Exodul 15 – NTLR & GKY

Nouă Traducere În Limba Română

Exodul 15:1-27

Cântarea de laudă a lui Moise și a lui Miriam

1Atunci Moise și fiii lui Israel au cântat această cântare Domnului. Ei au zis:

„Voi cânta Domnului,

căci S‑a înălțat cu multă slavă.

I‑a năpustit în mare

pe cal și pe călăreț.

2Domnul2 Ebr.: YAH, o formă prescurtată a tetragramei divine YHWH, formă care apare în componența mai multor sintagme ebraice. Vezi și 17:16. este puterea și cântarea mea,

El a devenit izbăvirea mea;

Acesta este Dumnezeul meu și Îl voi lăuda,

este Dumnezeul tatălui meu și Îl voi înălța.

3Domnul este un războinic;

Numele Lui este Domnul.

4El a aruncat în mare

carele lui Faraon și armata lui.

Căpeteniile lui alese

s‑au înecat în Marea Roșie4, 22 Vezi nota de la 10:19..

5Ape adânci i‑au acoperit;

au coborât în adâncuri ca o piatră.

6Dreapta Ta, Doamne,

este măreață în putere,

dreapta Ta, Doamne,

l‑a zdrobit pe dușman.

7Cu măreția maiestății Tale

i‑ai doborât pe cei ce s‑au ridicat împotriva Ta,

Ți‑ai dezlănțuit mânia

care i‑a mistuit ca pe o miriște.

8La suflarea nărilor Tale

apele s‑au adunat,

puhoaiele de ape s‑au ridicat ca un zid,

adâncurile s‑au închegat în inima mării.

9Dușmanul își zicea:

«Îi voi urmări, îi voi ajunge.

Voi împărți prada;

îmi voi împlini dorința cu privire la ei.

Îmi voi scoate sabia

și mâna mea va pune stăpânire pe ei.»

10Însă când Tu ai suflat cu suflarea Ta,

marea i‑a acoperit.

S‑au afundat ca plumbul

în apele mărețe.

11Cine este ca Tine dintre dumnezei, Doamne?

Cine este ca Tine, glorios în sfințenie,

de temut în cântări de laudă și înfăptuitor de minuni?

12Ți‑ai întins mâna dreaptă,

și pământul i‑a înghițit.

13Prin îndurarea13 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; [peste tot în carte]. Ta ai condus poporul

pe care l‑ai răscumpărat;

prin puterea Ta l‑ai călăuzit

spre Locuința Ta cea sfântă13 Se poate referi la Sinai, sau la Șilo (Ier. 7:12), sau la Sion, sau la Țara Promisă (vezi v. 17)..

14Popoarele vor auzi și vor tremura;

îi va apuca groaza pe locuitorii Filistiei.

15Atunci căpeteniile Edomului se vor îngrozi;

un cutremur îi va cuprinde pe conducătorii Moabului.

Toți locuitorii Canaanului se vor topi de spaimă.

16Spaima și groaza vor cădea peste ei.

Din cauza măreției brațului Tău,

vor amuți ca o piatră,

până va trece poporul Tău, Doamne,

până va trece poporul pe care l‑ai câștigat.16 Sau: l‑ai creat; l‑ai agonisit; l‑ai cumpărat.

17Tu îi vei aduce și‑i vei sădi

pe muntele moștenirii Tale,

Locul șederii Tale

pe care Tu, Doamne, l‑ai făcut,

Sfântul Lăcaș, Stăpâne,

pe care mâinile Tale l‑au întemeiat.

18Domnul va domni în veci de veci!“

19Când caii, carele și călăreții19 Sau: conducătorii carelor. lui Faraon au intrat în mare, Domnul a adus înapoi apele mării peste ei. Însă fiii lui Israel au mers pe pământ uscat prin mijlocul mării.

20Apoi Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mână și toate femeile au ieșit după ea având tamburine și dansând. 21Miriam le cânta:

„Cântați Domnului,

căci S‑a înălțat cu multă slavă.

