Viziunea cu berbecul și țapul
1În al treilea an1 Anul 551 î.Cr. al domniei împăratului Belșațar, mie, Daniel, mi s‑a arătat o viziune, după cea care mi se arătase înainte. 2În viziunea aceasta, m‑am văzut în capitala Susa, în provincia Elam2 Statutul pe care îl va avea Susa și Elamul în perioada la care face referire profeția.. Am mai văzut în viziune că eram pe malul râului Ulai. 3Mi‑am ridicat ochii, m‑am uitat și iată că lângă râu stătea un berbec cu două coarne3 Coarnele sunt armele de bază și ornamentele unui animal, mărimea și condiția acestora fiind indiciul puterii, al poziției și al sănătății/virilității lui. Prin urmare, cornul a ajuns să reprezinte în Biblie puterea, demnitatea și autoritatea, precum și victoria în luptă. În multe basoreliefuri mesopotamieme regii și zeitățile apar purtând coroane cu coarne pe ele. De asemenea, cornul se referă și la posteritate, la urmașii cuiva (vezi 2 Sam. 2:1; 1 Cron. 25:5; Ps. 132:17) [peste tot în capitol].. Coarnele acestea erau lungi, dar unul era mai lung decât celălalt. Cel lung crescuse la urmă. 4Am văzut cum berbecul împungea spre apus, spre nord și spre sud. Nicio vietate nu‑i putea sta împotrivă și nimeni nu putea scăpa de sub puterea lui. El făcea ce voia și a ajuns puternic.
5În timp ce căutam să înțeleg aceste lucruri, iată că a venit un țap din apus, străbătând fața întregului pământ, fără să atingă însă pământul. Țapul avea un corn impunător între ochi. 6A venit până la berbecul care avea două coarne, pe care l‑am văzut stând lângă râu, și s‑a năpustit asupra lui cu o furie năprasnică. 7L‑am văzut cum s‑a apropiat de berbec și s‑a întărâtat împotriva lui. Apoi a izbit berbecul și i‑a rupt cele două coarne, fără ca berbecul să fi avut putere să i se împotrivească. L‑a trântit la pământ și l‑a călcat în picioare. Și nu a fost nimeni care să‑l poată scăpa pe berbec de sub puterea țapului. 8Țapul a continuat să crească în putere, dar, când a ajuns la culmea puterii sale, cornul cel mare i s‑a rupt. În locul lui au ieșit alte patru coarne, impunătoare, înspre cele patru vânturi ale cerului.
9Dintr-unul din ele, din cel mic, a ieșit un corn9 Sau: Dintr-unul din ele a ieșit un corn mai mic. și el a crescut peste măsură de mult spre sud, spre răsărit și spre țara cea frumoasă. 10S‑a înălțat până la oștirea cerurilor, a aruncat la pământ o parte din oștire și din stele10 Vezi Dan. 12:3. și le‑a călcat în picioare. 11S‑a înălțat până la Căpetenia oștirii11 Prin titulatura Căpetenia oștirii se face referire, probabil, la Dumnezeu (vezi și Ios. 5:14-15). și i‑a luat jertfa continuă, iar locul Sfântului Său Lăcaș a fost dărâmat.11 Sau: profanat. 12Oștirea și jertfa continuă au fost date pe mâna lui din cauza fărădelegii.12 Sensul acestei propoziții este nesigur. Sau din cauza rebeliunii (vezi v. 11). El a aruncat adevărul la pământ și a reușit în ceea ce a făcut.
13Atunci am auzit un sfânt vorbind și un alt sfânt întrebându‑l pe cel ce vorbea: «În cât timp se va împlini viziunea despre jertfa continuă, despre fărădelegea13 Sau: rebeliunea. care pustiește și despre călcarea în picioare a Sfântului Lăcaș și a oștirii?»
14El mi‑a dat mie răspunsul: «Până vor trece două mii trei sute de seri și dimineți14 Probabil numărul jertfelor continue, care aveau loc de două ori pe zi, dimineața și seara; astfel, numărul zilelor este 1150.; apoi Sfântul Lăcaș va fi curățit.»
Interpretarea viziunii
15În timp ce eu, Daniel, aveam viziunea aceasta și căutam s‑o înțeleg, iată că cineva, care era la înfățișare ca un om, a apărut stând în picioare în fața mea. 16Am auzit un glas de om venind din mijlocul râului Ulai care striga și zicea: «Gabriel, fă‑l să înțeleagă această viziune!»
