Scrierea de pe zid și interpretarea ei
1Împăratul Belșațar a dat un ospăț mare celor o mie de nobili ai săi și a băut vin împreună cu ei. 2În cheful vinului, Belșațar a poruncit să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl2, 11, 13 Termenul aramaic poate însemna și strămoș sau predecesor; Belșațar (556–539 î.Cr.) era fiul lui Nabonidus, fiind în același timp co‑regent cu tatăl său pe tronul Babilonului. său, Nebucadnețar, le luase din Templul2 Ebr.: hekal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait) [peste tot în carte]. de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale. 3Așadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și împăratul împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale au băut din ele. 4Au băut vin și i‑au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.
5Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața sfeșnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria. 6Atunci împăratul a pălit la față și gândurile l‑au îngrozit atât de tare, încât i‑au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s‑au izbit unul de altul.
7Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduși descântătorii, astrologii7, 11 Vezi nota de la 2:2. și ghicitorii. Împăratul le‑a zis înțelepților Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta și‑mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea la conducerea împărăției.7, 16, 29 Vezi nota de la 5:2.“
8Au intrat toți înțelepții Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei. 9Atunci împăratul Belșațar s‑a îngrozit și mai tare, a pălit la față, iar nobilii au rămas înmărmuriți.
10Împărăteasa10 Sau: Împărăteasa mamă., la auzul cuvintelor împăratului și ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăț și a zis: „Să trăiești veșnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale și să nu pălești la față! 11Există în împărăția ta un om care are în el duhul sfinților dumnezei și despre care, în zilele tatălui tău, s‑a descoperit că are lumină, agerime și o înțelepciune ca înțelepciunea dumnezeilor. Împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l‑a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi și peste ghicitori, 12deoarece s‑au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat și Beltșațar – un duh deosebit, știință și agerime în interpretarea viselor, în deslușirea enigmelor și în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel și el îți va spune interpretarea!“
13Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l‑a întrebat pe Daniel:
– Tu ești acel Daniel, unul dintre exilații lui Iuda pe care i‑a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul? 14Am auzit că ai în tine duhul dumnezeilor și că s‑a găsit în tine lumină, agerime și înțelepciune deosebită. 15Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și descântători, ca să citească scrierea aceasta și să‑mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să‑mi spună interpretarea cuvintelor. 16Despre tine însă am auzit că poți să dai interpretări și să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să‑mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea la conducerea împărăției.
17Daniel i‑a răspuns împăratului:
– Păstrează‑ți darurile pentru tine și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea și‑i voi face cunoscută interpretarea.
18Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, o împărăție, măreție, onoare și faimă, 19iar din cauza măreției pe care i‑o dăduse, toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia. 20Dar, când i s‑a îngâmfat inima și i s‑a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăției sale și i‑a fost luată gloria. 21A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L‑au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i‑a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
22Dar tu, Belșațar, fiul22 Sau: descendent, succesor. lui, nu ți‑ai smerit inima, cu toate că ai știut toate acestea, 23ci te‑ai înălțat împotriva Domnului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soțiile tale și cu țiitoarele tale, ați băut vin din ele. Ai lăudat dumnezeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici nu aud și nici nu pricep, în loc să‑L slăvești pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta și toate căile tale. 24De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripția aceasta.
25Inscripția care a fost scrisă este următoarea: „Mene, Mene, Techel, Uparsin25 Uparsin înseamnă și Parsin.“. 26Iată care este interpretarea acestor cuvinte:
„Mene“26 Mene poate însemna numărat sau o unitate de măsură, mina (vezi nota de la Eze. 45:12). înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale și i‑a pus capăt;
27„Techel“27 Techel poate însemna cântărit sau o unitate de măsură, șechel (aproximativ 12 gr). înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor27 Sau: necorespunzător, deficient.;
28„Peres“28 Peres (singularul lui parsin) poate însemna împărțit sau Persia, sau poate însemna o jumătate de mină sau o jumătate de șechel; probabil joc de cuvinte intenționat. înseamnă că împărăția ta a fost împărțită în două și dată mezilor și perșilor.
