Ierusalimul, mireasa necredincioasă a lui Dumnezeu
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, fă‑i cunoscute Ierusalimului urâciunile 3și spune‑i: «Așa vorbește Stăpânul Domn către Ierusalim: prin origine și naștere ești din țara canaaniților: tatăl tău era amorit, iar mama ta – hitită. 4La nașterea ta, în ziua în care te‑ai născut, ombilicul tău nu a fost tăiat, nu ai fost scăldată în apă, ca să fii curățată, nu ai fost frecată cu sare și nici înfășurată în scutece. 5Nimănui nu i‑a fost milă și nu s‑a îndurat de tine ca să‑ți facă unul din aceste lucruri. Ai fost aruncată pe câmp, pentru că ai fost disprețuită chiar din ziua în care te‑ai născut.
6Atunci Eu am trecut pe lângă tine și te‑am văzut zbătându‑te în propriul tău sânge. Și, în timp ce tu erai în sângele tău, ți‑am zis: ‘Trăiește!’ Da, în timp ce tu erai în sângele tău, Eu ți‑am zis: ‘Trăiește!’ 7Te‑am făcut să te înmulțești ca florile câmpului; ai crescut, te‑ai făcut mare și te‑ai gătit cu podoabe7 Probabil o metaforă pentru maturizarea fizică a femeii.. Sânii ți s‑au rotunjit și ți‑a crescut părul. Dar erai tot goală și neacoperită.
8Când am trecut pe lângă tine, M‑am uitat la tine și iată că îți venise vremea, vremea dragostei. Atunci Mi‑am întins peste tine poala hainei8 Simbol al căsătoriei. Vezi Rut 3:9. Mele, ți‑am acoperit goliciunea, am făcut jurământ față de tine și am intrat în legământ cu tine, zice Stăpânul Domn. Și ai devenit a Mea.
9Te‑am scăldat în apă, te‑am spălat de sângele de pe tine și te‑am uns cu ulei. 10Te‑am îmbrăcat cu haine brodate, te‑am încălțat cu sandale din piele trainică10 Vezi nota de la Ex. 25:5., te‑am îmbrăcat cu in subțire și te‑am gătit cu mătase. 11Te‑am împodobit cu podoabe, ți‑am pus brățări la mâini și lănțișor la gât. 12Ți‑am dat inel pentru nas, ți‑am pus cercei la urechi și coroană frumoasă pe cap. 13Astfel, ai fost împodobită cu aur, cu argint și cu veșminte scumpe din in subțire și din mătase. Ai mâncat făină aleasă, miere și ulei. Te‑ai făcut tot mai frumoasă și ai ajuns chiar regină. 14Ți‑ai făcut un nume printre neamuri datorită frumuseții tale, căci aceasta era deplină datorită măreției Mele pe care o pusesem peste tine, zice Stăpânul Domn.
15Dar te‑ai încrezut în frumusețea ta și te‑ai prostituat pe măsura renumelui tău. Ți‑ai revărsat desfrânările asupra tuturor trecătorilor și frumusețea ta a devenit a fiecăruia.15 Sensul ultimei părți a versetului este nesigur. 16Ai luat din hainele tale, ți‑ai făcut înălțimi viu colorate și te‑ai prostituat pe haine. Așa ceva nu s‑a mai întâmplat și nu se va mai întâmpla vreodată. 17Ți‑ai luat podoabele tale frumoase din aur și din argint, pe care Eu ți‑l dădusem, ți‑ai făcut chipuri de bărbați și te‑ai prostituat cu ele. 18Ți‑ai luat apoi hainele brodate, ca să le acoperi, iar untdelemnul și tămâia Mea le‑ai pus înaintea lor. 19Hrana Mea pe care ți‑o dădusem – făina aleasă, untdelemnul și mierea pe care ți le dădusem să le mănânci – tu le‑ai închinat lor, ca să le fie o aromă plăcută. Așa s‑a întâmplat, zice Stăpânul Domn.
