Domnia lui Ahaz peste Iuda
(2 Cron. 28:5-8, 16-27)
1Ahaz, fiul lui Iotam, regele lui Iuda, a devenit rege în al șaptesprezecelea an al lui Pekah, fiul lui Remalia. 2Ahaz era în vârstă de douăzeci de ani când a început să domnească și a domnit la Ierusalim timp de șaisprezece ani. El nu a făcut ce este drept în ochii Domnului, Dumnezeul lui, precum făcuse tatăl său David, 3ci a umblat pe calea regilor lui Israel. El și‑a trecut fiul prin foc3 Sau: l‑a sacrificat în foc; [peste tot în carte]., potrivit urâciunilor neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel. 4De asemenea, a adus jertfe și tămâie pe înălțimi, pe dealuri și sub orice copac verde.
5Atunci Rețin, regele Aramului, și Pekah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, s‑au suit să lupte împotriva Ierusalimului. L‑au asediat pe Ahaz, dar nu l‑au putut învinge. 6În vremea aceea, Rețin, regele Aramului, a readus Elatul sub stăpânirea Aramului, izgonindu‑i pe iudei. Astfel edomiții s‑au întors la Elat și au locuit acolo până în ziua aceasta.
7Ahaz a trimis niște mesageri la Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, ca să‑i spună: „Eu sunt robul tău și fiul tău! Suie‑te și izbăvește‑mă din mâna regelui Aramului și din mâna regelui lui Israel, care s‑au ridicat împotriva mea.“ 8Ahaz a luat argintul și aurul care se aflau în Casa Domnului și în vistieriile palatului regelui și le‑a trimis ca dar împăratului Asiriei. 9Împăratul Asiriei l‑a ascultat. Și astfel împăratul Asiriei s‑a suit împotriva Damascului și l‑a capturat. Apoi i‑a dus pe locuitori în captivitate la Chir și l‑a omorât pe Rețin.
10Regele Ahaz a plecat la Damasc pentru a‑l întâlni pe Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei. Când a văzut altarul care era în Damasc, regele Ahaz a trimis preotului Urie modelul altarului și schița lui, cu fiecare detaliu. 11Preotul Urie a zidit un altar potrivit cu toate detaliile trimise din Damasc de regele Ahaz. Preotul Urie l‑a terminat înainte de întoarcerea regelui din Damasc. 12Când s‑a întors regele din Damasc și a văzut altarul, s‑a apropiat de el și a adus jertfe pe el.12 Sau: s‑a suit la el. 13A adus pe altar arderile‑de‑tot și darurile de mâncare, a turnat darurile de băutură și a vărsat sângele jertfelor pentru pace13 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri.. 14A îndepărtat dinaintea Casei altarul de bronz care era înaintea Domnului, pentru a nu fi între noul altar și Casa Domnului și l‑a așezat la nord de noul altar.
15Regele Ahaz i‑a poruncit preotului Urie, zicând: „Să aduci pe altarul cel mare arderea‑de‑tot de dimineață și darul de mâncare de seară, arderea‑de‑tot a regelui și darul lui de mâncare, arderea‑de‑tot a întregului popor din țară, darul lor de mâncare și darurile lor de băutură; să torni pe el tot sângele arderilor‑de‑tot și tot sângele jertfelor. Iar altarul de bronz îl voi folosi pentru a căuta călăuzire!“ 16Și preotul Urie a făcut totul așa cum i‑a poruncit regele Ahaz.
17Regele Ahaz a sfărâmat panelele piedestalelor și a îndepărtat bazinele de pe ele. A dat jos și „marea“ de pe boii de bronz care erau sub ea și a așezat‑o pe o pardoseală de piatră. 18La dorința împăratului Asiriei a îndepărtat din Casa Domnului atât arcada Sabatului18 Sensul expresiei este nesigur. LXX: platforma tronului., care fusese construită în interiorul Casei18 Sau: palatului., cât și intrarea de afară a regelui18 Fiind acum vasal al împăratului Asiriei, regele lui Iuda este obligat să renunțe la simbolurile suveranității sale: arcada Sabatului (vezi nota precedentă) și intrarea de afară a regelui; este posibil ca Ahaz să fi făcut aceste modificări pentru a trimite din materiale ca tribut împăratului Asiriei..