29De îndată Belșațar a dat poruncă și l‑au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i‑au pus un lanț de aur la gât și l‑au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăției.
30Însă chiar în noaptea aceea Belșațar, împăratul caldeenilor, a fost ucis, 31iar Darius Medul31 Identificarea exactă a lui Darius Medul cu vreun personaj istoric cunoscut nu este posibilă. Probabil un alt nume al generalului Gobrias (Gubaru), guvernator al Babilonului, în timpul domniei lui Cirus. Sau, posibil, numele de domnie a lui Cirus ca suveran al Babilonului (vezi nota de la 6:28; vezi și 1 Cron. 5:25)., care era în vârstă de șaizeci și doi de ani, a primit împărăția.
Nagkombira si Belshazar
1-3Sa dihang si Belshazar na ang hari sa Babylon, naghimo siya ug dakong kombira alang sa iyang 1,000 ka dungganon nga mga tawo ug nakig-inom siya kanila. Samtang nagainom sila, nimando si Belshazar nga kuhaon ang bulawan ug plata nga mga imnanan nga nakuha sa iyang amahan5:1-3 amahan: Tingali ang buot ipasabot, katigulangan. nga si Nebucadnezar sa templo sa Dios sa Jerusalem, aron maoy paimnan sa iyang mga dungganon nga mga bisita, sa iyang mga asawa, ug sa iyang mga asawa nga sulugoon. Busa gidala kini ngadto kaniya ug giimnan nila kini. 4Samtang nagainom sila, gidayeg nila ang mga dios nga hinimo sa bulawan, plata, bronsi, puthaw, kahoy ug bato.
5Diha-diha, may mitunga nga kamot sa tawo ug misulat sa dingding duol sa suga sa palasyo, ug nakita kini sa hari. 6Nangurog ug nangluspad ang hari sa tumang kahadlok. 7Busa misinggit siya nga tawgon ang mga maalamon nga mga tawo sa Babylon, mga astrologo, ug mga espiritista.
Pag-abot nila, miingon ang hari, “Kon kinsa ang makabasa nianang nasulat sa dingding ug makahubad sa kahulogan niini, pasul-oban ko ug harianong bisti ug pakuwintasan ug bulawan, ug himuon ko siyang ikatulong labing labaw nga opisyal sa akong gingharian.”
8Miduol ang mga maalamon aron sa pagbasa niadtong nasulat sa dingding. Apan dili sila makabasa niini o makahubad ngadto sa hari sa kahulogan niini. 9Nalisang pag-ayo si Haring Belshazar ug misamot ang iyang pagpangluspad. Naglibog usab ang iyang mga opisyal.
10Pagkadungog sa rayna5:10 rayna: o, rayna nga inahan sa hari. sa ilang gipanagsultihan, miadto siya sa dapit nga gikombirahan ug miingon, “Malungtarong kinabuhi alang sa Mahal nga Hari! Ayaw kahadlok o kabalaka, 11kay may usa ka tawo diha sa imong gingharian diin anaa kaniya ang espiritu sa balaan nga mga dios.5:11 Tan-awa usab ang 4:8. Sa panahon ni Haring Nebucadnezar nga imong amahan, nagpakita kining tawhana sa iyang kaalam nga sama sa kaalam sa mga dios. Gihimo siya sa imong amahan nga pangulo sa mga madyikero, mga espiritista, mga maalamon nga mga tawo sa Babylon, ug mga astrologo. 12Siya si Daniel nga ginganlan sa imong amahan ug Belteshazar. May pinasahi siya nga abilidad ug kaalam. Mahibalo siyang mohubad sa kahulogan sa mga damgo, mosaysay sa mga tinago, ug mosulbad sa lisod nga mga suliran. Busa ipatawag siya ug ipahubad kaniya ang kahulogan nianang nasulat sa dingding.”
