Deuteronom 9 – NTLR & ASCB

Nouă Traducere În Limba Română

Deuteronom 9:1-29

Israel – un popor răzvrătit

1Ascultă, Israel! Astăzi vei traversa Iordanul ca să iei în stăpânire neamuri mai mari și mai puternice decât tine, cu cetăți mari și fortificate până la cer, 2cum sunt anachiții2 Vezi nota de la 1:28., un popor puternic și de statură înaltă, pe care îi cunoști și despre care ai auzit zicându‑se: «Cine poate sta împotriva anachiților?» 3Dar să știi astăzi că Domnul, Dumnezeul tău, va traversa El Însuși înaintea ta, ca un foc mistuitor. El îi va distruge și‑i va smeri înaintea ta, iar tu îi vei alunga și îi vei nimici repede, așa cum ți‑a promis Domnul.

4După ce Domnul, Dumnezeul tău, îi va alunga dinaintea ta, să nu zici în inima ta: «Datorită dreptății mele m‑a adus Domnul să stăpânesc țara aceasta!» Căci din cauza răutății acestor neamuri, le va alunga Domnul dinaintea ta. 5Nu datorită dreptății sau curăției inimii tale vei intra în stăpânirea țării lor, ci din cauza răutății acestor neamuri Domnul, Dumnezeul tău, le va alunga dinaintea ta, și ca să se împlinească astfel cuvântul pe care Domnul l‑a jurat părinților tăi, Avraam, Isaac și Iacov. 6Să știi deci că nu datorită dreptății tale Domnul, Dumnezeul tău, îți dă în stăpânire această țară bună, căci tu ești un popor cu ceafa tare.

7Adu‑ți aminte și nu uita cum L‑ai provocat la mânie pe Domnul, Dumnezeul tău, în pustie. Ați fost răzvrătiți împotriva Domnului din ziua în care ați ieșit din țara Egiptului, până la sosirea voastră în locul acesta. 8La Horeb, l‑ați provocat pe Domnul la mânie, iar Domnul a fost atât de mânios pe voi încât să vă nimicească. 9Când m‑am urcat pe munte ca să iau tablele de piatră, tablele Legământului pe care Domnul l‑a încheiat cu voi, am rămas pe munte timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți fără să mănânc pâine și fără să beau apă. 10Domnul mi‑a dat cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. Pe ele erau toate poruncile pe care vi le‑a spus pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.

Vițelul de aur

(Ex. 32:1-35)

11La sfârșitul celor patruzeci de zile și patruzeci de nopți Domnul mi‑a dat cele două table de piatră, tablele Legământului. 12Domnul mi‑a zis: «Ridică‑te și coboară repede din acest loc, fiindcă poporul tău, pe care l‑ai scos din Egipt, s‑a pervertit. Repede s‑a mai abătut de la calea pe care i‑am poruncit‑o, turnându‑și un idol!» 13Domnul mi‑a vorbit, zicând: «M‑am uitat la poporul acesta și iată că este un popor cu ceafa tare. 14Lasă‑Mă să‑i nimicesc și să le șterg numele de sub ceruri, iar din tine o să fac un neam mai puternic și mai mare decât ei.»

15Eu m‑am întors și am coborât de pe munte. Muntele ardea în foc, iar cele două table ale Legământului erau în amândouă mâinile mele. 16M‑am uitat și iată că păcătuiserăți împotriva Domnului, Dumnezeul vostru, făcându‑vă un vițel turnat. Repede v‑ați mai abătut de la calea pe care v‑o poruncise Domnul! 17Atunci am luat cele două table și le‑am aruncat din mâinile mele, sfărâmându‑le sub privirile voastre.

18M‑am aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte, timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Nu am mâncat pâine și nu am băut apă, din cauza tuturor păcatelor pe care le‑ați săvârșit, făcând ce este rău în ochii Domnului, ca să‑L provocați la mânie. 19La vederea mâniei și furiei Domnului m‑am înspăimântat, căci era plin de‑o așa mânie împotriva voastră, fiind gata să vă nimicească. Dar Domnul m‑a ascultat și de data aceasta. 20De asemenea, Domnul a fost atât de mânios pe Aaron, încât a dorit să‑l nimicească, dar m‑am rugat atunci și pentru el. 21Am luat vițelul, păcatul pe care‑l făcuserăți, și l‑am ars în foc. L‑am sfărâmat, măcinându‑l bine până s‑a făcut praf, și am aruncat praful în pârâul care curgea din munte.

