Legi privind robia
(Deut. 15:12-18)
1Acestea sunt judecățile pe care trebuie să le pui înaintea lor: 2«Dacă vei cumpăra un rob evreu, el să te slujească timp de șase ani, iar în al șaptelea an să plece liber, fără să plătească nimic. 3Dacă a venit singur, va putea să plece singur. Dacă era căsătorit, să plece și soția lui împreună cu el. 4Dacă stăpânul lui i‑a dat o soție și ea i‑a născut fii sau fiice, soția și copiii ei să rămână ai stăpânului, iar el să plece singur. 5Dar dacă robul va zice: ‘Îmi iubesc stăpânul, soția și copiii și nu doresc să plec ca să fiu liber’, 6atunci stăpânul lui să‑l aducă la judecători6 Sau: să‑l aducă înaintea lui Dumnezeu., să‑l apropie de ușă sau de unul din stâlpii ușii și să‑i străpungă urechea cu o andrea. Astfel, el îi va sluji pentru totdeauna.
7Dacă un om își vinde fata ca roabă, ea să nu plece așa cum pleacă robii.7 Este vorba despre o situație în care părintele sărac își proteja fiica de lipsuri și de moarte și asigura familiei sale o resursă temporară de venit printr‑un aranjament cu o familie mai înstărită, fata urmând să se mărite cu stăpânul sau fiul acestuia. 8De asemenea, dacă ea nu‑i va plăcea stăpânului care și‑a luat‑o pentru el8 Sau: stăpânului ei, astfel că acesta n‑o va mai lua pentru el., acesta trebuie să permită răscumpărarea ei. Nu va avea dreptul s‑o vândă unui popor străin, pentru că a trădat‑o. 9Dacă o va da fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. 10Dacă însă își va lua o altă soție, nu va avea voie să‑i scadă celei dintâi nimic din hrana, îmbrăcămintea și drepturile ei de soție10 În ideea că o păstrează și pe prima ca soție. Astfel: Dacă se căsătorește însă cu ea, iar apoi, nemaiplăcând‑o, își va lua o altă soție, nu va avea voie să‑i scadă nimic din hrana, îmbrăcămintea și drepturile ei de soție.. 11Dacă nu face aceste trei lucruri pentru ea, atunci ea va putea să plece de la el fără nicio despăgubire, fără să plătească argint.
Legi privind violența fizică
12Când cineva lovește un om și acesta moare, să fie pedepsit cu moartea. 13Dacă n‑a stat la pândă ca să‑l omoare, ci Dumnezeu a îngăduit să se întâmple aceasta prin mâna lui, îi voi pregăti un loc în care să fugă. 14Însă dacă un om pune la cale să‑l ucidă pe semenul său prin vicleșug, chiar și de la altarul Meu să‑l iei ca să fie omorât!
15Cel ce‑și lovește tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.
16Cine răpește un om și‑l vinde – sau chiar dacă omul este găsit în mâna răpitorului – să fie pedepsit cu moartea.
17Cel ce își blestemă tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.
18Dacă se vor certa doi oameni, și unul îl va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul18 Sau: cu o unealtă., iar acesta din urmă nu va muri, ci va fi nevoit să stea la pat, 19cel care l‑a lovit să nu fie pedepsit, dacă rănitul va putea să se ridice după o vreme și să umble afară cu ajutorul toiagului său. Va trebui însă să‑l despăgubească pe cel rănit pentru inactivitatea lui și să‑l îngrijească până când acesta se va vindeca.
20Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său – sau pe roaba sa –, iar acesta va muri sub mâna lui, va trebui să fie răzbunat. 21Dar dacă robul se ridică după o zi sau două, să nu fie răzbunat, căci este argintul stăpânului său.