20Ai luat fiii și fiicele pe care Mi‑i născuseși și i‑ai sacrificat pentru ei ca dar de mâncare. Și acestea sunt numai o parte din desfrânările tale. 21Mi‑ai sacrificat fiii și i‑ai dat lor, trecându‑i prin foc în cinstea acestora. 22În mijlocul tuturor urâciunilor și desfrânărilor tale nu ți‑ai amintit de zilele tinereții, când erai goală și te zbăteai în propriul tău sânge.
23Vai! Vai de tine, zice Stăpânul Domn. După toate relele pe care le‑ai săvârșit, 24ți‑ai mai construit și un sanctuar înalt și ți‑ai făcut câte o înălțime în fiecare piață. 25La capătul fiecărei străzi ți‑ai construit o înălțime și ți‑ai făcut disprețuită frumusețea, desfăcându‑ți picioarele înaintea fiecărui trecător și înmulțindu‑ți desfrânările. 26Te‑ai prostituat cu egiptenii, vecinii tăi cu trupul plin de vlagă, și ți‑ai înmulțit desfrânările, ca să Mă mânii. 27De aceea, iată, Mi‑am întins mâna împotriva ta și ți‑am redus partea hotărâtă ție. Te‑am dat pe mâna celor ce te urau, adică a filistencelor, care până și ele s‑au rușinat de calea ta desfrânată. 28Apoi te‑ai prostituat și cu asirienii, pentru că erai nesătulă. Te‑ai prostituat, dar tot nu te‑ai săturat. 29Ți‑ai înmulțit desfrânările cu Caldeea, țara negustorilor, dar nici cu aceasta nu te‑ai săturat.
30Cât de decăzută trebuie să‑ți fie inima, zice Stăpânul Domn, de ai făcut toate aceste lucruri, întocmai ca o prostituată nerușinată! 31Totuși, când ți‑ai construit sanctuare înalte la fiecare capăt de stradă și ți‑ai făcut înălțimi în fiecare piață, nu ai fost ca o prostituată, căci ai luat în derâdere plata, 32ci ca o soție adulteră care‑i preferă pe străini în locul soțului ei. 33Tuturor prostituatelor li se dau daruri, dar în cazul tău tu ai fost cea care ai dat cadouri tuturor amanților tăi. Le‑ai dat mită ca să vină la tine din toate părțile, pentru desfrânare. 34În ce privește desfrânările tale, ai fost diferită de celelalte femei, pentru că tu nu ai avut căutare ca prostituată, căci, în loc să primești plată, ai dat plată. De aceea ai fost diferită.
35Prin urmare, prostituato, ascultă Cuvântul Domnului! 36Așa vorbește Stăpânul Domn: pentru că ți‑ai risipit avuția36 Sau: ai dat frâu liber poftei. și ți‑ai expus goliciunea prin desfrânările tale cu amanții și cu toți idolii urâciunilor tale, cărora le‑ai dat sângele fiilor tăi, 37de aceea, iată, îi voi strânge laolaltă pe toți amanții cu care te‑ai desfătat, pe toți aceia pe care i‑ai iubit și pe toți aceia pe care i‑ai urât. Îi voi strânge împotriva ta din toate părțile și îți voi expune goliciunea înaintea lor. Și astfel ei îți vor vedea întreaga goliciune. 38Te voi judeca sub acuzația de adulter și vărsare de sânge și vei gusta cât de sângeroasă este furia și gelozia Mea. 39Te voi da în mâinile lor, astfel că ei îți vor dărâma sanctuarele cele înalte, îți vor zdrobi înălțimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îți vor lua podoabele tale frumoase și te vor lăsa goală și neacoperită. 40Vor veni împotriva ta în grup, te vor omorî cu pietre și te vor tăia cu săbiile. 41Îți vor da foc caselor și te vor judeca înaintea ochilor multor femei. Voi pune astfel capăt prostituției tale și nu îți vei mai plăti iubiții. 42Apoi voi da odihnă furiei Mele îndreptate împotriva ta și voi îndepărta de la tine gelozia Mea; Mă voi liniști și nu voi mai fi mânios.
43Pentru că nu ți‑ai amintit de zilele tinereții tale, ci M‑ai stârnit prin toate aceste lucruri, iată, îți voi întoarce calea asupra capului tău, zice Stăpânul Domn. Nu tu ai adăugat desfrânări la toate urâciunile tale?
44Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine următoarea zicală: ‘Cum e mama, așa este și fiica!’ 45Tu ești fiica mamei tale, care și‑a detestat soțul și fiii, și ești sora surorilor tale, care și‑au detestat soții și fiii. Mama voastră a fost hitită, iar tatăl vostru – amorit. 46Sora ta cea mare a fost Samaria. Ea locuia la nord46 Sau: la stânga. În acea perioadă, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. de tine împreună cu fiicele ei. Sora ta cea mică a fost Sodoma. Ea locuia la sud46 Sau: la dreapta; vezi nota precedentă. de tine împreună cu fiicele ei. 47Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit urâciunile lor, ci, în scurt timp, te‑ai pervertit mai mult decât ele în toate căile tale. 48Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că sora ta, Sodoma, și fiicele ei n‑au făcut ceea ce tu și fiicele tale ați făcut.
49Iată care a fost nelegiuirea surorii tale, Sodoma: era mândră, îmbuibată de hrană, ea și fiicele ei trăind în lâncezeală și nepăsare. Ele nu sprijineau mâna săracului și a nevoiașului. 50S‑au îngâmfat și au săvârșit urâciuni înaintea Mea. Când am văzut ce fac, le‑am îndepărtat. 51Iar Samaria nu a păcătuit nici pe jumătate din cât ai păcătuit tu. Urâciunile tale au fost mai multe decât ale lor. De fapt prin toate urâciunile pe care le‑ai săvârșit, le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte. 52De aceea poartă‑ți și tu rușinea cu care le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte! Căci păcatele tale, care te‑au făcut mai vrednică de dispreț decât ele, le‑au făcut pe ele să pară mai drepte decât tine! Acum, fii și tu rușinată și poartă‑ți rușinea care le‑a făcut pe surorile tale să pară drepte!
53Îi voi aduce însă înapoi atât pe captivii lor – pe captivii Sodomei și ai fiicelor ei și pe captivii Samariei și ai fiicelor ei – cât și pe captivii tăi alături de ei, 54ca și tu să‑ți porți rușinea și să fii umilită pentru tot ce ai făcut! Le vei fi astfel o pricină de mângâiere. 55Când sora ta, Sodoma, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte și sora ta, Samaria, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte, atunci te vei întoarce și tu împreună cu fiicele tale, la starea voastră de dinainte. 56Nu aminteai nimic de Sodoma, sora ta,56 Sau: Oare nu aminteai de Sodoma, sora ta în ziua mândriei tale, 57înainte de a ți se descoperi răutatea. Acum însă tu ești de batjocura fiicelor Edomului și a tuturor vecinelor lor, a fiicelor filistenilor, a celor ce te disprețuiesc de pretutindeni! 58Vei purta acum pedeapsa pentru desfrânarea ta și pentru urâciunile tale, zice Domnul.»
Promisiunea unui legământ veșnic
59Așa vorbește Stăpânul Domn: «Îți voi face la fel cum ai făcut și tu, tu care ai disprețuit jurământul, rupând legământul. 60Dar Îmi voi aminti de legământul făcut cu tine în tinerețea ta și voi încheia cu tine un legământ veșnic. 61Atunci îți vei aminti de căile tale și‑ți va fi rușine când le vei primi pe sora ta cea mare și pe sora ta cea mică. Ți le voi da ca surori, dar nu pe temeiul legământului Meu făcut cu tine. 62Eu voi încheia legământul Meu cu tine și vei ști astfel că Eu sunt Domnul. 63Când voi face ispășire pentru tot ce ai făcut, îți vei aduce aminte de trecutul tău, îți va fi rușine și nu vei mai deschide niciodată gura din cauza umilinței în care te vei afla, zice Stăpânul Domn.»“
چیرۆکێک دەربارەی بێوەفایی ئۆرشەلیم
1ئینجا فەرمایشتی یەزدانم بۆ هات، پێی فەرمووم: 2«ئەی کوڕی مرۆڤ، ئۆرشەلیم ڕووبەڕووی کارە قێزەونەکانی خۆی بکەرەوە و 3بڵێ: ”یەزدانی باڵادەست بە ئۆرشەلیم ئەمە دەفەرموێت: ڕەچەڵەک و لەدایکبوونت لە خاکی کەنعان بوو. باوکت ئەمۆری بوو، دایکیشت حیتی. 4ئەو ڕۆژەی لەدایک بوویت ناوکت نەبڕاوە، بۆ پاکبوونەوە بە ئاو نەشوشترای، بە خوێ سوێر نەکرایت، قۆنداغ نەکرایت. 5هیچ چاوێک بە میهرەبانییەوە تەماشای نەکردیت و دڵی پێت نەسووتا هەتا یەکێک لەمانەت بۆ بکات، بەڵکو ئەو ڕۆژەی لەدایک بووی لەبەر بێزلێبوونەوە لە دەشتودەر فڕێدرایت.
