Primele roade și zeciuiala
1După ce vei intra în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă ca moștenire, după ce o vei lua în stăpânire și te vei așeza în ea, 2să iei din primele roade ale pământului, din țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă, să le pui într‑un coș și să te duci în locul pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl va alege ca să Își așeze Numele acolo. 3Să mergi la preotul care va fi în slujbă în zilele acelea și să‑i spui: «Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, că am intrat în țara pe care Domnul a jurat părinților noștri că ne‑o va da.» 4Preotul să ia coșul din mâna ta și să‑l așeze înaintea altarului Domnului, Dumnezeul tău. 5Apoi să iei iarăși cuvântul înaintea Domnului, Dumnezeul tău, și să zici: «Tatăl meu era un arameu5 Cu referire la Iacov, care locuise în Aram cel puțin 20 de ani și a căruia mamă, Rebeca, era de origine arameică. rătăcitor5 Sau: un arameu gata să piară., care a coborât în Egipt împreună cu puțini oameni. Ei au locuit acolo și au devenit un neam mare, puternic și numeros. 6Dar egiptenii ne‑au asuprit, ne‑au făcut să suferim și ne‑au supus la munci grele. 7Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinților noștri. El ne‑a auzit glasul și a văzut suferința, truda și asuprirea noastră. 8Astfel că Domnul ne‑a scos din Egipt cu mână puternică și cu braț întins, cu mare teamă, cu semne și cu minuni. 9El ne‑a adus în locul acesta și ne‑a dat țara aceasta, țară unde curge lapte și miere. 10Acum, iată, aduc cele dintâi roade ale pământului, pe care Tu, Doamne, mi le‑ai dat.»
Să‑l așezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, și să te închini înaintea Lui. 11Să te bucuri, atât tu împreună cu familia ta, cât și levitul și străinul care sunt printre voi, de orice lucru bun pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑l va fi dat.
12Când vei termina de luat a zecea parte din toate roadele tale din anul al treilea, anul zeciuielii, s‑o dai levitului, străinului, orfanului și văduvei. Ei să mănânce și să se sature în cetatea ta. 13Să declari înaintea Domnului, Dumnezeul tău, astfel: «Am îndepărtat din casa mea partea consacrată și am dat‑o levitului, străinului, orfanului și văduvei, potrivit cu toate poruncile pe care mi le‑ai poruncit. N‑am încălcat niciuna din poruncile Tale, nici nu le‑am uitat. 14N‑am mâncat nimic din ea în perioada de jale, n‑am îndepărtat nimic din ea în timpul necurăției mele și n‑am dat nimic din ea pentru cel mort. Am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul meu, și am împlinit tot ceea ce mi‑ai poruncit. 15Privește din Lăcașul Tău cel Sfânt, din ceruri, și binecuvântează poporul Israel și țara pe care ne‑ai dat‑o, așa cum ai jurat părinților noștri, țara aceasta unde curge lapte și miere.»
16Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți poruncește să împlinești hotărârile și judecățile acestea. Să le păzești și să le împlinești cu toată inima ta și cu tot sufletul tău. 17Astăzi ai declarat înaintea Domnului că El este Dumnezeul tău și că vei umbla pe căile Lui, vei păzi hotărârile, poruncile și judecățile Lui și vei asculta de glasul Lui. 18Astăzi, Domnul ți‑a declarat că ești poporul Lui, proprietatea Lui, așa cum ți‑a promis, iar tu vei păzi toate poruncile Lui. 19El îți va da întâietate, în slavă, în renume și în măreție, peste toate neamurile pe care le‑a făcut. Vei fi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, așa cum a promis.“
Os Primeiros Frutos e os Dízimos
1“Quando vocês tiverem entrado na terra que o Senhor, o seu Deus, dá a vocês por herança e dela tiverem tomado posse e lá estiverem estabelecidos, 2apanhem alguns dos primeiros frutos de tudo o que produzirem na terra que o Senhor, o seu Deus, dá a vocês e ponham tudo numa cesta. Depois vocês deverão ir ao local que o Senhor, o seu Deus, escolher para habitação do seu Nome 3e dizer ao sacerdote que estiver exercendo o cargo naquela ocasião: ‘Declaro hoje ao Senhor, o seu Deus, que vim para a terra que o Senhor jurou aos nossos antepassados que nos daria’. 4O sacerdote apanhará a cesta das suas mãos e a colocará em frente do altar do Senhor, o seu Deus. 5Então vocês declararão perante o Senhor, o seu Deus: ‘O meu pai era um arameu errante. Ele desceu ao Egito com pouca gente e ali viveu e se tornou uma grande nação, poderosa e numerosa. 6Mas os egípcios nos maltrataram e nos oprimiram, sujeitando-nos a trabalhos forçados. 7Então clamamos ao Senhor, o Deus dos nossos antepassados, e o Senhor ouviu a nossa voz e viu o nosso sofrimento, a nossa fadiga e a opressão que sofríamos. 8Por isso o Senhor nos tirou do Egito com mão poderosa e braço forte, com feitos temíveis e com sinais e maravilhas. 9Ele nos trouxe a este lugar e nos deu esta terra, terra onde há leite e mel com fartura. 10E agora trago os primeiros frutos do solo que tu, ó Senhor, me deste’. Ponham a cesta perante o Senhor, o seu Deus, e curvem-se perante ele. 11Vocês e os levitas e os estrangeiros que estiverem no meio de vocês se alegrarão com todas as coisas boas que o Senhor, o seu Deus, dá a vocês e às suas famílias.
12“Quando tiverem separado o dízimo de tudo quanto produziram no terceiro ano, o ano do dízimo, entreguem-no ao levita, ao estrangeiro, ao órfão e à viúva, para que possam comer até saciar-se nas cidades de vocês. 13Depois digam ao Senhor, o seu Deus: ‘Retirei da minha casa a porção sagrada e dei-a ao levita, ao estrangeiro, ao órfão e à viúva, de acordo com tudo o que ordenaste. Não me afastei dos teus mandamentos nem esqueci nenhum deles. 14Não comi nada da porção sagrada enquanto estive de luto, nada retirei dela enquanto estive impuro, e dela não ofereci nada aos mortos. Obedeci ao Senhor, o meu Deus; fiz tudo o que me ordenaste. 15Olha dos céus, da tua santa habitação, e abençoa Israel, o teu povo, e a terra que nos deste, conforme prometeste sob juramento aos nossos antepassados, terra onde há leite e mel com fartura’.
Exortação à Obediência
16“O Senhor, o seu Deus, ordena a vocês hoje que sigam esses decretos e ordenanças; obedeçam-lhes atentamente, de todo o seu coração e de toda a sua alma. 17Hoje vocês declararam que o Senhor é o seu Deus e que vocês andarão nos seus caminhos, que guardarão os seus decretos, os seus mandamentos e as suas ordenanças, e que vocês lhe obedecerão. 18E hoje o Senhor declarou que vocês são o seu povo, o seu tesouro pessoal, conforme ele prometeu, e que vocês terão que obedecer a todos os seus mandamentos. 19Ele declarou que dará a vocês uma posição de glória, fama e honra muito acima de todas as nações que ele fez e que vocês serão um povo santo para o Senhor, o seu Deus, conforme ele prometeu”.
