pe Dumnezeu. 9Tot poporul l‑a văzut umblând și lăudându‑L pe Dumnezeu. 10Ei l‑au recunoscut ca fiind cel ce stătea și cerea milostenie la Poarta Frumoasă a Templului și s‑au umplut de uimire și de mirare pentru ceea ce i se întâmplase.

Petru vorbește mulțimii

11În timp ce el mergea după Petru și Ioan, tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon“.

12Văzând aceasta, Petru a zis poporului: „Bărbați israeliți, de ce sunteți uimiți de acest lucru și de ce vă uitați la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l‑am făcut să umble?! 13Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul strămoșilor13, 25 Lit.: taților. noștri, L‑a proslăvit pe Robul13, 26 Gr.: pais, termen care poate avea și sensul de fiu. Său, Isus, pe Care voi L‑ați dat pe mâna lui Pilat13 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane. și v‑ați lepădat de El în prezența acestuia, măcar că el hotărâse să‑L elibereze. 14Voi v‑ați lepădat de Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se elibereze un ucigaș. 15L‑ați omorât pe Prințul15 Termenul archegos este polisemantic: poate însemna deopotrivă prinț, începător, înainte-mergător, deschizător de drumuri sau creator, autor. vieții, pe Care Dumnezeu L‑a înviat dintre cei morți și ai Cărui martori suntem noi. 16Pe baza credinței în Numele Lui, Însuși Numele Lui l‑a întărit pe omul acesta pe care‑l vedeți și cunoașteți. Și credința care este prin Isus i‑a dat această vindecare deplină înaintea voastră, a tuturor!

17Acum, fraților, știu că ați făcut așa din neștiință, întocmai ca și conducătorii voștri. 18Dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce prevestise prin gura tuturor profeților, și anume: Cristosul Său urma să sufere. 19Pocăiți‑vă deci și întoarceți‑vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, 20ca să vină astfel din prezența Domnului vremuri de înviorare20 În multe traduceri aici se încheie v. 19. În traducerea de față s‑a urmat împărțirea pe versete așa cum apare ea în edițiile critice standard ale textului grecesc (NA28, UBS4). și El să‑L trimită pe Cel pe Care L‑a desemnat mai dinainte pentru voi, pe Cristos Isus, 21pe Care cerul trebuie să‑L primească până la vremurile restaurării tuturor lucrurilor, așa cum a rostit Dumnezeu încă din vechime prin gura sfinților Săi profeți.

22Căci Moise a zis:

«Domnul, Dumnezeul vostru,

vă va ridica dintre frații voștri

un Profet asemenea mie.

De El să ascultați în tot ce vă va spune!

23Dacă cineva nu va asculta de Acel Profet,

va fi nimicit din popor.»23 Vezi Deut. 18:15, 18, 19.

24De asemenea, toți profeții, de la Samuel și până la toți ceilalți care au vorbit după el, au vestit zilele acestea. 25Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care l‑a încheiat Dumnezeu cu strămoșii voștri, când i‑a spus lui Avraam:

«Prin sămânța ta25 Termenul grecesc pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, argumentând exegetic că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea supremă în Isus Cristos.

vor fi binecuvântate toate neamurile25 Gr.: patria (familie), de obicei diferit de ethnos sau laos, traduse cu neam, popor. Totuși, în textul de față, având în vedere și contextul vechi-testamentar al promisiunii, patria a fost tradus cu neam. pământului!»25 Vezi Gen. 22:18.

26Când Dumnezeu L‑a ridicat pe Robul Său, L‑a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându‑vă pe fiecare de la nelegiuirile voastre.“

Nova Versão Internacional

Atos 3:1-26

A Cura de um Mendigo Aleijado

1Certo dia Pedro e João estavam subindo ao templo na hora da oração, às três horas da tarde3.1 Grego: à hora nona.. 2Estava sendo levado para a porta do templo chamada Formosa um aleijado de nascença, que ali era colocado todos os dias para pedir esmolas aos que entravam no templo. 3Vendo que Pedro e João iam entrar no pátio do templo, pediu-lhes esmola. 4Pedro e João olharam bem para ele e, então, Pedro disse: “Olhe para nós!” 5O homem olhou para eles com atenção, esperando receber deles alguma coisa.

6Disse Pedro: “Não tenho prata nem ouro, mas o que tenho, isto lhe dou. Em nome de Jesus Cristo, o Nazareno, ande”. 7Segurando-o pela mão direita, ajudou-o a levantar-se, e imediatamente os pés e os tornozelos do homem ficaram firmes. 8E de um salto pôs-se em pé e começou a andar. Depois entrou com eles no pátio do templo, andando, saltando e louvando a Deus. 9Quando todo o povo o viu andando e louvando a Deus, 10reconheceu que era ele o mesmo homem que costumava mendigar sentado à porta do templo chamada Formosa. Todos ficaram perplexos e muito admirados com o que lhe tinha acontecido.

A Pregação de Pedro no Templo

11Apegando-se o mendigo a Pedro e João, todo o povo ficou maravilhado e correu até eles, ao lugar chamado Pórtico de Salomão. 12Vendo isso, Pedro lhes disse: “Israelitas, por que isto os surpreende? Por que vocês estão olhando para nós, como se tivéssemos feito este homem andar por nosso próprio poder ou piedade? 13O Deus de Abraão, de Isaque e de Jacó, o Deus dos nossos antepassados, glorificou seu servo Jesus, a quem vocês entregaram para ser morto e negaram perante Pilatos, embora ele tivesse decidido soltá-lo. 14Vocês negaram publicamente o Santo e Justo e pediram que fosse libertado um assassino. 15Vocês mataram o autor da vida, mas Deus o ressuscitou dos mortos. E nós somos testemunhas disso. 16Pela fé no nome de Jesus, o Nome curou este homem que vocês veem e conhecem. A fé que vem por meio dele lhe deu esta saúde perfeita, como todos podem ver.

17“Agora, irmãos, eu sei que vocês agiram por ignorância, bem como os seus líderes. 18Mas foi assim que Deus cumpriu o que tinha predito por todos os profetas, dizendo que o seu Cristo haveria de sofrer. 19Arrependam-se, pois, e voltem-se para Deus, para que os seus pecados sejam cancelados, 20para que venham tempos de descanso da parte do Senhor, e ele mande o Cristo, o qual lhes foi designado, Jesus. 21É necessário que ele permaneça no céu até que chegue o tempo em que Deus restaurará todas as coisas, como falou há muito tempo, por meio dos seus santos profetas. 22Pois disse Moisés: ‘O Senhor Deus levantará dentre seus irmãos um profeta como eu; ouçam-no em tudo o que ele disser. 23Quem não ouvir esse profeta, será eliminado do meio do seu povo’3.23 Dt 18.15,18,19.

24“De fato, todos os profetas, de Samuel em diante, um por um, falaram e predisseram estes dias. 25E vocês são herdeiros dos profetas e da aliança que Deus fez com os seus antepassados. Ele disse a Abraão: ‘Por meio da sua descendência todos os povos da terra serão abençoados’3.25 Gn 12.3; 22.18; 26.4 e 28.14. 26Tendo Deus ressuscitado o seu Servo3.26 Is 52.13, enviou-o primeiramente a vocês, para abençoá-los, convertendo cada um de vocês das suas maldades”.