6«”من بەلاتدا تێپەڕیم و بینیم خەڵتانی خوێنی خۆت بوویت، کە لە خوێنی خۆتدا پاڵکەوتبوویت، پێم فەرموویت: ’بژی!‘ 7وەک ڕووەکی کێڵگە من خزمەتم کردیت بۆ ئەوەی پێ بگەیت، ئیتر گەشەت کرد و گەورە بوویت و گەیشتیت بە تەمەنی هەرزەکاری. مەمکەکانت بناغەیان دانا و مووی لەشت درێژبوو، ئەو کاتە تۆ ڕووتوقووت بوویت.
8«”دیسان بەلاتدا تێپەڕیم و تۆم بینی، ئەوەتا تەمەنی دڵداریتە. ئینجا دامێنی کراسەکەم بەسەرتدا دا16:8 دەربڕینێک بۆ مارەبڕین. و ڕووتی تۆم داپۆشی و سوێندم بۆت خوارد و پەیمانم لەگەڵتدا بەست، لەبەر ئەوە تۆ بوویتە هی من. ئەوە فەرمایشتی یەزدانی باڵادەستە.
9«”بە ئاو تۆم شوشت و خوێنەکەتم لێت پاککردەوە، ئینجا بە زەیت چەورم کردیت. 10جلێکی نەخشێنراوم لەبەرکردیت و پێڵاوی پێستی مانگای دەریام16:10 مانگای دەریا: بڕوانە دەرچوون 25:5. لە پێ کردیت. کەوایەکی کەتانی ناسکم خستە سەر شانت و بە حەریر تۆم پۆشی. 11بە خشڵ تۆم ڕازاندەوە، بازنم لە دەستت کرد، ملوانکەم لە مل کردیت، 12خەزێمم لە لووتت کرد، گوارەشم لە گوێت کرد و تاجی جوانیم لە سەرت نا. 13جا بە زێڕ و زیو خۆتت ڕازاندەوە، کەتانی ناسک و حەریر و قوماشی نەخشێنراو بەرگت بوو. باشترین ئارد و هەنگوین و زەیتت خوارد. زۆر زۆر جوان بوویت، شیاوی ئەوە بوویت ببیتە شاژن. 14لەبەر جوانیت ناوبانگت لەنێو نەتەوەکان دەرکرد، چونکە بەهۆی شکۆمەندییەکەم کە پێم بەخشیبوویت جوانییەکەت تەواو بوو. ئەوە فەرمایشتی یەزدانی باڵادەستە.
15«”بەڵام تۆ پشتت بە جوانییەکەت و بە ناوبانگت بەست، لەشفرۆشیت کرد و لەشفرۆشییەکەتت بەسەر هەموو ڕێبوارێکدا ڕشت و جوانییەکەت بووە هی ئەو. 16لە جلوبەرگەکەی خۆتت برد و نزرگە ڕازاوەکانی سەر بەرزاییەکانت بۆ خۆت دروستکرد و لەسەری لەشفرۆشیت16:16 بە واتای لەشفرۆشی جەستەیی و ڕۆحیش دێت. بەو کەسە دەگوترێت کە لاف لێدەدات بەوەفایە بۆ یەزدان، بەڵام لە هەمان کاتدا ستایش و قوربانی بۆ خودایەکی دیکە دەکات. واتا لە بنەڕەتدا کەسەکە بێوەفایە لەگەڵ یەزدان، هەروەک چۆن ژن ناپاکی لە مێردەکەی بکات. کرد، شتێک کە نە بووە و نە دەبووایە ببێت. 17کەلوپەلی جوانییەکەت لە زێڕ و زیوەکەی من برد کە پێم دایت و لەوان بتی نێرینەت دروستکرد و تۆ لەشفرۆشیت لەگەڵ کردن. 18جلە نەخشێنراوەکانی خۆتت برد و ئەوانت پێ داپۆشی و زەیت و بخووری منت لەبەردەمیان دانا. 19هەروەها ئەو خواردنەی کە بە تۆم دا، لە باشترین ئارد و زەیت و هەنگوین، تۆ لەبەردەم ئەو بتانە وەک بخووری بۆنخۆش پێشکەشت کرد، ئەمەش ئەوەیە کە ڕوویداوە. ئەوە فەرمایشتی یەزدانی باڵادەستە.