22Dacă se vor lupta niște bărbați și vor lovi o femeie însărcinată, iar copiii acesteia se vor naște înainte de vreme, fără nicio altă nenorocire, cel responsabil să plătească așa cum stabilește soțul femeii și să dea potrivit cu ce stabilesc judecătorii. 23Dar, dacă se va întâmpla vreo nenorocire, vei da viață pentru viață, 24ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25arsură pentru arsură, rană pentru rană și vânătaie pentru vânătaie.
26Dacă un om va lovi ochiul robului său sau ochiul roabei sale și‑l distruge, îi va lăsa să plece liberi ca despăgubire pentru ochi. 27Dacă va face să cadă un dinte al robului său sau un dinte al roabei sale, îi va lăsa să plece liberi ca despăgubire pentru dinte.
28Dacă un bou va împunge și va omorî un bărbat sau o femeie, boul să fie omorât cu pietre. Să nu i se mănânce carnea, iar stăpânul boului va fi nevinovat. 29Dar dacă boul împungea mai dinainte, și stăpânul său a fost avertizat, însă nu l‑a ținut sub pază, boul să fie omorât cu pietre, când va omorî un bărbat sau o femeie, iar stăpânul său să fie omorât și el. 30Dacă stăpânului i se va stabili un preț de răscumpărare, să dea tot ce se va stabili pentru răscumpărarea vieții lui. 31Dacă boul va împunge un băiat sau dacă va împunge o fată, să i se facă stăpânului după aceeași lege. 32Dacă boul va împunge un rob sau o roabă, să se dea stăpânului acestora treizeci de șecheli32 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone; aproximativ 0,36 kg. de argint, iar boul să fie omorât cu pietre.
33Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă și n‑o acoperă, iar un bou sau un măgar cade în ea, 34stăpânul gropii să‑l despăgubească cu argint pe stăpânul animalului mort, iar animalul mort să‑i rămână lui.
35Dacă boul unui om va împunge boul semenului său, iar boul acestuia moare, vor vinde boul viu, vor împărți argintul și vor împărți și boul mort. 36Sau dacă se știa mai dinainte că boul obișnuia să împungă, și stăpânul său nu l‑a ținut sub pază, atunci stăpânul trebuie să plătească bou pentru bou, iar animalul mort să‑i rămână lui.
121:1 Gũcook 4:14“Maya nĩmo mawatho marĩa ũkũhe andũ a Isiraeli:
Ndungata cia Ahibirania
221:2 Thaam 22:3; Jer 34:8“Ũngĩgũra Mũhibirania arĩ ndungata, agaakũrutĩra wĩra mĩaka ĩtandatũ. No mwaka wa mũgwanja, nĩũkamũrekereria athiĩ, na ndagakũrĩha kĩndũ. 3Angĩgooka arĩ wiki, akaarekererio athiĩ arĩ o wiki; no angĩgooka arĩ na mũtumia, makaarekererio mathiĩ marĩ hamwe. 4Mwathi wa ndungata ĩyo angĩmĩhe mũtumia nake mũtumia ũcio amũciarĩre ciana cia aanake na airĩtu, mũtumia ũcio na ciana ciake magaatuĩka a mwathi ũcio wake, na no ndungata ĩyo ya mũndũ mũrũme ĩkaarekererio ĩthiĩ.
521:5 Gũcook 15:16“No ndungata ĩyo ĩngĩkaaria, ĩmwĩre atĩrĩ, ‘Nĩnyendete mwathi wakwa, na mũtumia wakwa na ciana na ndikwenda kũrekererio thiĩ,’ 621:6 Thab 40:6; Ayub 39:9hĩndĩ ĩyo mwathi wa ndungata ĩyo nĩakamĩtwara mbere ya atuithania ciira. Akaamĩtwara mũrango-inĩ, kana hingĩro-inĩ ya mũrango, na amĩtũre gũtũ na mũkuha.21:6 Ngombo ciatũragwo matũ ĩrĩ njĩra ya kuonania wĩrutĩri wa gũtungata aathani aacio. Ũyũ warĩ mũtugo thĩinĩ wa bũrũri wa Ashuri na mabũrũri marĩa maariganĩtie. Nayo ndungata ĩyo ĩgaatuĩka ya mwathi ũcio matukũ ma muoyo wayo wothe.
