Nouă Traducere În Limba Română

Eclesiastul 1

1Cuvintele oratorului[a], fiul lui David, rege la Ierusalim.

Deşertăciunea existenţei

„O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice oratorul,
    o deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune!

Ce câştig are omul din toată osteneala
    pe care o depune sub soare?
Un neam trece şi altul vine,
    dar pământul rămâne mereu în picioare.
Soarele răsare şi apune,
    grăbindu-se apoi înspre locul de unde va răsări iar.
Vântul bate spre sud,
    apoi se întoarce spre nord,
se întoarce din nou, umblă mereu
    şi revine continuu la circuitul său.
Toate râurile curg spre mare,
    fără să o umple însă;
râurile se întorc de unde au plecat,
    doar ca să pornească iarăşi de acolo.
Toate lucrurile sunt obositoare,
    cum nu se poate spune,
dar ochiul nu se satură să privească,
    aşa cum nici urechea nu se satură să asculte.
Ce a fost va mai fi,
    iar ce s-a făcut se va mai face!
        Nu este nimic nou sub soare!
10 Dacă cineva zice:
    «Iată un lucru nou!»,
totuşi el exista demult,
    încă din veacurile dinaintea noastră.
11 Nu ne mai amintim de cei de demult,
    tot aşa cum nici cei ce vor urma
        nu se vor mai păstra în amintirea
        celor ce vor veni după ei.“[b]

Deşertăciunea înţelepciunii

12 „Eu, oratorul, am fost rege peste Israel la Ierusalim. 13 M-am dedicat studiului şi cercetării înţelepciunii cu privire la toate lucrurile care se săvârşesc sub ceruri; aceasta este o ocupaţie obositoare, pe care Dumnezeu o dă oamenilor ca să se îndeletnicească cu ea. 14 Am observat toate lucrările care se fac sub soare şi iată că toate sunt deşertăciune şi goană după vânt.

15 «Ce a fost îndoit odată nu mai poate fi îndreptat,
    iar ce lipseşte nu poate fi numărat.»

16 Mi-am zis: «Iată că mi-am mărit faima şi mi-am sporit înţelepciunea mai mult decât toţi cei care au fost la Ierusalim înaintea mea; inima mea a experimentat mult mai multă înţelepciune şi cunoştinţă.» 17 M-am dedicat cunoaşterii înţelepciunii, precum şi cunoaşterii nebuniei şi a prostiei, dar mi-am dat seama că şi aceasta este goană după vânt.

18 «Unde este multă înţelepciune, este şi multă supărare
    şi cu cât este mai multă cunoştinţă, cu atât este mai multă mâhnire.»“

Notas al pie

  1. Eclesiastul 1:1 Ebr.: Qohelet, termen cu sens nesigur; gr.: Ecclesiastul, termen care arată înspre o persoană care vorbeşte în faţa unei adunări (gr.: ecclesia; ebr.: qahal); sau: conducător al adunării; şi în vs. 2, 12
  2. Eclesiastul 1:11 Poate fi vorba şi despre lucruri sau fapte (vezi v. 10)

Ang Pulong Sang Dios

Manugwali 1

Wala sing Pulos ang Tanan

1Amo ini ang mga ginsiling sang isa ka manugwali[a] nga anak ni David kag hari sang Jerusalem:

Wala sing pulos! Wala gid sing pulos ang tanan! Ano bala ang makuha sang tawo sa iya pagpangabudlay diri sa kalibutan? Nagataliwan ang isa ka henerasyon kag nagabulos naman ang isa, pero ang kalibutan amo lang gihapon. Nagabutlak ang adlaw, kag dayon nagasalop; nagabalik-balik lang ini sa iya ginahalinan. Nagahuyop ang hangin sa bagatnan kag dayon sa aminhan; nagalibot-libot lang ini kag nagabalik-balik. Ang tanan nga suba nagailig sa dagat, pero wala ini nagakapuno bisan sige-sige ang ilig sang suba.[b] Ina tanan nga butang makatalaka—ang pagkatalaka nga indi masaysay. Wala nagakaayawan ang aton mga mata kag mga dulunggan sa aton makita kag mabatian. Ang mga natabo sang una matabo man liwat. Ang mga ginhimo sang una himuon man liwat. Wala gid sing bag-o nga nagakatabo sa kalibutan. 10 May butang bala nga masiling mo nga bag-o naman? Pero ara na ina sang una pa, bisan sang wala pa kita matawo. 11 Wala ginadumdom sang mga tawo ang mga nagligad; amo man ang palaabuton, indi man ini pagdumdumon sang mga tawo sa ulihi.

Ang Kaalam sang Tawo Wala sing Pulos

12 Ako nga isa ka manugwali naghari sa Israel, kag sa Jerusalem ako nag-estar. 13 Sa akon kaalam, gintun-an ko gid sing maayo ang tanan nga nagakalatabo diri sa kalibutan. Isa ini ka makatalaka nga buluhaton nga ginhatag sang Dios nga kabalak-an sang tawo. 14 Nakita ko ang tanan nga ginahimo diri sa kalibutan, kag ini tanan wala sing pulos; daw pareho lang nga nagalagas ako sa hangin. 15 Ang tiko indi mo mapatadlong, kag ang wala indi mo maisip.

16 Nagsiling ako sa akon kaugalingon, “Mas maalam gid ako sang sa tanan nga naghari sa Jerusalem antes sa akon. Madamo gid ako sang nahibaluan.” 17 Gintun-an ko sing maayo ang kinalain sang kaalam kag kabuangan, pero nareyalisar ko nga ini wala man sing pulos; daw pareho lang nga nagalagas ako sa hangin. 18 Kay sang nagdugang ang akon nahibaluan, nagdugang man ang kalain sang akon buot.

Notas al pie

  1. 1:1 manugwali: ukon, manunudlo; ukon, maalamon nga tawo.
  2. 1:7 bisan sige-sige ang ilig sang suba: ukon, dayon nagabalik ang tubig sa iya ginahalinan kag nagailig ini liwat sa dagat.