20«”ئەو کوڕ و کچانەت برد کە بۆ منت ببوو، سەرت بڕین و بۆ بتەکانت کردە قوربانی، وەک خواردن پێشکەشی بتەکانت کردن. ئایا لەشفرۆشییەکەت بەس نەبوو؟ 21هاتیت و منداڵەکانی منیشت سەربڕی و بە ئاگر سووتاندنت بۆ بتەکان؟ 22لە هەموو نەریتە قێزەونەکانت و لەشفرۆشییەکەت، سەردەمی لاویێتیت بەبیر نەهاتەوە، ئەو کاتەی کە ڕووتوقووت بوویت و خەڵتانی خوێنی خۆت بوویت.
23«”یەزدانی باڵادەست دەفەرموێت: قوڕبەسەر! قوڕبەسەر تۆ! دوای هەموو خراپەکانت، 24تۆ بۆ خۆت گومەز و نزرگەی بەرزت لە هەموو گۆڕەپانێکدا دروستکرد. 25لەسەر هەموو ڕێگایەک نزرگەی بەرزی خۆتت بنیاد نا و جوانییەکەتت گڵاوکرد، ناوگەڵت بۆ هەموو ڕێبوارێک کردەوە و لەشفرۆشیت زۆر کرد. 26لەگەڵ خەڵکی میسری دراوسێت کە هەوەسبازن لەشفرۆشیت کرد و بە زیادکردنی بەدڕەوشتییەکەت پەستت کردم. 27لەبەر ئەوە منیش دەستم بۆ ئێوە درێژ کرد و بەشە خاکەکەی تۆم کەم کردەوە و تۆم دایە دەست چاوبرسییەکان، ئەوانەی ڕقیان لێتە، کچانی فەلەستییەکان، کە شەرمیان لە ڕەفتاری تۆ دەکرد. 28بەڵام کە تێر نەبوویت، هاتیت و لەگەڵ ئاشورییەکانیشدا لەشفرۆشیت کرد، لەگەڵ ئەوەشدا هەر تێر نەبوویت. 29سەرەڕای ئەوەش لەشفرۆشییەکەتت هەتا خاکی بازرگانە بابلییەکان فراوان کرد، بەمەش هەر تێر نەبوویت.
30«”یەزدانی باڵادەست دەفەرموێت: دڵت چەند نەخۆشە، کە هەموو ئەم کارانەت کرد، وەک کردەوەی لەشفرۆشێکی بەڕەڵا. 31گومەزی خۆتت لەسەر هەموو ڕێگایەک بنیاد نا، نزرگەی بەرزیشت لە هەموو گۆڕەپانێک، بەڵام تۆ بە پێچەوانەی لەشفرۆشانەوە بوویت، چونکە کرێت ڕەت دەکردەوە.
32«”ئەی ژنی بەدڕەوشت، ئەوەی کە لە جێی مێردەکەی بێگانان دەبات! 33هەموو لەشفرۆشێک کرێ وەردەگرێت، بەڵام تۆ دیاریت دایە هەموو دۆستەکانی خۆت، بەرتیلت دانێ هەتا لە هەموو لایەکەوە بێن و داوێنپیسیت لەگەڵ بکەن. 34جا لە لەشفرۆشییەکەتدا پێچەوانەی لەشفرۆشانی دیکە بوویت، چونکە بەدوای تۆ نەدەکەوتن بۆ لەشفرۆشی، بەڵکو تۆ کرێت دەدا و هیچ کرێیەک بە تۆ نەدەدرا، جا بە پێچەوانەوە بوویت.