7“Mũndũ angĩendia mwarĩ agatuĩke ndungata, ndĩkarekererio ĩthiĩ ta ũrĩa ndungata cia arũme ciĩkagwo. 8Ĩngĩaga gũkenia mwathi ũrĩa wamĩthuurĩte, no nginya etĩkĩre ndungata ĩyo ĩkũũrwo. Ndarĩ na kĩhooto gĩa kwendia ndungata ĩyo kũrĩ ageni, tondũ nĩagĩte kwĩhokeka harĩ yo. 9Angĩmĩũrĩria mũriũ, no nginya amĩtue ta ĩrĩ mwarĩ wake mwene. 1021:10 1Akor 7:3-5Mũriũ angĩhikia mũtumia ũngĩ, ndakaime ũrĩa wa mbere irio na nguo, na ndakamũime kĩhooto gĩake ta mũtumia wake. 11Angĩaga kũmũhingĩria maũndũ maya matatũ-rĩ, akĩrekererio athiĩ, gũtarĩ na mbeeca ikũrĩhwo.
Watho Ũkoniĩ Gũtihia Mũndũ
1221:12 Thaam 21:15“Mũndũ ũrĩa ũngĩgũtha mũndũ amũũrage, ti-itherũ o nake no akooragwo. 1321:13 Ndar 35:10-34; Gũcook 19:2-13No rĩrĩ, angĩkorwo ekĩte ũguo atekwenda-rĩ, no gũtuĩke nĩ Ngai ũtũmĩte ũndũ ũcio wĩkĩke, nake mũndũ ũcio nĩakoorĩra kũndũ kũrĩa ngaathuura. 1421:14 2Sam 3:27; Gũcook 19:11-12No mũndũ angĩtũmĩra mawara na oorage mũndũ ũrĩa ũngĩ akĩendaga-rĩ, mweheriei kĩgongona-inĩ gĩakwa, na mũmũũrage.
15“Mũndũ ũrĩa ũngĩtharĩkĩra ithe kana nyina no nginya ooragwo.
1621:16 Gũcook 24:7“Mũndũ ũngĩiya mũndũ ũngĩ na hinya akamwendie, kana o na anyiitwo arĩ nake atanamwendia-rĩ, no nginya ooragwo.
1721:17 Mar 7:10“Mũndũ ũrĩa ũngĩruma ithe kana nyina no nginya ooragwo.
18“Andũ mangĩũgitana na ũmwe aringe ũrĩa ũngĩ na ihiga kana na ngundi na aage gũkua, no akome ũrĩrĩ kwa ihinda-rĩ, 19ũcio mũringani ndagacookererwo nĩ mahĩtia angĩkorwo ũrĩa waringĩtwo nĩakehota na etware nja na mũtirima wake. No rĩrĩ, no nginya arĩhe mahinda ma mũndũ ũcio mũtihie marĩa morĩte na one atĩ nĩahona biũ.
20“Mũndũ angĩhũũra ngombo yake ya mũndũ mũrũme kana ya mũndũ-wa-nja na rũthanju, nayo ngombo ĩyo ĩkue nĩ ihũũra rĩu-rĩ, no nginya aherithio, 21no ndangĩherithio ngombo ĩyo ĩngĩarahũka thuutha wa mũthenya ũmwe kana ĩĩrĩ, tondũ ngombo ĩyo nĩ kĩndũ gĩake.
