1Ce frumoase îți sunt picioarele în sandalele tale,
fiică de prinț!
Liniile coapselor tale sunt ca un colier,
sunt ca lucrarea mâinilor unui artist.
2Buricul tău este o cupă rotundă
din care nu lipsește vinul amestecat.
Pântecul tău este un snop de grâu
încins cu crini.
3Cei doi sâni ai tăi sunt ca doi pui de cerb,
ca gemenii unei gazele.
4Gâtul tău este ca un turn de fildeș.
Ochii tăi sunt iazurile Heșbonului
văzute prin poarta Bat‑Rabim.
Nasul tău este ca turnul Libanului
privind spre Damasc.
5Capul tău este înălțat asemenea muntelui Carmel.
Părul capului tău este ca purpura;
regele este înlănțuit de cosițele tale.
6Cât de frumoasă ești și cât de plăcută
ești în dezmierdări, iubito!6 Sau: cu dezmierdările tale, iubire!
7Statura ta este asemenea palmierului,
iar sânii tăi sunt ca niște ciorchini.
8Îmi zic: „Mă voi urca în palmier
și‑i voi apuca ramurile!“
Sânii tăi să fie asemenea ciorchinilor de struguri,
iar mirosul respirației tale asemenea merelor!
Sulamita
9Cerul gurii tale este ca un vin bun,
care merge drept spre iubitul meu,
alunecând ușor pe buzele celor adormiți.
10Eu sunt a iubitului meu,
iar dorința lui este înspre mine.
11Vino, iubitul meu, să ieșim pe câmpie,
să înnoptăm în sate!
12Ne vom scula dis‑de‑dimineață și vom merge la vii
pentru a vedea dacă a înmugurit vița,
dacă i s‑a deschis floarea și dacă a înflorit rodiul.
Acolo îți voi dărui dezmierdările mele!
13Mandragorele își răspândesc parfumul
și deasupra porților noastre sunt tot felul de bunătăți,
atât cele noi, cât și cele vechi,
pe care le‑am păstrat pentru tine, iubitul meu!
1Wo nan ne mpaboa yɛ fɛ,
Ɔdehye babea!
Wʼanantu a wugyina so te sɛ abohemaa,
odwumfo nsa ano adwuma.
2Wo funuma yɛ kuruwa a enni nsa
a nsa pa wɔ mu bere biara.
Wo sisi yɛ atoko a wɔaboa ano
na sukooko atwa ho ahyia.
3Wo nufu te sɛ atwemma abien,
atwemma nta.
4Wo kɔn te sɛ asonse abantenten.
Wʼaniwa aba te sɛ Hesbon ntade
a ɛwɔ Bat Rabim pon nkyɛn.
Wo hwene te sɛ Lebanon abantenten
a ɛkyerɛ Damasko no.
5Wo ti si so sɛ Karmel Bepɔw.
Wo tinwi te sɛ adehyetam a wɔadi mu adwinni;
wo tinwi atenten no kyere ɔhene dommum.
6Wo ho yɛ fɛ, ɔdɔ,
wo ho yɛ anigye na ɛma ahomeka ara!
7Wo sibea te sɛ abɛ dua,
na wo nufu te sɛ aduaba kasiaw.
8Mekae se, “Mɛforo abɛ dua no;
na maso nʼaba mu.”
Wo nufu nyɛ sɛ bobe kasiaw,
na wo home mu hua nyɛ sɛ aprɛ.
9Na wʼanom hua nyɛ sɛ bobesa papa.
Ababaa:
Ma bobesa no nkɔ me dɔfo hɔ tee,
ɛnsen mfa nʼanofafa ne ne se no so brɛoo.
10Meyɛ me dɔfo de,
na nʼapɛde ne me.
11Bra, me dɔfo; ma yɛnkɔ akuraa,
ma yɛnkɔda akuraa anadwo baako.
12Ma yɛnkɔ bobeturo mu ntɛm
nkɔhwɛ sɛ bobe no agu nhwiren,
sɛ nhwiren no apaapae,
anaasɛ ntunkum no ayɛ frɔmfrɔm.
Ɛhɔ na mede me dɔ bɛma wo.
13Adesaa yi ne hua,
na akɔnnɔduan nyinaa begu yɛn pon ano,
foforo ne dedaw,
a mede asie ama wo, me dɔfo.