35«”جا ئەی لەشفرۆش، گوێ لە فەرمایشتی یەزدان بگرە، 36یەزدانی باڵادەست ئەمە دەفەرموێت: لەبەر ئەوەی پەردەی شەرمی خۆتت دادڕی و لە لەشفرۆشییەکەت لەگەڵ دۆستانت ڕووتیت دەرکەوت، هەروەها لەبەر هەموو بتە قێزەونەکانت کەوا خوێنی منداڵەکانت پێشکەش بە ئەوان کرد، 37من هەموو دۆستانت کۆدەکەمەوە ئەوانەی بەچێژ بوویت بۆیان، لەگەڵ هەموو ئەوانەی خۆشت ویستن و هەموو ئەوانەی ڕقت لێیان بوو، هەموویان لەسەرت کۆدەکەمەوە و ڕووتیت بۆیان دەردەخەم، هەتا تەماشای هەموو ڕووتییەکەت بکەن. 38من حوکمی ژنە داوێنپیسەکان و خوێنڕێژەکانت بەسەردا دەدەم و خوێنی تووڕەیی تۆڵەسێنەر و دڵگەرمی هەڵچوونی خۆمتان بەسەردا دەهێنم. 39دەتدەمە دەستی دۆستەکانت، ئینجا گومەز و نزرگە بەرزەکانت دەڕووخێنن و جلەکانت لەبەر دادەکەنن. کەرەستەی خۆڕازاندنەوەکەت دەبەن و بە ڕووتوقووتی جێت دەهێڵن. 40چەتە دەهێننە سەرت و بەردبارانت دەکەن و بە شمشێرەکانیان لەتوپەتت دەکەن. 41خانووەکانت بە ئاگر دەسووتێنن و لەبەرچاوی زۆر ئافرەتان سزات دەدەن، لە لەشفرۆشی ڕات دەگرم و چیتر کرێ نادەیتە دۆستەکانت. 42دوای ئەوە تووڕەیی خۆم لەسەرت هێور دەکەمەوە، جا ئیرەییم لەسەرت نامێنێت و هێمن دەبمەوە و چیتر تووڕە نابم.
43«”لەبەر ئەوەی سەردەمی لاویێتیت بەبیر نەهاتەوە، بەڵکو بە هەموو ئەمانە تووڕەت کردم، جا منیش بێگومان کردەوەکانت بەسەر خۆتدا دەهێنمەوە. ئایا لەسەر هەموو نەریتە قێزەونەکانت بێ شەرمیت نەکردووە؟ ئەوە فەرمایشتی یەزدانی باڵادەستە.
44«”هەموو ئەوانەی بە پەند دەدوێن، لەبارەی تۆوە پەندێک دەهێننەوە و دەڵێن: ’دایک چۆن بێت کچیش وایە.‘ 45تۆ کچی دایکی خۆتیت کە ڕقی لە مێرد و منداڵەکانییەتی، هەروەها تۆ خوشکی خوشکەکانی خۆتیت کە ڕقیان لە مێرد و منداڵەکانی خۆیان بوو. دایکت حیتی بوو و باوکت ئەمۆری. 46خوشکە گەورەکەت سامیرە بوو، کە لەگەڵ کچەکانی لای باکوورت نیشتەجێ بوو، خوشکە بچووکەکەشت سەدۆم بوو، کە لەگەڵ کچەکانی لای باشوورت نیشتەجێ بوو. 47تۆ بە ڕێگای ئەواندا ڕۆیشتیت و وەک نەریتە قێزەونەکانی ئەوانت کرد، بەڵام وەک ئەوەی تەنها ئەوەندە کەم بێت، جا لە هەموو کارەکانت زووتر لەوان گەندەڵتر بوویت. 48یەزدانی باڵادەست دەفەرموێت: بە گیانی خۆم، سەدۆمی خوشکت و کچەکانی هەرگیز وەک تۆ و کچەکانی تۆیان نەکرد.
