Falsele valori
1Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului,
tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
2Inima înțeleptului îl conduce la dreapta,
dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.2 Sau: Inima înțeleptului îl conduce drept, / dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
3Prostul umblă fără minte pe cale
și se laudă tuturor cu prostia lui.
4Dacă mânia stăpânitorului izbucnește împotriva ta,
nu‑ți pierde cumpătul,
căci calmul te păzește de mari păcate.
5Există un rău pe care l‑am văzut sub soare,
ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6prostia este așezată în multe locuri înalte,
iar cei bogați stau într‑un loc de jos.
7Am văzut robi călare pe cai
și prinți mergând pe jos ca robii.
8Cel ce sapă o groapă, va cădea în ea,
iar pe cel ce pătrunde printr‑un zid, îl va mușca un șarpe.
9Cine sfărâmă pietre, este rănit de ele,
și cine crapă lemne, se află în pericol din cauza lor.
10Dacă fierul securii este tocit
și omul nu‑i ascute lama,
trebuie să‑ți intensifici eforturile!
De aceea la câștig se ajunge prin înțelepciune!
11Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat,
stăpânul lui nu are niciun câștig.
12Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute12 Sau: îl fac să câștige bunăvoință.,
dar buzele celui nesăbuit îl înghit.
13Cuvintele de început ale gurii lui sunt prostești,
iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
14Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe.
Omul nu știe ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15Osteneala nesăbuiților îl obosește
pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
16Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil16 Cu sensul de imatur, copilăros; sau servitor, în contrast cu viță nobilă din versetul următor, probabil cu referire la un rege care, pentru că nu este din spiță regală, nu este bine educat și pregătit pentru a fi rege.
și ai cărei prinți chefuiesc dis‑de‑dimineață!
17Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită,
ca să se întărească, și nu să se îmbete!
18Din cauza leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19Pâinea se face pentru petrecere,
și vinul înveselește viața,
dar argintul răspunde la toate.
20Nu‑l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu‑l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare,
căci s‑ar putea ca pasărea cerului să‑ți ducă vorba
și un sol înaripat să‑ți dea pe față spusele.
1Ingon nga ang patay nga mga langaw makadaot sa pahumot, ang gamay nga binuang makadaot sa kaalam ug dungog.
2Ang tawong maalamon gustong maghimo ug maayo, apan ang buang-buang gustong maghimo ug daotan. 3Bisan sa linakwan lang sa buang-buang, mahibaloan na nga wala siyay panabot. Ginapakita gayod niya sa tanan ang iyang pagkabuang-buang.
4Kon masuko kanimo ang tigdumala ayaw pasagdi ang imong katungdanan, kay kon magmapailubon ka, basig pasayloon ka pa niya bisan ug dako ang imong nahimo nga sala.
5May usa pa ka dili maayo nga butang nga nakita ko dinhi sa kalibotan, ug kini ginahimo sa mga pangulo: 6Ang mga buang-buang gihatagan ug taas nga posisyon apan ang mga adunahan10:6 adunahan: o, dungganon. gihatagan ug mubo nga posisyon. 7Nakita ko nga ang mga ulipon nagasakay sa kabayo samtang ang mga tawong dungganon nagalakaw lang nga daw mga ulipon.
8Kon magbangag ka, lagmit mahulog ka. Kon molusot ka sa bangag sa paril, lagmit mapaakan ka ug bitin. 9Kon maglukat ka ug bato, lagmit malugpitan ka. Kon magbugha ka ug kahoy, lagmit masamad ka. 10Kon habol ang imong atsa ug dili mo kini bairon, mangusog ka gayod ug maayo sa paggamit niini. Mao kana ang maayo sa may kaalam—makatabang kini kanimo nga magmalampuson.
11Walay kapuslanan ang imong abilidad sa pagpaamo sa bitin kon napaakan ka na niini. 12Ang mga pulong sa tawong maalamon makahatag kaniya ug kaayohan, apan ang mga pulong sa tawong buang-buang makalaglag kaniya. 13Ang buang-buang magsugod ug sultig mga binuang nga sa kaulahian makahatag ug kadaot. 14Dili gayod siya moundang ug sulti.
Wala gayoy nasayod sa umaabot, ug walay makasulti kanato kon unsa ang mahitabo human kita mamatay.
15Ang trabaho sa buang-buang makapakapoy kaniya, busa naghunahuna siya nga dili na lang siya moadto sa lungsod sa pagtrabaho.10:15 busa… pagtrabaho: o, dili siya katuod moadtog lungsod.
16Alaot ang nasod nga ang hari niini ulipon kaniadto, ug ang mga pangulo niini nagakombira lang sa tibuok adlaw. 17Apan bulahan ang nasod nga ang hari niini natawo sa dungganon nga pamilya ug ang mga pangulo niini nagakombira sa hustong panahon aron sa paglig-on sa ilang kaugalingon ug dili aron maghubog.
18Kon ang usa ka tawo tapolan moatiman sa atop sa iyang balay, magtulo kini ug mahugno ang mga sablayan.
19Ang pagkaon ug pag-inom makahatag ug kalipay sa tawo, ug ang kuwarta makahatag sa tanan niyang kinahanglanon.
20Ayaw panghimaraota ang hari bisan sa imong hunahuna, o ang adunahan bisan sa tago, kay tingalig may makasulti niini kanila.10:20 kay tingalig… kanila: sa literal, tingalig may langgam nga mosugilon niini kanila.
