Ezechiel 8 – NTLR & HCV

Idolatria din Templu

1În anul al șaselea, în luna a șasea, în a cincea zi a lunii1 17 septembrie 592 î.Cr. Vezi nota de la 1:1., în timp ce ședeam la mine în casă împreună cu bătrânii lui Iuda1, 11-12 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10)., care ședeau înaintea mea, mâna Stăpânului Domn a venit peste mine. 2M‑am uitat și iată că era cineva care semăna la înfățișare cu un om. De la ceea ce părea a fi brâul său în jos era foc, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în sus era ceva asemenea strălucirii metalului lustruit. 3El a întins ceva ca forma unei mâini și m‑a luat de zulufii capului. Duhul m‑a ridicat între pământ și ceruri și m‑a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeiești, la intrarea dinspre nord a curții interioare, acolo unde era așezat idolul care stârnea gelozia lui Dumnezeu. 4Și iată că acolo era slava Dumnezeului lui Israel, așa cum am văzut‑o în vale.

5El mi‑a zis: „Fiul omului, ridică‑ți ochii înspre nord!“ Mi‑am ridicat ochii înspre nord și iată că în partea de nord a porții altarului era idolul geloziei, chiar la intrare.

6Apoi mi‑a zis: „Fiul omului, vezi tu ce fac ei? Vezi marile urâciuni pe care le săvârșesc aici cei din Casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Lăcaș? Vei vedea însă urâciuni și mai mari!“

7Atunci m‑a dus la intrarea curții. M‑am uitat și am văzut o gaură în zid. 8El mi‑a zis: „Fiul omului, sapă în zid!“ Am săpat în zid până am dat de o intrare.

9Apoi mi‑a zis: „Intră și uită‑te la urâciunile groaznice pe care le fac ei aici!“ 10Am intrat, m‑am uitat și iată că acolo erau tot felul de forme de târâtoare și de animale scârboase, și toți idolii Casei lui Israel gravați pe zid, de jur împrejur. 11Înaintea lor stăteau șaptezeci de bărbați dintre bătrânii Casei lui Israel, iar în mijlocul lor stătea Iaazania, fiul lui Șafan. Fiecare avea în mână câte o cădelniță din care se ridica un nor mirositor de tămâie.

12El mi‑a zis: „Fiul omului, ai văzut ce fac bătrânii Casei lui Israel în întuneric, fiecare în odaia idolului său? Căci ei zic: «Domnul nu ne vede! Domnul a părăsit țara!»“ 13El mi‑a mai zis: „Vei vedea însă urâciuni și mai mari pe care le săvârșesc ei!“

14Atunci m‑a dus la intrarea Casei Domnului dinspre nord. Și iată că acolo stăteau niște femei care‑l plângeau pe Tamuz14 Străveche zeitate akkadiană a fertilității și a ploii. Se credea că moartea lui marca începutul toamnei, iar învierea lui, începutul primăverii, moartea lui fiind plânsă de femei. La origini, Dumuzi, străveche zeitate sumeriană, simbol al plenitudinii, condamnată să trăiască în infern, o soartă deplânsă anual de către femei.. 15Mi‑a zis: „Ai văzut, fiul omului? Vei vedea însă urâciuni mai mari decât acestea!“

16Apoi m‑a dus în curtea interioară a Casei Domnului. Și iată că la intrarea în Casa Domnului, între portic și altar, erau în jur de douăzeci și cinci de oameni, cu spatele spre Casa Domnului și cu fața spre răsărit; ei se închinau soarelui, plecându‑se spre răsărit.

17El mi‑a zis: „Ai văzut, fiul omului? Este prea puțin oare pentru cei din Casa lui Iuda să săvârșească urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara de violență și să nu înceteze să Mă mânie? Iată‑i apropiindu‑și ramura de nas17 Gest care făcea parte din ritualul închinării la soare.! 18De aceea și Eu Mă voi purta cu ei cu furie. Nu voi avea milă de ei și nu‑i voi cruța. Deși vor striga la urechile Mele cu glas tare, nu‑i voi auzi!“