Împrejurările alegerii unei evreice ca noua împărăteasă
1După aceste evenimente, când mânia împăratului Ahașveroș s‑a potolit, el și‑a amintit de Vaști, de ceea ce făcuse ea și de ceea ce se decretase împotriva ei. 2Atunci slujitorii apropiați ai împăratului au zis: „Să se caute pentru împărat niște fecioare tinere, plăcute la înfățișare. 3Împăratul să pună responsabili în fiecare din provinciile împărăției ca să adune toate fecioarele tinere, plăcute la înfățișare, în citadela Susei, în casa femeilor, sub supravegherea lui Hegai, eunucul împăratului care supraveghează femeile și le asigură lucrurile pentru înfrumusețare. 4Tânăra care va plăcea împăratului, să împărățească în locul lui Vaști!“ Sfatul acesta i‑a plăcut împăratului și el a făcut întocmai.
5În citadela Susei trăia un evreu pe nume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chiș, un bărbat beniamit 6care fusese luat în captivitate din Ierusalim alături de exilații duși în captivitate împreună cu Ieconia6 O variantă a numelui Iehoiachin., regele lui Iuda, de către Nebucadnețar6 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului. 7El îngrijea de Hadasa, adică Estera, fiica unchiului său, căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Tânăra era frumoasă la chip și plăcută la înfățișare. După moartea tatălui și a mamei acesteia, Mardoheu o înfiase. 8Când s‑a auzit de porunca împăratului și de decretul său, au fost strânse un mare număr de fete în citadela Susei, sub supravegherea lui Hegai. Estera a fost luată și ea la palatul împăratului și încredințată lui Hegai, cel care veghea asupra femeilor.
9Tânăra i‑a plăcut lui Hegai și a găsit bunăvoință înaintea lui, astfel că acesta s‑a grăbit să‑i dea lucrurile pentru înfrumusețare și partea ei de hrană. Apoi i‑a dat șapte slujnice, alese din palatul împăratului, și a dus‑o împreună cu slujnicele în cea mai bună încăpere a casei femeilor. 10Estera nu și‑a dezvăluit nici poporul și nici originea, căci Mardoheu îi poruncise să nu le dezvăluie. 11În fiecare zi, Mardoheu se plimba prin fața curții casei femeilor, ca să afle cum îi mergea Esterei și ce se întâmplase cu ea. 12Fiecărei tinere îi venea rândul să intre la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea legea cu privire la femei, căci atât durau zilele de înfrumusețare: timp de șase luni – ungeri cu ulei de smirnă, și timp de încă șase luni – ungeri cu balsam și alte lucruri femeiești pentru înfrumusețare. 13Când o tânără intra la împărat, i se dădea voie să aducă cu ea în palatul împăratului ce dorea din casa femeilor. 14Seara intra la împărat, iar dimineața se întorcea în a doua casă a femeilor, cea de care răspundea Șaașgaz, eunucul împăratului, supraveghetorul țiitoarelor, și nu se mai întorcea la împărat, decât dacă împăratul o plăcuse și era chemată pe nume.
15Când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, – cel care o înfiase –, deci când i‑a venit rândul să intre la împărat, ea nu a căutat să ia nimic altceva, în afară de ceea ce o sfătuise Hegai, eunucul împăratului, supraveghetorul femeilor. Ea a căpătat bunăvoință înaintea15 Lit.: în ochii. tuturor celor ce au văzut‑o. 16Estera a fost luată la împăratul Ahașveroș, în palat, în luna a zecea, care este luna Tebet16 Luna a zecea în calendarul babilonian, ce corespunde lunilor decembrie-ianuarie., în al șaptelea an al domniei lui. 17Împăratul a iubit‑o pe Estera mai mult decât pe oricare dintre femeile care i‑au fost aduse înainte, și ea a căpătat bunăvoință și dragoste înaintea lui mai mult decât toate fecioarele. El i‑a pus coroana împărătească pe cap și a făcut‑o împărăteasă în locul lui Vaști. 18Împăratul a dat apoi un ospăț mare tuturor demnitarilor și slujitorilor săi, un ospăț în cinstea Esterei. A stabilit o perioadă de odihnă pentru provincii și a oferit daruri cu mână largă, demnă de un împărat.
