Boala și însănătoșirea lui Ezechia
(2 Cron. 32:24; Is. 38:1-8, 21-22)
1În acele zile, Ezechia s‑a îmbolnăvit și era aproape de moarte. Profetul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i‑a zis: „Așa vorbește Domnul: «Pune‑ți casa în rânduială căci vei muri. Nu vei mai trăi.»“
2Atunci Ezechia s‑a întors cu fața spre perete și s‑a rugat Domnului, zicând: 3„Oh, Doamne, adu‑Ți aminte, Te rog, că am umblat înaintea Ta cu credincioșie și din toată inima și am făcut ce este bine în ochii Tăi.“ Și Ezechia a plâns cu amar.
4Isaia nu ieșise încă din curtea din mijloc, când, Cuvântul Domnului i‑a vorbit, zicând: 5„Întoarce‑te și spune‑i lui Ezechia, conducătorul poporului Meu, astfel: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: ‘Ți‑am auzit rugăciunea și ți‑am văzut lacrimile. Iată că te voi vindeca. În a treia zi te vei sui la Casa Domnului. 6Voi adăuga la zilele tale încă cincisprezece ani, te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei și voi apăra această cetate de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.’»“
7Apoi Isaia a zis: „Aduceți o turtă de smochine!“ Ei au adus‑o și au pus‑o pe bubă, și el a trăit.
8Ezechia îl întrebase pe Isaia:
– După ce semn voi ști că Domnul mă va vindeca și mă voi sui la Casa Domnului a treia zi?
9Isaia îi răspunsese:
– Acesta este semnul din partea Domnului pentru tine, prin care vei cunoaște că Domnul va împlini cuvântul pe care l‑a rostit: „Să treacă umbra zece trepte înainte sau înapoi?“
10Ezechia răspunsese:
– E ceva neînsemnat ca umbra să treacă zece trepte înainte. Mai bine să treacă zece trepte înapoi.
11Atunci profetul Isaia L‑a chemat pe Domnul și El a făcut ca umbra să treacă înapoi zece trepte pe cadranul lui Ahaz.
Solia babiloniană la Ierusalim
(2 Cron. 32:1; Is. 39:1-8)
12În acea perioadă, Merodak-Baladan, fiul lui Baladan, rege al Babilonului12 Rege al Babilonului (721–710 î.Cr.; 703–702 î.Cr.). În anul 705 î.Cr. profită de moartea lui Sargon II (721–705 î.Cr.) și caută să încheie alianțe militare prin care să‑și recâștige tronul., i‑a trimis lui Ezechia scrisori și un dar, fiindcă auzise că Ezechia fusese bolnav. 13Ezechia i‑a ascultat și le‑a arătat tot ce era în vistieria sa: argintul, aurul, mirodeniile și uleiul cel scump, armamentul lui și tot ce se afla în magaziile lui. Nu a rămas nimic în palatul sau în regatul său, pe care Ezechia să nu li‑l fi arătat.
14Atunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia și l‑a întrebat:
– Ce au zis oamenii aceia și de unde au venit?
Ezechia i‑a răspuns:
– Au venit dintr‑o țară îndepărtată, din Babilon.
15Profetul l‑a întrebat:
– Ce‑au văzut în palatul tău?
Ezechia a răspuns:
– Au văzut tot ceea ce este în palatul meu și n‑a rămas nimic în magaziile mele pe care să nu li‑l fi arătat.
16Atunci Isaia i‑a zis lui Ezechia:
– Ascultă Cuvântul Domnului: 17„Iată, vin zile când tot ce este în palatul tău și tot ce au agonisit părinții tăi până în ziua aceasta, va fi dus în Babilon. Nu va mai fi lăsat nimic, zice Domnul. 18Unii dintre propriii tăi fii, care ți s‑au născut, îți vor fi luați și vor fi făcuți eunuci în palatul împăratului Babilonului.“
19Ezechia i‑a zis lui Isaia:
– Cuvântul Domnului pe care l‑ai rostit este bun.