17Când a venit lângă locul unde eram, m‑am înspăimântat și m‑am aruncat cu fața la pământ. El mi‑a zis: «Înțelege, fiul omului, că viziunea este cu privire la vremea sfârșitului!»
18Când mi‑a vorbit, am căzut leșinat18 Termenul ebraic se referă la un somn adânc sau la un fel de transă. cu fața la pământ. El m‑a atins și m‑a ridicat iarăși în picioare în locul unde mă aflam.
19Apoi a zis: «Iată, îți fac cunoscut ce se va întâmpla când mânia va ajunge la capăt, căci este cu privire la vremea hotărâtă sfârșitului.19 Sau: căci sfârșitul va fi la vremea hotărâtă. 20Berbecul pe care l‑ai văzut, cu cele două coarne, îi înfățișează pe împărații Mediei și Persiei.20 Cornul mai mare, din v. 3, reprezintă probabil poziția proeminentă a Persiei. 21Țapul cel aprig este împăratul Iavanului21 Grecia.. Cornul cel mare, care era între ochii lui, este primul împărat.21 Alexandru Macedon. [336–323 î.Cr.] 22Faptul că acest corn a fost frânt și că în locul lui s‑au ridicat altele patru înseamnă că din neamul aceasta se vor ridica patru împărății, dar nu vor avea puterea ei.22 După moartea lui Alexandru, imperiul s‑a divizat în patru, nemaiavând puterea dinainte.
23La capătul domniei lor, când răzvrătiții vor fi la culme, se va ridica un împărat semeț23 Este vorba despre Antioh IV Epiphanes. [175–164 î.Cr.] și iscusit în uneltiri. 24Puterea lui va fi mare, dar nu prin propria‑i tărie. Va provoca distrugeri de necrezut și va reuși în ceea ce va face. Îi va distruge pe cei puternici și pe poporul celor sfinți. 25Prin istețimea lui, va face înșelătoria să învingă prin mâna lui și apoi se va mândri în inima lui. Va distruge pe mulți care se credeau în siguranță și va sta chiar împotriva25 Cu sensul de a sfida, a provoca. Căpeteniei căpeteniilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâini omenești.
26Cât despre viziunea cu serile și diminețile, care ți s‑a spus, ea este adevărată. Tu însă tăinuiește viziunea, căci este cu privire la niște zile îndepărtate.»
27Eu, Daniel, am fost epuizat și bolnav câteva zile, dar apoi m‑am ridicat și m‑am ocupat de treburile împăratului. Eram uimit datorită viziunii și n‑o înțelegeam.
Ang Panan-awon ni Daniel bahin sa Karnero ug sa Kanding
1Sa ikatulong tuig sa paghari ni Belshazar, may panan-awon na usab ako. 2Sa akong panan-awon nakita ko nga nagtindog ako sa daplin sa Suba sa Ulai, didto sa pinarilan nga lungsod sa Susa, nga sakop sa probinsya sa Elam. 3Unya may nakita akong usa ka laking karnero nga nagtindog daplin sa suba. Adunay duha ka tag-as nga sungay, apan mas taas ang usa ka sungay niini kaysa usa bisan ug ulahi kining mitubo. 4Nakita ko siya nga mipaingon sa kasadpan, amihan ug habagatan, ug nanungag bisan asa. Walay ubang mananap nga makapugong kaniya ug walay makaikyas gikan kaniya. Nagpatuyang siya sa paghimo sa iyang gusto ug nahimo siyang gamhanan.
5Samtang gihunahuna ko kadto, kalit lang nga may miabot nga usa ka laking kanding gikan sa kasadpan. Tulin kining milatas sa kalibotan nga halos wala na magdapat ang mga tiil niini sa yuta. Makadani sa pagtagad ang iyang usa ka sungay nga diha sa tunga-tunga sa iyang duha ka mga mata. 6Gidasmagan niya gamit ang tibuok niyang kusog ang laking karnero nga may duha ka sungay, nga nakita kong nagtindog daplin sa suba. 7Mapungtanon niyang gisungag ang karnero hangtod nga napungil ang duha ka sungay niini. Wala na makahimo pa sa pagsukol ang karnero, busa natumba kini ug dayon iya kining gitunob-tunoban. Wala gayoy nakatabang niini. 8Nahimong gamhanan ang kanding. Apan sa dihang hilabihan na siya kagamhanan, napungil ang iyang dakong sungay. Puli niini mitubo ang talagsaong upat ka mga sungay nga nagaatubang sa upat ka bahin sa kalibotan.
