Israel nu trebuie să‑L uite pe Domnul
1Să păziți și să împliniți toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să trăiți, să vă înmulțiți și să intrați în stăpânirea țării pe care Domnul a promis‑o părinților voștri. 2Adu‑ți aminte de fiecare drum pe care Domnul, Dumnezeul tău, te‑a condus prin pustie în acești patruzeci de ani, ca să te smerească, să te pună la încercare, să cunoască ce este în inima ta și să vadă dacă vei păzi poruncile Lui sau nu. 3Astfel El te‑a smerit, te‑a lăsat înfometat și te‑a hrănit cu mana despre care nu știai nimic nici tu, nici părinții tăi, ca să te învețe că omul nu trăiește doar cu pâine, ci omul trăiește cu orice cuvânt care iese din gura Domnului. 4Hainele nu ți s‑au învechit pe tine, iar picioarele nu ți s‑au umflat în acești patruzeci de ani. 5Să știi deci în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te disciplinează asemenea unui om care își disciplinează fiul.
6Să păzești poruncile Domnului, Dumnezeul tău, umblând pe căile Lui și temându‑te de El. 7Căci Domnul, Dumnezeul tău, te va duce într‑o țară bună, o țară cu râuri de apă, izvoare și pâraie ce izvorăsc din văi și din munți, 8o țară cu grâu și cu orz, cu vii, cu smochini și cu rodii, cu măslini și cu miere, 9o țară unde nu vei duce lipsă de pâine și nu vei duce lipsă de nimic, o țară unde stâncile sunt de fier și din munții căreia vei extrage cuprul.
10Când vei mânca și te vei sătura, să‑L binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru țara cea bună pe care ți‑a dat‑o. 11Ai grijă ca nu cumva să‑L uiți pe Domnul, Dumnezeul tău, astfel încât să nu mai păzești poruncile, legile și hotărârile pe care ți le dau astăzi. 12Când vei mânca și te vei sătura, când vei construi și vei locui în case frumoase 13și când cirezile și turmele ți se vor înmulți, argintul și aurul îți vor spori și tot ce ai se va mări, 14atunci să nu te mândrești în inima ta și să nu uiți de Domnul, Dumnezeul tău, Care te‑a scos din țara Egiptului, din casa robilor. 15El te‑a condus prin pustia cea mare și de temut, cu ținuturi secetoase, cu șerpi veninoși și scorpioni. El a făcut să izvorască apă dintr‑o stâncă de cremene. 16El ți‑a dat să mănânci în pustie mana pe care n‑au cunoscut‑o părinții tăi, ca să te smerească și să te pună la încercare, iar la urmă să‑ți facă bine. 17Să nu zici în inima ta: «Tăria mea și forța mâinii mele au făcut pentru mine această avere!» 18Să‑ți aduci aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El este Cel Ce‑ți dă putere să faci avere, ca să întărească astfel legământul pe care l‑a jurat părinților tăi, așa cum se poate vedea în ziua aceasta.
19Dar dacă vei uita de Domnul, Dumnezeul tău, și vei merge după alți dumnezei, dacă le vei sluji și te vei închina înaintea lor, depun mărturie împotriva voastră astăzi că sigur veți pieri. 20Veți pieri la fel ca neamurile pe care Domnul le‑a nimicit dinaintea voastră, pentru că nu veți asculta de glasul Domnului, Dumnezeul vostru.
Recuerda al Señor tu Dios
1»Cumple fielmente todos los mandamientos que hoy te mando, para que vivas, te multipliques y tomes posesión de la tierra que el Señor juró a tus antepasados. 2Recuerda que durante cuarenta años el Señor tu Dios te llevó por todo el camino del desierto, y te humilló y te puso a prueba para conocer lo que había en tu corazón y ver si cumplirías o no sus mandamientos. 3Te humilló y te hizo pasar hambre, pero luego te alimentó con maná, comida que ni tú ni tus antepasados habíais conocido, con lo que te enseñó que no solo de pan vive el hombre, sino de todo lo que sale de la boca del Señor. 4Durante esos cuarenta años no se te gastó la ropa que llevabas puesta, ni se te hincharon los pies. 5Reconoce en tu corazón que, así como un padre disciplina a su hijo, también el Señor tu Dios te disciplina a ti. 6Cumple los mandamientos del Señor tu Dios; témelo y sigue sus caminos. 7Porque el Señor tu Dios te conduce a una tierra buena: tierra de arroyos y de fuentes de agua, con manantiales que fluyen en los valles y en las colinas; 8tierra de trigo y de cebada; de viñas, higueras y granados; de miel y de olivares; 9tierra donde no escaseará el pan y donde nada te faltará; tierra donde las rocas son de hierro y de cuyas colinas sacarás cobre.
10»Cuando hayas comido y estés satisfecho, alabarás al Señor tu Dios por la tierra buena que te habrá dado. 11Pero ten cuidado de no olvidar al Señor tu Dios. No dejes de cumplir sus mandamientos, normas y preceptos que yo te mando hoy. 12Y cuando hayas comido y te hayas saciado, cuando hayas edificado casas cómodas y las habites, 13cuando se hayan multiplicado tus ganados y tus rebaños, y hayan aumentado tu plata y tu oro y sean abundantes tus riquezas, 14no te vuelvas orgulloso ni olvides al Señor tu Dios, quien te sacó de Egipto, la tierra donde viviste como esclavo. 15El Señor te guio a través del vasto y horrible desierto, esa tierra reseca y sedienta, llena de serpientes venenosas y escorpiones; te dio el agua que hizo brotar de la más dura roca; 16en el desierto te alimentó con maná, comida que jamás conocieron tus antepasados. Así te humilló y te puso a prueba, para que a fin de cuentas te fuera bien. 17No se te ocurra pensar: “Esta riqueza es fruto de mi poder y de la fuerza de mis manos”. 18Recuerda al Señor tu Dios, porque es él quien te da el poder para producir esa riqueza; así ha confirmado hoy el pacto que bajo juramento hizo con tus antepasados.
19»Si llegas a olvidar al Señor tu Dios, y sigues a otros dioses para adorarlos e inclinarte ante ellos, testifico hoy en contra tuya que ciertamente serás destruido. 20Si no obedeces al Señor tu Dios, te sucederá lo mismo que a las naciones que el Señor irá destruyendo a tu paso.
