Viziunea cu berbecul și țapul
1În al treilea an1 Anul 551 î.Cr. al domniei împăratului Belșațar, mie, Daniel, mi s‑a arătat o viziune, după cea care mi se arătase înainte. 2În viziunea aceasta, m‑am văzut în capitala Susa, în provincia Elam2 Statutul pe care îl va avea Susa și Elamul în perioada la care face referire profeția.. Am mai văzut în viziune că eram pe malul râului Ulai. 3Mi‑am ridicat ochii, m‑am uitat și iată că lângă râu stătea un berbec cu două coarne3 Coarnele sunt armele de bază și ornamentele unui animal, mărimea și condiția acestora fiind indiciul puterii, al poziției și al sănătății/virilității lui. Prin urmare, cornul a ajuns să reprezinte în Biblie puterea, demnitatea și autoritatea, precum și victoria în luptă. În multe basoreliefuri mesopotamieme regii și zeitățile apar purtând coroane cu coarne pe ele. De asemenea, cornul se referă și la posteritate, la urmașii cuiva (vezi 2 Sam. 2:1; 1 Cron. 25:5; Ps. 132:17) [peste tot în capitol].. Coarnele acestea erau lungi, dar unul era mai lung decât celălalt. Cel lung crescuse la urmă. 4Am văzut cum berbecul împungea spre apus, spre nord și spre sud. Nicio vietate nu‑i putea sta împotrivă și nimeni nu putea scăpa de sub puterea lui. El făcea ce voia și a ajuns puternic.
5În timp ce căutam să înțeleg aceste lucruri, iată că a venit un țap din apus, străbătând fața întregului pământ, fără să atingă însă pământul. Țapul avea un corn impunător între ochi. 6A venit până la berbecul care avea două coarne, pe care l‑am văzut stând lângă râu, și s‑a năpustit asupra lui cu o furie năprasnică. 7L‑am văzut cum s‑a apropiat de berbec și s‑a întărâtat împotriva lui. Apoi a izbit berbecul și i‑a rupt cele două coarne, fără ca berbecul să fi avut putere să i se împotrivească. L‑a trântit la pământ și l‑a călcat în picioare. Și nu a fost nimeni care să‑l poată scăpa pe berbec de sub puterea țapului. 8Țapul a continuat să crească în putere, dar, când a ajuns la culmea puterii sale, cornul cel mare i s‑a rupt. În locul lui au ieșit alte patru coarne, impunătoare, înspre cele patru vânturi ale cerului.
9Dintr-unul din ele, din cel mic, a ieșit un corn9 Sau: Dintr-unul din ele a ieșit un corn mai mic. și el a crescut peste măsură de mult spre sud, spre răsărit și spre țara cea frumoasă. 10S‑a înălțat până la oștirea cerurilor, a aruncat la pământ o parte din oștire și din stele10 Vezi Dan. 12:3. și le‑a călcat în picioare. 11S‑a înălțat până la Căpetenia oștirii11 Prin titulatura Căpetenia oștirii se face referire, probabil, la Dumnezeu (vezi și Ios. 5:14-15). și i‑a luat jertfa continuă, iar locul Sfântului Său Lăcaș a fost dărâmat.11 Sau: profanat. 12Oștirea și jertfa continuă au fost date pe mâna lui din cauza fărădelegii.12 Sensul acestei propoziții este nesigur. Sau din cauza rebeliunii (vezi v. 11). El a aruncat adevărul la pământ și a reușit în ceea ce a făcut.
13Atunci am auzit un sfânt vorbind și un alt sfânt întrebându‑l pe cel ce vorbea: «În cât timp se va împlini viziunea despre jertfa continuă, despre fărădelegea13 Sau: rebeliunea. care pustiește și despre călcarea în picioare a Sfântului Lăcaș și a oștirii?»
14El mi‑a dat mie răspunsul: «Până vor trece două mii trei sute de seri și dimineți14 Probabil numărul jertfelor continue, care aveau loc de două ori pe zi, dimineața și seara; astfel, numărul zilelor este 1150.; apoi Sfântul Lăcaș va fi curățit.»
Interpretarea viziunii
15În timp ce eu, Daniel, aveam viziunea aceasta și căutam s‑o înțeleg, iată că cineva, care era la înfățișare ca un om, a apărut stând în picioare în fața mea. 16Am auzit un glas de om venind din mijlocul râului Ulai care striga și zicea: «Gabriel, fă‑l să înțeleagă această viziune!»