Complotul descoperit de Mardoheu
19Când fecioarele au fost strânse laolaltă pentru a doua oară, Mardoheu stătea la poarta împăratului. 20După porunca lui Mardoheu, Estera nu‑și dezvăluise nici originea, nici poporul. Estera a făcut întocmai cum îi spusese Mardoheu, ca atunci când o educa el. 21În zilele acelea, în timp ce Mardoheu stătea la poarta împăratului, Bigtana21 TM: Bigtan o variantă a lui Bigtana (vezi 6:2). și Tereș, doi dintre eunucii împăratului, păzitori ai porții, s‑au răzvrătit și au încercat să ridice mâna împotriva împăratului Ahașveroș. 22Mardoheu a aflat de această uneltire și a înștiințat‑o pe împărăteasa Estera. Estera i‑a spus împăratului despre uneltire, în numele lui Mardoheu. 23S‑a cercetat cu privire la uneltire și s‑a descoperit că totul era adevărat. Cei doi au fost spânzurați23 Sau: trași în țeapă, modalitate frecventă de execuție la perși; [peste tot în carte]., iar întâmplarea s‑a înscris în „Cartea cronicilor“, în prezența împăratului.
Wosi Ɛster Ɔhemmea
1Ɔhene Ahasweros bo tɔɔ ne yam akyi yi no, ofii ase dwenee nea Wasti ayɛ ne mmara a wɔahyɛ no ho. 2Na nʼasomfo susuw ho kyerɛɛ no se, “Ma yenwurawura ahemman yi mu, na yɛmpɛ mmabun ahoɔfɛfo mfa wɔn mmrɛ ɔhene. 3Ɔhene nyi ananmusifo bi wɔ ɔmantam biara mu, na wɔmfa mmea ahoɔfɛfo yi mmra ɔhene yerenom atenae wɔ Susa. Hegai a ɔyɛ piamni no na ɔbɛhwɛ wɔn so, ama wɔn ahosiesie nnuru. 4Ɛno akyi no, ababaa a ɔsɔ wʼani yiye no na wobesi no ɔhemmea, asi Wasti anan mu.” Saa afotu yi sɔɔ ɔhene no ani yiye, enti ɔyɛɛ saa ntɛm so.
5Na Yudani bi a ɔyɛ Yair babarima a ne din de Mordekai te Susa aban no mu. Na ofi Benyamin abusuakuw mu. Na ɔyɛ Kis ne Simei aseni. 6Ɔhene Nebukadnessar na otwaa nʼabusuafo ne Yudahene Yekonia ne afoforo bi asu fii Yerusalem kɔɔ Babilonia. 7Na saa ɔbarima yi wɔ onua hoɔfɛfo bi a ne din de Hadasa a na wɔsan frɛ no Ɛster. Bere a nʼagya ne ne na wuwui no, Mordekai faa no kaa nʼabusua ho, tetew no sɛ nʼankasa babea.
8Ɔhene no mmara a ɔhyɛe no nti, wɔde Ɛster ne mmabaa bebree baa ɔhene yerenom atenae wɔ Susa aban no mu, de wɔn hyɛɛ Hegai nsa. 9Hegai ani gyee Ɛster ho yiye, maa ɔhwɛɛ no yiye. Ntɛm ara, ɔma wɔmaa no aduan sononko, na ɔmaa no ahosiesie nnuru kaa ho. Ɔsan de mfenaa baason a oyii wɔn fii ahemfi hɔ no maa no, na ɔde ɔno ne mfenaa no kɔtenaa nea ɛhɔ ye pa ara wɔ mmea atenae hɔ.