9Gikan sa usa kanila mitubo ang usa ka gamay nga sungay. Nahimo kining gamhanan sa habagatan ug sa sidlakan ug sa matahom nga yuta sa Israel. 10Misamot pa gayod kini ka gamhanan hangtod sa langit ug gipanghulog niini ang ubang langitnon nga mga binuhat ug mga bitoon, ug unya gitamak-tamakan. 11Giila niini ang iyang kaugalingon nga gamhanan kaysa Pangulo sa langitnon nga mga binuhat.8:11 Pangulo sa langitnon nga mga binuhat: posible ang Dios. Gipaundang niya ang adlaw-adlaw nga paghalad sa templo sa Dios, ug gipanamastamasan niya ang templo. 12Tungod niining iyang paglapas, gipasakop kaniya ang langitnon nga mga binuhat ug ang adlaw-adlaw nga paghalad. Gipakawalay-bili niya ang kamatuoran, ug nagmalampuson siya sa iyang gipanghimo.
13Unya may nadunggan ako nga duha ka anghel nga nagsultihanay. Nangutana ang usa ka anghel sa usa, “Unsa kaha kadugay molungtad kining mga panghitabo sa panan-awon mahitungod sa pagpaundang sa adlaw-adlaw nga paghalad, sa paglapas ug pagpanamastamas sa templo, ug ang pagtunob-tunob sa langitnon nga mga binuhat?” 14Mitubag kaniya ang usa ka anghel, “Molungtad kini sulod sa 2,300 ka gabii ug adlaw, ug pagkahuman hinloan ang templo.”
Gisaysay ni Gabriel ang Kahulogan sa Damgo
15Samtang nagtan-aw ako niadtong panan-awon ug namalandong kon unsay kahulogan niini, kalit lang nga may mitindog sa akong atubangan nga morag tawo. 16Unya may nadunggan akong tingog sa tawo gikan sa Suba sa Ulai nga nagaingon, “Gabriel, isulti kaniya ang kahulogan sa panan-awon.”
17Miduol si Gabriel kanako, ug mihapa ako sa kahadlok. Apan miingon siya, “Tawo, kinahanglang masabtan mo nga ang imong panan-awon mahitungod sa kataposan nga panahon.” 18Samtang nakigsulti siya kanako, nawad-an ako ug panimuot ug natumba sa yuta. Apan gikuptan niya ako ug gipatindog. 19Miingon siya, “Sultihan ko ikaw kon unsay mahitabo sa umaabot kon ipasinati na sa Dios ang iyang kapungot, kay ang panan-awon mahitungod man sa gitakda na nga kataposan sa panahon. 20Kadtong karnero nga may duha ka sungay nagarepresentar sa mga gingharian sa Media ug Persia. 21Kadtong laki nga kanding nagarepresentar sa gingharian sa Greece, ug ang sungay nga gitaliwad-an sa iyang duha ka mata mao ang unang hari. 22Ang upat ka sungay nga mipuli diha sa naputol nga sungay nagarepresentar sa upat ka gingharian nga mobarog diha sa maong nasod, apan dili sama ka lig-on sa unang gingharian.
23“Sa kataposang mga adlaw sa ilang paghari, sa panahon nga grabe na gyud ang ilang pagpakasala, magahari ang usa ka mabangis ug limbongan nga hari. 24Mahimo siyang gamhanan, apan dili pinaagi sa iyang kaugalingong gahom. Makalilisang ang himuon niyang pagpanglaglag ug magmalampuson siya sa tanan niyang buhaton. Laglagon niya ang gamhanan nga mga tawo ug ang katawhan sa Dios. 25Tungod sa iyang kaigmat, magmalampuson siya sa iyang pagpanglimbong. Ipasigarbo niya ang iyang kaugalingon, ug daghang mga tawo ang iyang pamatyon nga walay pagpasidaan. Mosukol siya sa Pangulo sa mga pangulo, apan laglagon siya dili pinaagi sa gahom sa tawo kondili sa gahom sa Dios.
26“Tinuod gayod ang panan-awon nga gisulti ko kanimo mahitungod niadtong pagpahunong sa buntag ug gabii nga mga paghalad. Apan ayaw lang usa kini ipanugilon kay dugay pa kining mahitabo.”
27Pagkahuman niadto, ako, si Daniel, nagluya ug nagsakit sulod sa pipila ka adlaw. Pagkaayo nako, mibalik ako sa trabaho nga gitugyan kanako sa hari. Apan wala gihapon ako mahimutang niadtong panan-awon nga akong nakita. Lisod kaayo kadto sabton.