17Când a venit lângă locul unde eram, m‑am înspăimântat și m‑am aruncat cu fața la pământ. El mi‑a zis: «Înțelege, fiul omului, că viziunea este cu privire la vremea sfârșitului!»
18Când mi‑a vorbit, am căzut leșinat18 Termenul ebraic se referă la un somn adânc sau la un fel de transă. cu fața la pământ. El m‑a atins și m‑a ridicat iarăși în picioare în locul unde mă aflam.
19Apoi a zis: «Iată, îți fac cunoscut ce se va întâmpla când mânia va ajunge la capăt, căci este cu privire la vremea hotărâtă sfârșitului.19 Sau: căci sfârșitul va fi la vremea hotărâtă. 20Berbecul pe care l‑ai văzut, cu cele două coarne, îi înfățișează pe împărații Mediei și Persiei.20 Cornul mai mare, din v. 3, reprezintă probabil poziția proeminentă a Persiei. 21Țapul cel aprig este împăratul Iavanului21 Grecia.. Cornul cel mare, care era între ochii lui, este primul împărat.21 Alexandru Macedon. [336–323 î.Cr.] 22Faptul că acest corn a fost frânt și că în locul lui s‑au ridicat altele patru înseamnă că din neamul aceasta se vor ridica patru împărății, dar nu vor avea puterea ei.22 După moartea lui Alexandru, imperiul s‑a divizat în patru, nemaiavând puterea dinainte.
23La capătul domniei lor, când răzvrătiții vor fi la culme, se va ridica un împărat semeț23 Este vorba despre Antioh IV Epiphanes. [175–164 î.Cr.] și iscusit în uneltiri. 24Puterea lui va fi mare, dar nu prin propria‑i tărie. Va provoca distrugeri de necrezut și va reuși în ceea ce va face. Îi va distruge pe cei puternici și pe poporul celor sfinți. 25Prin istețimea lui, va face înșelătoria să învingă prin mâna lui și apoi se va mândri în inima lui. Va distruge pe mulți care se credeau în siguranță și va sta chiar împotriva25 Cu sensul de a sfida, a provoca. Căpeteniei căpeteniilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâini omenești.
26Cât despre viziunea cu serile și diminețile, care ți s‑a spus, ea este adevărată. Tu însă tăinuiește viziunea, căci este cu privire la niște zile îndepărtate.»
27Eu, Daniel, am fost epuizat și bolnav câteva zile, dar apoi m‑am ridicat și m‑am ocupat de treburile împăratului. Eram uimit datorită viziunii și n‑o înțelegeam.
Kĩoneki kĩa Danieli kĩa Ndũrũme na Thenge
1Na rĩrĩ, mwaka-inĩ wa gatatũ wa wathani wa Mũthamaki Belishazaru-rĩ, niĩ Danieli nĩndonire kĩoneki kĩngĩ, thuutha wa kĩrĩa ndoonete mbere. 28:2 Ezar 4:9; Kĩam 10:22Kĩoneki-inĩ kĩu gĩakwa ndeyonire ndĩ itũũra-inĩ igitĩre rĩa Shushani bũrũri-inĩ wa Elamu; kĩoneki-inĩ kĩu ndeyonire ndĩ hũgũrũrũ-inĩ cia Rũũĩ rwa Ulai. 38:3 Dan 10:5; Kũg 13:11Na rĩrĩ, ngĩcũthĩrĩria, na hau mbere yakwa ngĩona ndũrũme ĩrũngiĩ hũgũrũrũ-inĩ cia rũũĩ, na yarĩ na hĩa igĩrĩ, nacio ciarĩ ndaaya. Rũhĩa rũmwe rwarĩ rũraihu gũkĩra rũrĩa rũngĩ, o na gũtuĩka nĩruo rwamerete thuutha. 48:4 Isa 41:3Ngĩcooka ngĩona ndũrũme ĩyo yaguthũka ĩrorete mwena wa ithũĩro na wa gathigathini na wa gũthini, no gũtirĩ nyamũ o na ĩmwe ĩngĩahotire kũmĩĩtiiria, na gũtirĩ ĩngĩahotire kwĩhonokia kuuma harĩ hinya wayo. Yekaga o ta ũrĩa ĩngĩendire gwĩka, nayo ĩkĩgĩa na hinya mũno.