19Celelalte fapte pe care le‑a făcut Ahaz, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 20Ahaz a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David. Și în locul lui a domnit fiul său Ezechia.
Acaz, rey de Judá
16:1-20 – 2Cr 28:1-27
1En el año diecisiete del reinado de Pécaj, hijo de Remalías, Acaz hijo de Jotán comenzó a reinar en Judá. 2Tenía veinte años cuando comenzó a reinar; reinó en Jerusalén dieciséis años. Pero, a diferencia de su antepasado David, Acaz no hizo lo que agrada al Señor su Dios. 3Al contrario, siguió el mal ejemplo de los reyes de Israel, y hasta sacrificó en el fuego a su hijo, según las repugnantes ceremonias de las naciones que el Señor había expulsado al paso de los israelitas. 4También ofrecía sacrificios y quemaba incienso en los altares paganos, en las colinas y bajo todo árbol frondoso.
5En cierta ocasión, Rezín, rey de Aram, y Pécaj, hijo de Remalías, rey de Israel, marcharon hacia Jerusalén para hacerle guerra a Acaz y sitiaron la ciudad, pero no lograron tomarla. 6Por aquel tiempo, Rezín, rey de Aram, había reconquistado la ciudad de Elat, desalojando a los de Judá que vivían allí. Posteriormente los edomitas se establecieron en Elat y allí se han quedado hasta el día de hoy.
7Acaz envió entonces mensajeros a Tiglat Piléser, rey de Asiria, con este mensaje: «Ya que soy tu servidor y vasallo,16:7 vasallo. Lit. hijo. Es un término que en las relaciones diplomáticas de la época denota la aceptación de la autoridad y la sumisión. ven y líbrame del poder del rey de Aram y del rey de Israel, que se han puesto en mi contra». 8Acaz también juntó la plata y el oro que había en el Templo del Señor y en el tesoro del palacio real, y se lo envió todo al rey de Asiria como un regalo. 9El rey de Asiria, accediendo a su petición, lanzó un ataque contra Damasco y conquistó la ciudad. Luego deportó a sus habitantes a Quir y mató a Rezín.
10El rey Acaz fue entonces a Damasco para encontrarse con Tiglat Piléser, rey de Asiria. Cuando vio el altar que había en la ciudad, el rey Acaz envió al sacerdote Urías un plano del altar, con un dibujo de todos los detalles. 11Entonces Urías construyó un altar según las instrucciones que el rey Acaz había enviado desde Damasco y lo terminó antes de que el rey regresara. 12Cuando el rey llegó de Damasco y vio el altar, se acercó y presentó allí una ofrenda. 13Ofreció el holocausto con la ofrenda, derramó su ofrenda líquida y roció sobre el altar la sangre de los sacrificios de comunión. 14El altar de bronce, que estaba en la presencia del Señor, lo retiró de la parte delantera del edificio y lo situó en el lado norte del nuevo altar, ya que ahora quedaba entre el nuevo altar y el Templo del Señor.
15Luego dio estas órdenes al sacerdote Urías: «Ofrece en este gran altar el holocausto matutino y la ofrenda vespertina, así como el holocausto y la ofrenda del rey, y también los holocaustos, las ofrendas y las ofrendas líquidas del pueblo en general. Rocía sobre este altar la sangre de todos los holocaustos y sacrificios. Pero el altar de bronce lo usaré yo para buscar orientación». 16Y el sacerdote Urías hizo todo lo que el rey Acaz ordenó.
17El rey desmontó los paneles de las bases y les quitó los recipientes; además bajó la fuente16:17 la fuente. Lit. el mar. que estaba encima de los bueyes de bronce y la instaló sobre un enlosado de piedra. 18Luego, por deferencia al rey de Asiria, quitó del Templo del Señor el techado que se había construido allí para celebrar los sábados,16:18 el techado … sábados. Alt. el estrado para el trono (véase LXX). así como la entrada exterior para el rey.
19Los demás acontecimientos del reinado de Acaz están escritos en el libro de las crónicas de los reyes de Judá. 20Acaz murió y fue sepultado con sus antepasados en la Ciudad de David. Su hijo Ezequías lo sucedió en el trono.