10Ɛster anka ne man a ofi mu ne nʼabusua a ɔbɔ ankyerɛ obiara, efisɛ na Mordekai abɔ nʼano sɛ ɔnnkyerɛ. 11Da biara Mordekai kɔnantew fa ahemfi no adiwo hɔ, bisa Ɛster ase sɛ ne ho te dɛn.
12Ansa na wɔde ababaa biara bɛkɔ ɔhene nkyɛn no, wɔma ɔde ahoɔfɛ nnuru yɛ ne ho afe baako. Wɔde kurobow ngo yɛ ne ho asram asia na ɛno akyi no wɔde aduhuam ne nkum sononko bi ayɛ ne ho asram asia. 13Na sɛ edu bere a ɛsɛ sɛ ɔkɔ ɔhene nkyɛn a wɔma no kwan ma ɔfa atade anaa agude a ɔpɛ sɛ ɔde siesie ne ho, na ama nʼahoɔfɛ no adi mu. 14Anwummere no, wɔde no kɔ ɔhene dabekyire, na ade kye a, wɔde no akɔ baabi a ɔhene yerenom te no. Ɛhɔ na ɔhene piamni foforo bi a wɔfrɛ no Saasgas na bɛhwɛ no so. Na ɛhɔ na ɔbɛtena a ɔrenkɔ ɔhene no nkyɛn gye sɛ ɔhene no ani gye ne ho ansa na wabɔ ne din afrɛ no.
15Na eduu Ɛster a ɔyɛ Abihail ba no so no, wammisa hwee gye sɛ nea Hegai a ɔyɛ ɔhene piamni a ɔhwɛ mmea no so no tuu no fo wɔ ho no (Mordekai nua ne Abihail, na Mordekai nso ha ɔhwɛɛ Ɛster). 16Bere a wɔde Ɛster kɔmaa ɔhene Ahasweros wɔ ahemfi hɔ Tebet ɔsram (bɛyɛ Ɔpɛpɔn) mu a na ɛyɛ nʼadedi mfe ason so no, 17ɔhene no dɔɔ no sen mmabun a wɔaka no nyinaa. Nʼani gyee ne ho ara kosii sɛ, ɔhyɛɛ no ahenkyɛw, pagyaw no sɛ ɔhemmea, sii Wasti anan mu. 18Ahemmeasi no mu no, ɔtoo pon maa ne mmapɔmma ne asomfo nyinaa de hyɛɛ Ɛster anuonyam. Ɔmaa obiara akyɛde bebree, na ɔyɛɛ no afoofida wɔ amantam no nyinaa so.
19Mpo, bere a wɔde mmabaa no nyinaa kɔɔ mmea atenae a ɛto so abien no mu no, na Mordekai nso abɛyɛ ɔpanyin wɔ ahemfi hɔ no, 20Ɛster ankyerɛ baabi a ofi ne abusua a ɔbɔ da. Ɔkɔɔ so dii Mordekai afotu no so sɛnea ɔyɛe bere a na ɔne no te no.
Mordekai Di Ɔhene Nokware
21Da koro bi a Mordekai wɔ adwuma mu wɔ ahemfi no, ɔhene no piamfo baanu a wɔn din de Bigtan ne Teres a na wɔyɛ ɔhene no kokoamfi no pon ano awɛmfo no bo fuw ɔhene Ahasweros, na wɔpam ne ti so sɛ wobekum no. 22Mordekai tee pɔwbɔ no, ɔbɔɔ ɔhemmea Ɛster amanneɛ. Ɔno nso ka kyerɛɛ ɔhene no, na ɔmaa Mordekai mo sɛ ɔbɛkaa asɛm no. 23Wɔkɔɔ asɛm no mu, huu sɛ asɛm a Mordekai bɛkae no yɛ nokware no, wɔsɛn mmarima baanu no wɔ dua so. Wɔkyerɛw eyi nyinaa hyɛɛ ɔhene Ahasweros adedi abakɔsɛm nhoma mu.