5Na rĩrĩa ndacũũranagia ũhoro ũcio, o rĩmwe hagĩũka thenge yumĩte mwena wa ithũĩro, ĩtuĩkanĩirie thĩ yothe ĩtekũhutia thĩ, nayo thenge ĩyo yarĩ na rũhĩa rũmwe rũnene thiithi-inĩ. 6Ĩgĩũka yerekeire harĩ ndũrũme ĩrĩa yarĩ na hĩa igĩrĩ, ĩyo ndoonete ĩrũngiĩ hũgũrũrũ-inĩ cia rũũĩ, ĩkĩmĩguthũkĩra ĩrĩ na mangʼũrĩ manene. 7Ngĩona yatharĩkĩra ndũrũme ĩyo ĩrakarĩte mũno, ĩkĩringa ndũrũme ĩyo na ĩkiunanga hĩa ciayo cierĩ. Nayo ndũrũme ĩyo ndĩarĩ na hinya wa kũmĩĩtiiria, nĩ ũndũ ũcio thenge ĩyo ĩkĩmĩgũtha, ĩkĩmĩgũithia thĩ na ĩkĩmĩrangĩrĩria, na gũtirĩ mũndũ ũngĩahotire kũhonokia ndũrũme ĩyo kuuma harĩ hinya wa thenge ĩyo. 88:8 2Maũ 26:16-21; Kũg 7:1Thenge ĩyo ĩkĩgĩa na hinya mũno, no rĩrĩa hinya wayo waingĩhire mũno-rĩ, rũhĩa rũu rwayo rũnene rũkiunĩka, na ithenya rĩaruo hakĩmera hĩa ingĩ inya nene, irorete mĩena ĩna ĩrĩa huho iria cia igũrũ ihurutanaga.
98:9 Ezek 20:6; Dan 11:16Na rĩrĩ, rũmwe rwacio rũkĩmerererwo nĩ rũhĩa rũngĩ, rũrĩa rwambĩrĩirie rũrĩ rũnini, no rũgĩkũra rũkĩgĩa na hinya rwerekeire mwena wa gũthini, na wa irathĩro, na wa Bũrũri ũrĩa Mũthaka. 108:10 Kũg 12:4Rũkĩraiha nginya rũgĩkinyĩra mbũtũ cia igũrũ, na rũkĩrutũrũra mbũtũ imwe rũgĩcigũithia thĩ na rũgĩcirangĩrĩria. 118:11 Dan 11:31; Ezek 46:13-14Rũgĩĩtũũgĩria rũnenehe rũiganane na Mũtongoria wa mbũtũ icio cia igũrũ; rũkĩeheria magongona marĩa maacinagwo o mũthenya kuuma harĩ we, nakĩo gĩikaro gĩake kĩrĩa kĩamũre gĩkĩngʼaũranio. 12Nĩ ũndũ wa ũremi, mbũtũ cia andũ arĩa atheru na magongona ma o mũthenya makĩneanwo harĩ ruo. Rũkĩgaacĩra maũndũ-inĩ mothe marĩa rwekire, naguo ũhoro wa ma ũgĩteanĩrio.
138:13 Gũcook 33:2; Luk 21:24Ningĩ ngĩcooka ngĩigua ũmwe wa andũ arĩa atheru akĩaria, nake ũngĩ mũtheru akĩmũũria atĩrĩ, “Kĩoneki gĩkĩ-rĩ, gĩgũikara ihinda rĩigana atĩa gĩgĩkahingio: kĩoneki kĩu gĩkoniĩ magongona ma o mũthenya, na ũremi ũcio wa kũrehe ihooru, na kũneanwo gwa gĩikaro kĩrĩa gĩtheru, na kũrangĩrĩrio thĩ kwa mbũtũ?”
14Nake akĩnjookeria atĩrĩ: “Ũhoro ũcio ũgũikara matukũ 2,300; na thuutha ũcio gĩikaro kĩu gĩtheru nĩgĩkaamũrwo rĩngĩ.”