22Apoi, la Tabera, la Masa și la Chibrot-Hataava ați provocat iarăși mânia Domnului.

23Iar când Domnul v‑a trimis de la Kadeș-Barnea, zicând: «Suiți‑vă și luați în stăpânire țara pe care v‑am dat‑o!», v‑ați împotrivit poruncii Domnului, Dumnezeul vostru. Nu L‑ați crezut și n‑ați ascultat de glasul Lui. 24V‑ați împotrivit Domnului din ziua în care v‑am cunoscut.

25M‑am aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, pentru că Domnul Își propusese să vă nimicească. 26M‑am rugat Domnului și I‑am zis:

«Stăpâne Doamne, nu distruge poporul Tău, moștenirea Ta, pe care ai răscumpărat‑o cu puterea Ta cea mare și ai scos‑o din Egipt cu mână puternică. 27Adu‑Ți aminte de robii Tăi, Avraam, Isaac și Iacov. Nu privi la încăpățânarea acestui popor, nici la răutatea și la păcatul lui, 28ca nu cumva țara din care ne‑ai scos să spună: ‘Pentru că Domnul nu avea putere să‑i ducă în țara pe care le‑a promis‑o și pentru că îi ura, de aceea i‑a scos din Egipt, ca să‑i omoare în pustie.’ 29Totuși, ei sunt poporul Tău, moștenirea Ta, pe care ai izbăvit‑o cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins.»

Asante Twi Contemporary Bible

5 Mose 9:1-29

Israel Nkonimdie Firi Onyankopɔn Adom

1Ao Israel, montie! Morekɔtwa Yordan na moawura mu akɔgye aman a ɛsoso na wɔwɔ ahoɔden kyɛn mo na wɔwɔ nkuropɔn akɛseɛ na wɔn afasuo kɔka sorosoro no agyapadeɛ. 2Nnipa no wɔ ahoɔden na wɔwoware—Anakfoɔ. Moate wɔn nka na moate sɛ wɔka sɛ, “Hwan na ɔbɛtumi ne Anakfoɔ agyina?” 3Nanso, merehyɛ mo ase ɛnnɛ sɛ, Awurade mo Onyankopɔn na ɔredi mo anim te sɛ ogya dɛreɛ a ɛresɛe adeɛ. Ɔbɛsɛe wɔn. Ɔbɛbrɛ wɔn ase wɔ mo anim. Na moapam wɔn na moatɔre wɔn ase ntɛm pa ara sɛdeɛ Awurade hyɛɛ mo bɔ no.

4Sɛ Awurade, mo Onyankopɔn, tu wɔn gu a, monnka no wɔ mo akoma mu sɛ, “Esiane yɛn tenenee enti na Awurade de saa asase yi ama yɛn.” Dabi. Esiane sɛ aman no yɛ amumuyɛfoɔ no enti na Awurade reyɛ saa. 5Ɛnyɛ sɛ moyɛ ateneneefoɔ ne nokwafoɔ no enti na morekɔfa wɔn asase no. Esiane wɔn amumuyɛ enti, Awurade, mo Onyankopɔn, bɛpamo saa aman yi adi mo anim de akyerɛ sɛ, wadi ntam a ɔka kyerɛɛ mo agyanom Abraham, Isak ne Yakob no so. 6Meka bio sɛ, ɛnyɛ sɛ moyɛ teneneefoɔ enti na Awurade, mo Onyankopɔn, de saa asase pa yi rema mo. Ɛnte saa. Moyɛ ɔman a asoɔden ahyɛ mo ma.

Sikakɔkɔɔ Nantwie Ba

7Monkae yei na mommma mo werɛ mfiri sɛdeɛ mohyɛɛ Awurade, mo Onyankopɔn Abufuo wɔ ɛserɛ so hɔ no. Ɛfiri ɛberɛ a motu firii Misraim bɛsi sɛ moduruu ha yi, moate Awurade anim atua. 8Mohyɛɛ Awurade abufuo wɔ Horeb a anka ɔpɛ sɛ ɔsɛe mo. 9Mekɔɔ bepɔ no so sɛ merekɔgye aboɔ twerɛpono a na wɔatwerɛ apam a na Awurade ne mo apam no agu so no, metenaa hɔ nnafua aduanan. Mannidi na mannom. 10Awurade de apam a ɛwɔ aboɔ twerɛpono so a Onyankopɔn ankasa atwerɛ so nsɛm maa me. Ɔfiri ogya a ɛwɔ bepɔ no so no mu na ɔde maa me.

