Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim[a], regele lui Iuda, Nebucadneţar[b], împăratul Babilonului, a venit şi a asediat Ierusalimul. Stăpânul[c] l-a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum şi o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinar[d], în templul zeului său; le-a dus în vistieria zeului lui.

Împăratul Nebucadneţar i-a poruncit lui Aşpenaz, căpetenia eunucilor săi, să aducă câţiva israeliţi de neam regal şi de viţă nobilă, nişte tineri fără nici un fel de cusur fizic, plăcuţi la înfăţişare, pricepuţi în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să-i înveţe scrierea şi limba caldeenilor[e]. Împăratul le-a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana şi din vinul de la masa lui, vrând să-i crească timp de trei ani, după care, la sfârşitul acestei perioade, ei urmau să rămână în slujba împăratului.

Printre ei erau şi câţiva din seminţia lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria.[f] Căpetenia eunucilor le-a pus însă alte nume: Beltşaţar lui Daniel, Şadrak lui Hanania, Meşak lui Mişael şi Abed-Nego lui Azaria[g].

Daniel însă s-a hotărât să nu se întineze cu hrana împăratului şi nici cu vinul de la masa lui.[h] De aceea l-a rugat pe căpetenia eunucilor să nu-l silească să se întineze. Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare şi bunăvoinţă înaintea căpeteniei eunucilor.

10 Însă căpetenia eunucilor i-a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care v-a rânduit hrana şi băutura, să vadă feţele voastre mai posomorâte decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră şi să-mi puneţi capul în primejdie înaintea împăratului.“

11 Atunci Daniel i-a zis îngrijitorului însărcinat de căpetenia eunucilor cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mişael şi a lui Azaria: 12 „Încearcă-i pe slujitorii tăi timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume şi să bem – doar apă. 13 Apoi să te uiţi la înfăţişarea noastră şi la înfăţişarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului şi să faci slujitorilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“

14 El i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat timp de zece zile.

15 La sfârşitul celor zece zile a văzut că la înfăţişare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toţi ceilalţi tineri care mâncau din hrana împăratului. 16 Şi astfel îngrijitorul a renunţat la hrana şi la vinul de la masa împăratului şi le-a dat legume.

17 Acestor patru tineri Dumnezeu le-a dat ştiinţă şi pricepere în orice fel de scriere şi înţelepciune. Daniel putea să înţeleagă orice fel de viziuni şi visuri.

18 Când s-a împlinit vremea rânduită de împărat ca toţi tinerii să fie aduşi la el, căpetenia eunucilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar, 19 şi împăratul a vorbit cu ei. Dar între toţi aceştia nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20 În orice problemă pentru care era nevoie de înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi magicienii şi descântătorii din întreaga lui împărăţie. 21 Aşa a dus-o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.[i]

Notas al pie

  1. Daniel 1:1 Anul 605 î.Cr.; Daniel foloseşte pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiţi fără anul urcării pe tron; în Ier. 46:2 anii de domnie sunt calculaţi după sistemul iudaic, incluzând şi anul urcării pe tron
  2. Daniel 1:1 Nebucadneţar (Nabucodonosor, cf. LXX, VUL) (604-561 î.Cr.)
  3. Daniel 1:2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu
  4. Daniel 1:2 Babilonia
  5. Daniel 1:4 babilonienilor; peste tot în carte
  6. Daniel 1:6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mişael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat
  7. Daniel 1:7 Beltşaţar înseamnă, probabil, în babiloniană, Bel (sau Marduk, zeitate babiloniană), păzeşte-i viaţa!; Şadrak înseamnă, probabil, Porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii); Meşak înseamnă, probabil, Umbra lui Aku?; Abed-Nego înseamnă Slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu
  8. Daniel 1:8 Carnea şi vinul erau mai întâi închinate idolilor; mai mult, carnea putea fi din animale ce nu erau, ceremonial, curate şi care nu fuseseră sacrificate şi preparate conform legii israelite
  9. Daniel 1:21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559-530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.

Ang Pulong Sang Dios

Daniel 1

Ang Pagtuon ni Daniel kag sang iya mga Abyan sa Babilonia

1Sang ikatatlo nga tuig sang paghari ni Jehoyakim sa Juda, ginsalakay ni Haring Nebucadnezar sang Babilonia kag sang iya mga soldado ang Jerusalem. Ginbihag niya si Haring Jehoyakim suno sa kabubut-on sang Ginoo. Ginpanguha man niya ang iban nga mga butang sa templo sang Dios kag gindala sa Babilonia.[a] Dayon ginbutang niya ini sa talaguan sang manggad didto sa templo sang iya dios.