49«”ئەمە تاوانی سەدۆمی خوشکت بوو: خۆی و کچەکانی لووتبەرز، زۆرخۆر، بێ خەم و کەمتەرخەم بوون، یارمەتی هەژار و نەداریان نەدەدا. 50جا لە خۆیان بایی بوون و کارە قێزەونەکانیان لەبەردەمم ئەنجام دا، لەبەر ئەوە منیش هەروەک بینیت، ئەوانم داماڵی. 51سامیرەش بە نیوەی گوناهەکانی تۆ گوناهی نەکرد، بەڵکو لەوان زیاتر کاری قێزەونت کرد و بە هەموو ئەو گڵاوییانەی کە کردت وات کرد خوشکەکانت لە چاو تۆدا ڕاستودروست بن. 52ئەی ئەوەی خەریک بووی خوشکەکانت بێتاوان بکەیت، تۆش بەرگەی ئابڕووچوون بگرە. بە گوناهەکانت کە زیاتر لەوان پێیان گڵاو بوویت، خوشکەکانت لە تۆ ڕاستودروستترن، هەروەها شەرمەزاربە و دەست بە ئابڕووی خۆتەوە بگرە، چونکە وات کرد خوشکەکانت لە چاو تۆدا ڕاستودروست بن.
53«”لەگەڵ ئەوەشدا ڕاپێچکراوان و بەختیاری سەدۆم و سامیرە و کچەکانیان دەگەڕێنمەوە، هەروەها ڕاپێچکراوان و بەختیاری تۆش لەنێو ئەواندا دەگەڕێنمەوە، 54بۆ ئەوەی بەرگەی ئابڕووچوونت بگریت و شەرمەزار بیت لە هەموو ئەوەی کردت کە دڵنەوایی ئەوانت کرد. 55خوشکەکانت، سەدۆم و کچەکانی و سامیرە و کچەکانی دەگەڕێنەوە دۆخی جارانیان. تۆ و کچەکانیشت دەگەڕێنەوە دۆخی جارانتان. 56لە ڕۆژی فیزلێدانت بە دەمتدا نەدەهات باسی سەدۆمی خوشکت بکەیت، 57بەر لە ئاشکرابوونی خراپەکاریت، وەک لە سەردەمی ڕیسوایی کچانی ئەدۆم و هەموو ئەوانەی دەوروبەری، کچانی فەلەستییەکان ئەوانەی لە هەموو لایەکەوە سووکایەتیت پێ دەکەن. 58خۆت ئەنجامی بێ شەرمی و نەریتە قێزەونەکانت دەگریتە ئەستۆ. ئەوە فەرمایشتی یەزدانە.
59«”یەزدانی باڵادەست ئەمە دەفەرموێت: بە شایستەی ڕەفتارەکەت هەڵسوکەوتت لەگەڵدا دەکەم، لەبەر ئەوەی بە شکاندنی پەیمانەکەم سووکایەتیت بە سوێندی من کرد. 60بەڵام من پەیمانەکەی خۆمت بەبیر دەهێنمەوە کە لە سەردەمی لاویێتیت لەگەڵ تۆدا گرێم دابوو، ئێستاش پەیمانێکی هەتاهەتاییت16:60 بڕوانە 37:26، یەرمیا 31:31-34 و ئیشایا 59:21 و 61:8. لەگەڵ دەبەستم. 61ئینجا کردەوەکانی خۆت بیردەکەوێتەوە و شەرمەزار دەبیت کاتێک خوشکە گەورەکانت و خوشکە بچووکەکانت وەردەگریت، دەیانکەم بە کچی تۆ، بەڵام نەک بەگوێرەی پەیمانەکەی من لەگەڵ تۆ. 62بەم جۆرە من پەیمانی خۆم لەگەڵ تۆدا دەبەستم، ئیتر تۆ دەزانیت کە من یەزدانم. 63ئەو کاتەی کەفارەت بۆ هەموو کردەوەکانت دەکەم، ئینجا بیرت دەکەوێتەوە و شەرمەزار دەبیت، ئیتر لەبەر شەرمەزارییەکەت هەرگیز دەمت ناکەیتەوە. ئەوە فەرمایشتی یەزدانی باڵادەستە.“»