13Busa gipatawag sa hari si Daniel. Ug miingon ang hari kaniya, “Ikaw diay si Daniel nga usa sa mga binihag nga Judio nga gidala dinhi sa akong amahan gikan sa Juda? 14Nakadungog ako nga ang espiritu sa mga dios anaa kanimo ug may pinasahi kang abilidad ug kaalam. 15Gipatawag ko na ang mga maalamon ug ang mga espiritista, aron ipabasa ug ipahubad kanila ang kahulogan nianang nasulat sa dingding, apan wala sila makahimo. 16Nakadungog ako nga mahibalo kang mohubad ug makahibalo ka usab mosulbad sa lisod nga mga suliran. Karon, kon imong mabasa kanang nasulat ug mahubad ang kahulogan niini, pasul-oban ko ikaw ug harianong bisti ug pakuwintasan ug bulawan. Ug himuon ko ikaw nga ikatulong labing taas nga opisyal sa akong gingharian.”
17Mitubag si Daniel, “Imo na lang kanang imong mga gasa, Mahal nga Hari, o kaha ihatag na lang kana ngadto sa uban. Apan basahon ko gihapon alang kanimo kanang nasulat sa dingding ug ipasabot kon unsa ang kahulogan niana.
18“Mahal nga Hari, gihimo sa Labing Halangdong Dios ang imong amahan nga si Nebucadnezar nga hari. Nahimo siyang gamhanan ug pinasidunggan. 19Tungod sa gahom nga gihatag sa Dios kaniya, nahadlok kaniya ang mga tawo gikan sa nagkalain-laing mga nasod, tribo, ug pinulongan. Patyon niya si bisan kinsa nga buot niyang patyon. Ug ang gusto niyang magpabilin nga buhi, mabuhi. Pasidunggan niya ang gusto niyang pasidunggan; ipaubos niya ang gusto niyang ipaubos. 20Apan sa dihang nahimo siyang garboso ug gahi ug kasingkasing gipakanaog siya sa iyang trono ug gikuha gikan kaniya ang dungog ug gahom sa pagkahari. 21Giabog siya gikan sa katilingban sa mga katawhan ug nahimong sama sa mananap ang iyang panghunahuna. Nagpuyo siya uban sa ihalas nga mga asno, nanabsab ug sagbot sama sa baka, ug nabasa ang iyang lawas sa yamog. Mao kadto ang iyang kahimtang hangtod nga giila niya nga ang Labing Halangdong Dios nagagahom sa mga gingharian sa mga tawo ug iyang padumalahon ang gusto niyang magdumala niini.
22“Ug ikaw, Haring Belshazar nga iyang anak, bisan nasayod ka na niining tanan, wala ka gihapon magpaubos sa imong kaugalingon, 23giisip mo hinuon ang imong kaugalingon nga labaw sa Ginoo sa langit. Gipakuha mo ang mga imnanan nga gikan sa templo sa Dios ug giimnan mo kini kauban ang imong mga dungganon nga mga bisita, mga asawa, ug uban pa nga mga asawa nga sulugoon. Gawas pa niana, imong gidayeg ang mga dios nga hinimo sa plata, bulawan, bronsi, puthaw, kahoy, ug bato. Mga dios-dios nga dili makakita, makadungog, o makasabot. Apan wala mo dayega ang Dios nga nagakupot sa imong kinabuhi ug nagabuot sa tanan mong himuon. 24-25Busa gipadala niya kadtong kamot aron mosulat niining mga pulonga:
“Mene, Mene, Tekel, Parsin. 26Mao kini ang ilang kahulogan:
Ang Mene nagakahulogan nga giihap na sa Dios ang nahibilin nga adlaw sa imong paghari, ug gitapos na niya kini.
27Ang Tekel nagakahulogan nga gitimbang-timbang ka, ug nakita nga nagkulang ka.
28Ang Parsin5:28 Parsin: sa Aramico nga teksto, Peres. Ang Peres mao ang “singular” sa Parsin. nagakahulogan nga mabahin ang imong gingharian ug ihatag sa Media ug Persia.”
29Human ug sulti niini ni Daniel, nimando dayon si Belshazar nga sul-oban si Daniel sa harianon nga bisti ug kuwintasan ug bulawan. Unya giproklamar si Daniel nga ikatulong labing taas nga opisyal sa gingharian sa Babylon.
30Niadtong gabhiona, gipatay si Belshazar nga hari sa mga taga-Babylon. 31Ang mipuli kaniya nga hari mao si Darius nga Medianhon, nga nagpanuigon ug 62 ka tuig.