Karon, nagsugo si Nebucadnezar kay Ashpenaz nga pangulo sang iya mga opisyal nga magpili sang pila ka pamatan-on halin sa mga bihag nga Israelinhon, nga naghalin sa harianon kag dungganon nga mga pamilya. Ini sila kinahanglan gid nga mga guwapo, maayo sing lawas, maalam, maabtik kag madali lang tudluan, agod bagay sila nga mag-alagad sa hari. Ginsugo man niya si Ashpenaz nga tudluan sila sang lingguahe kag balasahon sang taga-Babilonia.[b] Nagsugo pa gid ang hari nga hatagan sila kada adlaw sang iya mismo pagkaon kag ilimnon. Pagkatapos sang tatlo ka tuig, magaalagad na sila sa iya.

Upod sa mga ginpili nga halin sa tribo ni Juda amo sila ni Daniel, Hanania, Mishael, kag Azaria. Gin-ilisan ni Ashpenaz ang ila mga ngalan. Si Daniel amo na si Belteshazar, si Hanania amo na si Shadrac, si Mishael amo na si Meshac, kag si Azaria amo na si Abednego.

Pero nagdesisyon si Daniel nga indi siya magkaon sang pagkaon sang hari ukon mag-inom sang iya ilimnon, agod indi siya mahigkuan.[c] Gani nagpangabay siya kay Ashpenaz nga kon mahimo indi lang siya paghatagan sinang makapahigko sa iya. Ginbuot sang Dios nga magmaayo si Ashpenaz kay Daniel kag magsugot sa iya pangabay. 10 Pero nagsiling si Ashpenaz sa iya, “Nahadlok ako sa hari. Siya ang nagsiling kon ano ang ipakaon kag ipainom sa inyo, kag kon makita niya nga indi maayo ang inyo lawas kon ikomparar sa iban nga mga pamatan-on basi ipapatay niya ako.”

11 Nagsiling dayon si Daniel sa guwardya nga ginbutang ni Ashpenaz nga mag-atipan sa iya kag sa ila ni Hanania, Mishael, kag Azaria, 12 “Abi, testingi kami nga pakan-on lang sang utan kag paimnon lang sang tubig sa sulod sang napulo ka adlaw, 13 kag ipaanggid dayon kami sa iban nga mga pamatan-on nga nagakaon sang pagkaon sang hari. Kon ano ang imo makita nga resulta, bahala ka na kon ano ang gusto mo nga himuon sa amon.” 14 Gani nagsugot siya kag gintestingan sila sa sulod sang napulo ka adlaw.

15 Pagkatapos sang napulo ka adlaw, nakita nga mas maayo pa ang ila lawas kon ikomparar sa mga pamatan-on nga nagakaon sang pagkaon sang hari. 16 Gani ginpadayon na lang sang guwardya ang pagpakaon sa ila sang utan sa baylo sang pagkaon kag ilimnon sang hari.

17 Ginhatagan sang Dios ining apat ka pamatan-on sang kaalam labi na gid sa nagkalain-lain nga mga balasahon kag mga pagtulun-an. Wala labot sini, ginhatagan niya si Daniel sang kaalam sa pagsaysay sang mga palanan-awon kag mga damgo.

18 Pagkatapos sang tatlo ka tuig nga pagtudlo sa ila suno sa ginsiling ni Haring Nebucadnezar, gindala sila ni Ashpenaz sa iya. 19 Nagpakighambal ang hari sa ila, kag nakita sang hari nga sa tanan sa ila nga mga pamatan-on wala sing may makapareho sa ila ni Daniel, Hanania, Mishael, kag Azaria. Gani sila ang ginpili nga mag-alagad sa iya. 20 Sa tanan nga ginpamangkot sang hari sa ila, nakita niya nga ang ila kaalam napulo ka pilo sang sa kaalam sang mga madyikero ukon babaylan sa bug-os niya nga ginharian. 21 Nagpadayon sa pag-alagad si Daniel kay Nebucadnezar hasta sa nahauna nga tuig sang paghari ni Cyrus.[d]

Notas al pie

  1. 1:2 Babilonia: sa Hebreo, Shinar. Amo ini ang isa pa ka ngalan sang Babilonia.
  2. 1:4 taga-Babilonia: sa literal, Kaldeanhon. Amo ini kon kaisa ang tawag sa mga taga-Babilonia.
  3. 1:8 mahigkuan: may mga pagkaon nga ginadilian sang mga Judio nga kaunon suno sa ila pagsulundan.
  4. 1:21 Cyrus: hari sang Persia nga nag-agaw sa Babilonia.