22“Andũ mangĩkorwo makĩrũa, maringe mũtumia ũrĩ nda, ahune no ndagĩe na thĩĩna ũngĩ-rĩ, ũrĩa ũmũringĩte nĩakarĩha kĩrĩa gĩothe mũthuuri wa mũtumia ũcio ageetia, igooti rĩetĩkĩria. 2321:23 Alaw 24:19No mũtumia ũcio angĩtihio ũũru, muoyo nĩũrĩhagio na muoyo, na 2421:24 Math 5:38riitho rĩrĩhagio na riitho, na igego rĩrĩhagio na igego, na guoko kũrĩhagio na guoko, na kũgũrũ kũrĩhagio na kũgũrũ, na 25ihĩa rĩrĩhagio na ihĩa, na itihia rĩrĩhagio na itihia, naruo rũhara rũrĩhagio na rũhara.
26“Mũndũ angĩgũtha ndungata ya mũndũ mũrũme kana ya mũndũ-wa-nja riitho narĩo rĩthũke-rĩ, no nginya akaarekereria ndungata ĩyo ĩĩthiĩre, ũndũ ũcio ũtuĩke nĩguo irĩhi rĩa riitho. 27Na angĩkũũra igego rĩa ndungata ya mũndũ mũrũme kana ya mũndũ-wa-nja, no nginya arekererie ndungata ĩyo ĩĩthiĩre, ũndũ ũcio ũtuĩke nĩguo irĩhi rĩa igego.
2821:28 Kĩam 9:5“Ndegwa ĩngĩtheeca mũndũ mũrũme kana mũndũ-wa-nja na rũhĩa akue, ndegwa ĩyo no nginya ĩhũũrwo na mahiga nginya ĩkue, na nyama ciayo itikarĩĩo. No mwene ndegwa ndangĩũrio. 2921:29 Thaam 21:36No rĩrĩ, angĩkorwo ndegwa ĩyo nĩĩmenyerete gũtheeca andũ na rũhĩa, na mwene nĩamenyithĩtio ũhoro ũcio nake akaaga kũmĩhingĩra, nayo ĩcooke yũrage mũndũ mũrũme kana mũndũ-wa-nja-rĩ, ndegwa ĩyo no nginya ĩhũũrwo na mahiga ĩkue, na mwene o nake no nginya ooragwo. 30Na rĩrĩ, angĩtuĩka nĩ gwĩtio irĩhi-rĩ, no akũũre muoyo wake na kũrĩha kĩrĩa gĩothe angĩĩtio. 31Watho ũyũ noguo ũrũgamĩrĩire ndegwa ĩngĩtheeca mwanake kana mũirĩtu wa mũndũ na rũhĩa. 3221:32 Zek 11:12-13; Math 26:15Ndegwa ĩngĩtheeca ngombo ya mũndũ mũrũme kana mũndũ-wa-nja, mwene no nginya arĩhe cekeri mĩrongo ĩtatũ cia betha kũrĩ mwathi wa ngombo ĩyo,21:32 Thogora wa ngombo warĩ icunjĩ mĩrongo ĩtatũ cia betha. nayo ndegwa ĩyo no nginya ĩhũũrwo na mahiga.
33“Mũndũ angĩkunũra irima, kana enje rĩmwe na aage kũrĩkunĩka, nayo ndegwa kana ndigiri ĩgwe thĩinĩ warĩo, 34mwene irima rĩu no nginya arĩhe hathara ĩyo; no nginya arĩhe mwene nyamũ, nayo nyamũ ĩyo ĩkuĩte ĩtuĩke yake.
35“Ndegwa ya mũndũ ĩngĩtihia ndegwa ya mũndũ ũngĩ ĩkue, andũ acio nĩmakendia ndegwa ĩrĩa ĩrĩ muoyo, magayane mbeeca na magayane nyamũ ĩyo ĩkuĩte. 36No rĩrĩ, kũngĩkorwo nĩkũmenyekete atĩ ndegwa ĩyo nĩĩmenyerete gũtheecana na rũhĩa, nake mwene akaaga kũmĩhingĩra-rĩ, no nginya mwene arĩhe, nyamũ ĩrĩhio na nyamũ ĩngĩ, na ĩrĩa ĩkuĩte ĩtuĩke yake.