„De ce nu“, se gândea19 Sau: spunea. el, „atâta vreme cât în timpul vieții mele va fi pace și siguranță?“
20Celelalte fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui, cum a făcut iazul și canalul prin care a adus apă în cetate, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 21Ezechia a adormit alături de părinții săi, iar în locul lui a domnit fiul său Manase.
1In those days was Hezekiah sick unto death. And the prophet Isaiah the son of Amoz came to him, and said unto him, Thus saith the LORD, Set thine house in order; for thou shalt die, and not live.20.1 Set…: Heb. Give charge concerning thine house 2Then he turned his face to the wall, and prayed unto the LORD, saying, 3I beseech thee, O LORD, remember now how I have walked before thee in truth and with a perfect heart, and have done that which is good in thy sight. And Hezekiah wept sore.20.3 sore: Heb. with a great weeping 4And it came to pass, afore Isaiah was gone out into the middle court, that the word of the LORD came to him, saying,20.4 court: or, city 5Turn again, and tell Hezekiah the captain of my people, Thus saith the LORD, the God of David thy father, I have heard thy prayer, I have seen thy tears: behold, I will heal thee: on the third day thou shalt go up unto the house of the LORD. 6And I will add unto thy days fifteen years; and I will deliver thee and this city out of the hand of the king of Assyria; and I will defend this city for mine own sake, and for my servant David’s sake. 7And Isaiah said, Take a lump of figs. And they took and laid it on the boil, and he recovered.
8¶ And Hezekiah said unto Isaiah, What shall be the sign that the LORD will heal me, and that I shall go up into the house of the LORD the third day? 9And Isaiah said, This sign shalt thou have of the LORD, that the LORD will do the thing that he hath spoken: shall the shadow go forward ten degrees, or go back ten degrees? 10And Hezekiah answered, It is a light thing for the shadow to go down ten degrees: nay, but let the shadow return backward ten degrees. 11And Isaiah the prophet cried unto the LORD: and he brought the shadow ten degrees backward, by which it had gone down in the dial of Ahaz.20.11 dial: Heb. degrees
12¶ At that time Berodach-baladan, the son of Baladan, king of Babylon, sent letters and a present unto Hezekiah: for he had heard that Hezekiah had been sick.20.12 Berodach-baladan: or, Merodach-baladan 13And Hezekiah hearkened unto them, and shewed them all the house of his precious things, the silver, and the gold, and the spices, and the precious ointment, and all the house of his armour, and all that was found in his treasures: there was nothing in his house, nor in all his dominion, that Hezekiah shewed them not.20.13 precious things: or, spicery20.13 armour: or, jewels: Heb. vessels
14¶ Then came Isaiah the prophet unto king Hezekiah, and said unto him, What said these men? and from whence came they unto thee? And Hezekiah said, They are come from a far country, even from Babylon. 15And he said, What have they seen in thine house? And Hezekiah answered, All the things that are in mine house have they seen: there is nothing among my treasures that I have not shewed them. 16And Isaiah said unto Hezekiah, Hear the word of the LORD. 17Behold, the days come, that all that is in thine house, and that which thy fathers have laid up in store unto this day, shall be carried into Babylon: nothing shall be left, saith the LORD. 18And of thy sons that shall issue from thee, which thou shalt beget, shall they take away; and they shall be eunuchs in the palace of the king of Babylon. 19Then said Hezekiah unto Isaiah, Good is the word of the LORD which thou hast spoken. And he said, Is it not good, if peace and truth be in my days?20.19 Is it…: or, Shall there not be peace and truth, etc
20¶ And the rest of the acts of Hezekiah, and all his might, and how he made a pool, and a conduit, and brought water into the city, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah? 21And Hezekiah slept with his fathers: and Manasseh his son reigned in his stead.
