Eclesiastul 1 – NTLR & HLGN

Nouă Traducere În Limba Română

Eclesiastul 1:1-18

1Cuvintele oratorului1-2, 12 Ebr.: qohelet, termen cu sens nesigur. Gr.: ekklesiastes, termen care arată înspre o persoană care vorbește în fața unei adunări (gr.: ekklesia; ebr.: qahal); sau conducător al adunării., fiul lui David, rege la Ierusalim.

Deșertăciunea existenței

2O, deșertăciune a deșertăciunilor! zice oratorul.

O, deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune!

3Ce câștig are omul din toată osteneala

pe care o depune sub soare?

4O generație trece și apoi altă generație vine,

dar pământul rămâne mereu în picioare.

5Soarele răsare și apune,

grăbindu‑se apoi înspre locul de unde va răsări iar.

6Vântul se îndreaptă spre sud

și se întoarce spre nord.

Vântul se întoarce din nou, umblă

și revine la circuitul său.

7Toate râurile curg spre mare,

fără să o umple însă;

râurile se întorc de unde au plecat,

doar ca să pornească iarăși de acolo.

8Toate lucrurile sunt obositoare,

cum nu se poate spune,

dar ochiul nu se satură să privească,

așa cum nici urechea nu se satură să asculte.

9Ce a fost va mai fi,

iar ce s‑a făcut se va mai face.

Nu este nimic nou sub soare!

10Este vreun lucru despre care cineva poate zice:

„Vezi lucrul acesta? Este nou!“?

Totuși, el exista demult,

încă din veacurile dinaintea noastră.

11Nu a rămas nicio amintire despre oamenii de demult,11 Textul sugerează că poate fi vorba și despre lucrurile sau evenimentele de la început.

tot așa cum nici cei ce vor urma

nu se vor mai păstra în amintirea

celor ce vor veni după ei.

Deșertăciunea înțelepciunii

12Eu, oratorul, am fost rege peste Israel la Ierusalim. 13Mi‑am îndemnat inima să caute și să cerceteze înțelepciunea cu privire la tot ce este înfăptuit sub ceruri. Aceasta este o muncă obositoare, pe care Dumnezeu o dă fiilor omului ca să se îndeletnicească cu ea. 14Am observat toate lucrările care se fac sub soare și iată că toate sunt deșertăciune și goană după vânt.

15Ce a fost îndoit odată nu mai poate fi îndreptat,

iar ce lipsește nu poate fi numărat.

16I‑am vorbit inimii mele, zicând: „Iată că mi‑am mărit și mi‑am sporit înțelepciunea mai mult decât toți cei care au fost la Ierusalim înaintea mea. Inima mea a văzut multă înțelepciune și cunoștință.“ 17Mi‑am îndemnat inima să cunosc înțelepciunea și să cunosc nebunia și prostia, dar mi‑am dat seama că și aceasta este goană după vânt.

18Căci unde este multă înțelepciune, este și multă supărare

și cu cât este mai multă cunoștință,

cu atât este mai multă mâhnire.

Ang Pulong Sang Dios

Manugwali 1:1-18

Wala sing Pulos ang Tanan

1Amo ini ang mga ginsiling sang isa ka manugwali1:1 manugwali: ukon, manunudlo; ukon, maalamon nga tawo. nga anak ni David kag hari sang Jerusalem:

2Wala sing pulos! Wala gid sing pulos ang tanan! 3Ano bala ang makuha sang tawo sa iya pagpangabudlay diri sa kalibutan? 4Nagataliwan ang isa ka henerasyon kag nagabulos naman ang isa, pero ang kalibutan amo lang gihapon. 5Nagabutlak ang adlaw, kag dayon nagasalop; nagabalik-balik lang ini sa iya ginahalinan. 6Nagahuyop ang hangin sa bagatnan kag dayon sa aminhan; nagalibot-libot lang ini kag nagabalik-balik. 7Ang tanan nga suba nagailig sa dagat, pero wala ini nagakapuno bisan sige-sige ang ilig sang suba.1:7 bisan sige-sige ang ilig sang suba: ukon, dayon nagabalik ang tubig sa iya ginahalinan kag nagailig ini liwat sa dagat. 8Ina tanan nga butang makatalaka—ang pagkatalaka nga indi masaysay. Wala nagakaayawan ang aton mga mata kag mga dulunggan sa aton makita kag mabatian. 9Ang mga natabo sang una matabo man liwat. Ang mga ginhimo sang una himuon man liwat. Wala gid sing bag-o nga nagakatabo sa kalibutan. 10May butang bala nga masiling mo nga bag-o naman? Pero ara na ina sang una pa, bisan sang wala pa kita matawo. 11Wala ginadumdom sang mga tawo ang mga nagligad; amo man ang palaabuton, indi man ini pagdumdumon sang mga tawo sa ulihi.

Ang Kaalam sang Tawo Wala sing Pulos

12Ako nga isa ka manugwali naghari sa Israel, kag sa Jerusalem ako nag-estar. 13Sa akon kaalam, gintun-an ko gid sing maayo ang tanan nga nagakalatabo diri sa kalibutan. Isa ini ka makatalaka nga buluhaton nga ginhatag sang Dios nga kabalak-an sang tawo. 14Nakita ko ang tanan nga ginahimo diri sa kalibutan, kag ini tanan wala sing pulos; daw pareho lang nga nagalagas ako sa hangin. 15Ang tiko indi mo mapatadlong, kag ang wala indi mo maisip.

16Nagsiling ako sa akon kaugalingon, “Mas maalam gid ako sang sa tanan nga naghari sa Jerusalem antes sa akon. Madamo gid ako sang nahibaluan.” 17Gintun-an ko sing maayo ang kinalain sang kaalam kag kabuangan, pero nareyalisar ko nga ini wala man sing pulos; daw pareho lang nga nagalagas ako sa hangin. 18Kay sang nagdugang ang akon nahibaluan, nagdugang man ang kalain sang akon buot.