Ũtaũri wa Kĩoneki
158:15 Ezek 2:1Rĩrĩa niĩ Danieli nderoragĩra kĩoneki kĩu o ngĩgeragia kũmenya gĩtũmi gĩakĩo-rĩ, hau mbere yakwa hakĩrũgama ũmwe wahaanaga ta mũndũ. 168:16 Luk 1:19Na ngĩigua mũgambo wa mũndũ ũgĩĩtana kuuma Rũũĩ rwa Ulai, ũkiuga atĩrĩ, “Wee Gaburieli, ta taũrĩra mũndũ ũyũ gĩtũmi gĩa kĩoneki kĩu onete.”
178:17 Ezek 1:28; Kũg 1:17Na rĩrĩa aakuhĩrĩirie harĩa ndarũgamĩte, ngĩtuĩka nda, ngĩgwa ngĩturumithia ũthiũ thĩ. Nake akĩnjĩĩra atĩrĩ: “Mũrũ wa mũndũ, nĩ wega ũmenye atĩ kĩoneki kĩu gĩkoniĩ mahinda ma ithirĩro.”
188:18 Dan 10:9; Zek 4:1Hĩndĩ ĩyo aanjaragĩria-rĩ, ndaarĩ toro mũnene, ngakoma ndurumithĩtie ũthiũ thĩ. Nake akĩĩhutia na akĩnjũkĩria, akĩndũgamia na igũrũ.
198:19 Isa 10:25; Hab 2:3Akĩnjĩĩra atĩrĩ, “Nĩngũkwĩra ũrĩa gũkaahaana thuutha-inĩ hĩndĩ ya mangʼũrĩ, tondũ rĩrĩ, kĩoneki gĩkĩ gĩkoniĩ mahinda marĩa maathĩrĩirio ma ithirĩro. 20Ndũrũme ĩyo wonire ĩrĩ na hĩa igĩrĩ, hĩa icio irũgamĩrĩire athamaki a Media na Perisia. 21Nayo thenge ĩyo ĩrĩ na maguoya maingĩ mwĩrĩ nĩo mũthamaki wa Ũyunani, na rũhĩa rũu rũnene rũrĩ thiithi nĩruo mũthamaki wakuo wa mbere. 22Hĩa icio inya ciamerire ithenya rĩa rũhĩa rũu ruoinĩkire irũgamĩrĩire mothamaki mana marĩa makoima thĩinĩ wa bũrũri wake, no matigaakorwo marĩ na ũhoti ta wake.
23“Ningĩ mahinda ma kũrigĩrĩria ma ũthamaki wao, rĩrĩa andũ aremi magaakorwo maaganĩte biũ, nĩgũkarahũka mũthamaki ũngĩ ũtarĩ tha, mũndũ mwara na mũũgĩ na maũndũ ma ungumania. 248:24 Dan 11:36Nĩakagĩa na hinya mũno, no ti ũndũ wa ũhoti wake mwene. Nĩakarehithia mwanangĩko wa kũmakania, ningĩ nĩakagaacĩra ũndũ-inĩ wothe ageeka. Nĩakaniina andũ arĩa marĩ hinya na andũ arĩa a Ngai. 258:25 Dan 2:34Nĩagatũma maũndũ ma maheeni magaacĩre, na nĩakeyona arĩ mũnene gũkĩra andũ arĩa angĩ. Rĩrĩa makaigua ta kũrĩ thayũ nĩguo nake akooragithia andũ aingĩ, o na okĩrĩre Mũnene wa anene. No rĩrĩ, nĩakanangwo, no ti hinya wa mũndũ ũkaamwananga.
268:26 Dan 10:1; Kũg 10:4; 22:10“Kĩoneki kĩu wonirio kĩa mahwaĩ-inĩ na ma rũciinĩ-rĩ, nĩ kĩa ma, no rĩrĩ, hingĩrĩria ũhoro wa kĩoneki kĩu tondũ gĩkoniĩ mahinda marĩ kũraya gĩgĩkahingio.”
27Nĩ ũndũ ũcio, niĩ Danieli ngĩthirwo nĩ hinya, na ngĩikara ndĩ mũrũaru mĩthenya mĩingĩ. Ngĩcooka ngĩũkĩra, na ngĩthiĩ na mbere kũruta wĩra wa mũthamaki. Nĩndainainirio nĩ kĩoneki kĩu, tondũ ndiahotire gũtaũkĩrwo nĩ ũhoro wakĩo.