I‑a năpustit în mare

pe cal și pe călăreț.“

Apele de la Mara și Elim

22După aceea, Moise l‑a condus pe Israel în călătorie de la Marea Roșie și au ieșit înspre pustia Șur. Ei au mers trei zile prin pustie, fără să găsească apă. 23Au ajuns la Mara, dar n‑au putut să bea apă din Mara pentru că era amară. De aceea i s‑a pus numele Mara23 Mara înseamnă Amar.. 24Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce vom bea?“ 25El a strigat către Domnul, și Domnul i‑a arătat un copac. Moise a aruncat copacul în apă, și apa s‑a făcut dulce. Acolo i‑a dat Domnul hotărâri și porunci și acolo l‑a pus la încercare25 În TM este folosit pronumele la persoana a treia singular (i‑a dat… și l‑a pus la încercare). Din contextul v. 24 reiese că recipientul încercării este poporul, nu Moise.. 26El a zis: „Dacă vei asculta cu atenție glasul Domnului, Dumnezeul tău, dacă vei face ce este drept în ochii Lui, dacă vei lua aminte la poruncile Lui și vei păzi toate hotărârile Lui, nu voi aduce peste tine niciuna din bolile pe care le‑am adus peste egipteni. Căci Eu sunt Domnul, Care te vindecă.“

27Au ajuns la Elim, unde se găseau douăsprezece izvoare de apă și șaptezeci de palmieri. Ei și‑au așezat tabăra acolo, lângă ape.

Holy Bible in Gĩkũyũ

Thaama 15:1-27

Rwĩmbo rwa Musa na Miriamu

115:1 Ndar 21:7; 2Sam 22:1Hĩndĩ ĩyo Musa na andũ a Isiraeli makĩinĩra Jehova rwĩmbo rũrũ:

“Nĩngũinĩra Jehova,

nĩgũkorwo nĩwe ũtũũgĩrĩtio mũno.

Mbarathi amĩikĩtie iria-inĩ hamwe na mũmĩhaici.

215:2 Thab 18:1; Jon 2:9Jehova nĩwe hinya wakwa na rwĩmbo rwakwa;

nĩwe ũtuĩkĩte ũhonokio wakwa.

Nĩwe Ngai wakwa na nĩndĩĩmũgoocaga,

Nĩwe Ngai wa baba na nĩndĩĩmũtũũgagĩria.

315:3 Kũg 19:11Jehova nĩ njamba ya ita;

Jehova nĩrĩo rĩĩtwa rĩake.

415:4 Thaam 14:6-7; Jer 51:21Ngaari cia ita cia Firaũni na mbũtũ yake aamĩikirie iria-inĩ.

Anene arĩa ega mũno a Firaũni moorĩire maaĩ-inĩ ma Iria Itune.

515:5 Neh 9:11Maaĩ marĩa mariku nĩmamathikĩte;

Nao magakĩrikĩra kũrĩa kũriku ta ihiga.

615:6 Thab 118:15“Wee Jehova, guoko gwaku kwa ũrĩo kwarĩ gwa kũgegania, gũkagĩa hinya.

Wee Jehova, guoko gwaku kwa ũrĩo nĩ gwathuthangire thũ.

715:7 Gũcook 32:26; Thab 2:5Nĩ ũndũ wa ũnene waku wa magegania,

nĩwakurumanirie arĩa magũũkĩrĩire.

Nĩwaitũrũrire marakara maku mahiũ;

makĩmacina taarĩ mahuti.

815:8 Thaam 14:21; Thab 78:13Na ũndũ wa mũrurumo wa mĩhũmũ ya maniũrũ maku-rĩ,

maaĩ nĩmeiganĩrĩire hĩba.

Makũmbĩ ma maaĩ makĩrũgama ta rũthingo;

maaĩ ma kũrĩa kũriku makĩnyiitana gatagatĩ ka iria.

915:9 Thaam 14:5-9; Atiir 5:30“Thũ nayo yetĩĩte, ĩkoiga atĩrĩ,

‘Nĩngamarũmĩrĩra na ihenya, ndĩmakinyĩre.

Ngagayania indo iria matahĩte,

ndĩĩhũũnĩrĩrie nacio.

Nĩngũcomora rũhiũ rwakwa rwa njora,

nakuo guoko gwakwa kũmaniine.’

1015:10 Thab 29:3No wahuhire rũhuho rũkĩhurutana,

narĩo iria rĩkĩmathika,

makĩrika ta kĩgera maaĩ-inĩ maingĩ.

1115:11 Thaam 8:10; Isa 6:3; Thab 8:1“Wee Jehova-rĩ, nũũ ũhaana tawe harĩ ngai ciothe?

Nũũ ũhaana tawe,

wee ũrĩ ũtheru wa magegania,

wee wĩtigĩrĩtwo nĩ ũndũ wa riiri waku,

wee wĩkaga maũndũ ma magegania?

1215:12 Thaam 7:5; Ndar 16:32Watambũrũkirie guoko gwaku kwa ũrĩo, nayo thĩ ĩkĩmameria.