11Na adaduanan awia ne anadwo no baa awieeɛ no, Awurade de aboɔ ɛpono mmienu a wɔatwerɛ apam no wɔ so no maa me. 12Afei, Awurade ka kyerɛɛ me sɛ, “Siane firi ha ntɛm kɔ, ɛfiri sɛ, nnipa a wodii wɔn anim firi Misraim no adane abɔnefoɔ. Wɔamane afiri ɛkwan a mehyɛɛ wɔn sɛ wɔntena ase no so dada, na wɔde sikakɔkɔɔ ayɛ ohoni afa.”

13Na Awurade ka kyerɛɛ me sɛ, “Mahwɛ saa nnipa yi ara ahunu sɛ, wɔn aso yɛ den pa ara. 14Ma me ɛkwan na mensɛe na mempepa wɔn din mfiri ɔsoro ase. Na menam so mayɛ wʼasefoɔ ɔman kɛseɛ; ɔman a ɛso na ɛwɔ ahoɔden sene sɛdeɛ ɛte ɛnnɛ yi.”

15Enti, mesiane firii ogya bepɔ no so a aboɔ apono mmienu a apam no wɔ so no kura me. 16Mʼase hɔ no, mehunuu sikakɔkɔɔ nantwie ba a mofiri mo bɔne kɛseɛ mu ayɛ atia Awurade, mo Onyankopɔn. Ankyɛre koraa na modane firii Awurade ɛkwan a ɔkyerɛɛ mo sɛ momfa so no so. 17Enti, mepagyaa boɔ apono no kɔɔ soro ɛnna meto hwee fam. Mebubuu no wɔ mo anim.

18Afei, medaa Awurade anim awia ne anadwo adaduanan a manni burodo. Mannom nsuo. Meyɛɛ yei, ɛfiri sɛ moyɛɛ adeɛ a Awurade kyi, na ɛnam so maa ne bo fuu yie. 19Mesuro maa mo, ɛfiri sɛ, na Awurade ayɛ nʼadwene sɛ ɔbɛsɛe mo. Nanso, ɔtiee me bio. 20Awurade bo fuu Aaron ara kɔsii sɛ anka ɔpɛ sɛ ɔsɛe no. Nanso, mebɔɔ mpaeɛ maa Aaron nso. 21Mefaa mo bɔne no, nantwie ba a moayɛ no, na menanee no wɔ ogya mu yamoo no muhumuhu. Metoo ne mfuturo no guu asuwa a ɛtene firi bepɔ no so no mu.

22Mohyɛɛ Awurade abufuo wɔ Tabera, Masa ne Kibrot-Hataawa nso.

23Kades-Barnea nso, Awurade somaa mo wɔ saa ɔhyɛ yi so sɛ, “Monkɔ soro hɔ nkɔfa asase a mede ama mo no”. Nanso, motiaa Awurade mo Onyankopɔn ahyɛdeɛ no na moamfa mo ho anto no so antie nʼasɛm. 24Aane, ɛfiri sɛ mehunuu mo no, daa mosɔre tia Awurade.

25Ɛno enti na ɛberɛ a Awurade sii nʼadwene pi sɛ ɔpɛ sɛ ɔsɛe mo no, mekɔdaa nʼanim awia ne anadwo nnafua aduanan no. 26Mebɔɔ mpaeɛ kyerɛɛ Awurade sɛ, “Otumfoɔ Awurade, nsɛe wo ɔman ne wʼagyapadeɛ a wode wo kɛseyɛ agye asi hɔ na wode wo nsa a ɛyɛ den ayi wɔn afiri Misraim no. 27Yi wʼani firi saa nnipa asoɔdenfoɔ yi so na kae wʼasomfoɔ Abraham, Isak ne Yakob. 28Sɛ wosɛe saa nnipa yi a, Misraimfoɔ bɛka sɛ, ‘Awurade sɛee wɔn, ɛfiri sɛ, wantumi amfa wɔn ankɔ asase a ɔkaa ntam sɛ ɔde bɛma wɔn no so. Anaasɛ nso, wɔbɛka sɛ, ɔsɛee wɔn, ɛfiri sɛ, ɔtan wɔn; ɔde wɔn baa ɛserɛ so sɛ ɔrekɔkunkum wɔn.’ 29Nanso, wɔyɛ wo nkurɔfoɔ ne wʼagyapadeɛ a wonam tumi a ɛso ne wʼabasa a wama soɔ so yii wɔn.”