1315:13 Neh 9:12; Thab 78:54“Nĩ ũndũ wa wendo waku ũtathiraga,

nĩũgũtongoria andũ arĩa ũkũũrĩte.

Nĩũkamatongoria na ũndũ wa hinya waku,

ũmatware nginya gĩikaro gĩaku gĩtheru.

1415:14 Josh 2:9; Isa 13:8Ndũrĩrĩ ikaigua, nacio ciinaine;

ruo rũnyiite andũ a Filistia.

1515:15 Thab 114:7Aathani a Edomu nĩmakamaka mũno,

na atongoria a Moabi manyiitwo nĩ kũinaina,

andũ a Kaanani makaiyũrwo nĩ maaĩ nda;

1615:16 Kĩam 35:5; Thab 74:2guoya na kĩmako nĩikamakinyĩrĩra.

Na ũndũ wa hinya wa guoko gwaku-rĩ,

makahaana ta ihiga matekwĩnyagunyia,

nginya andũ aku, Wee Jehova, maringe,

nginya andũ arĩa wegũrĩire maringe.

1715:17 Thab 44:2; Thab 78:54, 68Ũkaamarehe thĩinĩ na ũmahaande

kĩrĩma-inĩ kĩa igai rĩaku,

o handũ harĩa, Wee Jehova,

wombire hatuĩke gĩikaro gĩaku,

handũ-harĩa-haamũre, harĩa Wee Jehova,

wahaandire na moko maku.

18Jehova agaathamaka tene na tene.”

1915:19 Thaam 14:28Hĩndĩ ĩrĩa mbarathi cia Firaũni, na ngaari cia ita, na andũ arĩa maathiiaga mahaicĩte mbarathi maatoonyire iria-inĩ-rĩ, Jehova agĩcookania maaĩ ma iria, makĩmathika. No rĩrĩ, andũ a Isiraeli maatuĩkanirie iria-inĩ mathiĩrĩire thĩ nyũmũ. 2015:20 Ndar 26:59; 1Sam 18:6; Thab 150:4Hĩndĩ ĩyo Miriamu ũrĩa mũnabii mũndũ-wa-nja, mwarĩ wa nyina na Harũni, akĩoya kĩhembe gĩa kũinio, nao atumia othe makĩmuuma thuutha marĩ na ihembe ciao makĩinaga. 2115:21 1Sam 18:7; Amos 2:15; Hag 2:22Miriamu akĩmainĩra atĩrĩ:

“Inĩrai Jehova,

nĩgũkorwo nĩwe ũtũũgĩrĩtio mũno.

Mbarathi amĩikĩtie iria-inĩ, hamwe na mũmĩhaici.”

Maaĩ ma Mara na ma Elimu

2215:22 Ndar 20:2, 5Ningĩ Musa agĩtongoria Isiraeli kuuma Iria Itune magĩthiĩ Werũ wa Shuri. Magĩthiĩ rũgendo rwa mĩthenya ĩtatũ werũ-inĩ na matekuona maaĩ. 2315:23 Ndar 33:8Rĩrĩa maakinyire Mara, matingĩahotire kũnyua maaĩ makuo tondũ maarĩ marũrũ. (Nĩkĩo handũ hau hetagwo Mara.) 2415:24 Thaam 14:12Nĩ ũndũ ũcio andũ magĩtetia Musa, makiuga atĩrĩ, “Tũkũnyua kĩ?”

2515:25 2Ath 2:21; Atiir 3:4Nake Musa agĩkaĩra Jehova, nake Jehova akĩmuonia kamũtĩ. Agĩgaikia maaĩ-inĩ, namo makĩgĩa mũcamo mwega.

O hau Jehova agĩathana, akĩmathondekera watho na uuge wa kũrũmagĩrĩrwo, na akĩmagereria ho. 2615:26 Gũcook 7:12; 2Ath 20:5Akiuga atĩrĩ, “Mũngĩthikĩrĩria mũgambo wa Jehova Ngai wanyu wega, na mwĩke maũndũ marĩa magĩrĩire maitho-inĩ make, mũngĩrũmbũiya maathani make na mũmenyerere wathani wake wothe-rĩ, ndikamũrehera mũrimũ o na ũmwe wa ĩrĩa ndareheire andũ a Misiri, nĩgũkorwo niĩ nĩ niĩ Jehova, ũrĩa ũmũhonagia.”

2715:27 Ndar 33:9Ningĩ magĩkinya Elimu, harĩa haarĩ ithima ikũmi na igĩrĩ, na mĩtende mĩrongo mũgwanja, nao makĩamba hema hau hakuhĩ na maaĩ.