Regina din Șeba îl vizitează pe Solomon
(1 Regi 10:1-13)
1Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon, a venit la Ierusalim ca să‑l pună la încercare prin întrebări grele. Era însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i‑a vorbit despre tot ce avea pe inimă. 2Solomon i‑a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care Solomon să nu fi știut să i‑l clarifice. 3Când regina din Șeba a văzut înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care‑l zidise, 4mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui, veșmintele acestora și arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului4 Sau: și scările pe care urca la Casa Domnului, i s‑a tăiat răsuflarea.
5Apoi i‑a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta! 6Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit și până nu le‑am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s‑a spus nici măcar pe jumătate despre măreția înțelepciunii tale! Tu ai mai mult decât se spune în zvonul pe care l‑am auzit. 7Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 8Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Și‑a găsit plăcerea în tine, punându‑te pe tronul Lui, ca să fii rege pentru Domnul, Dumnezeul tău. Dumnezeul tău îl iubește pe Israel și vrea să‑l statornicească pe vecie! El te‑a pus rege peste ei ca să faci judecată și dreptate.“
9Și ea i‑a dăruit regelui o sută douăzeci de talanți9 Aproximativ 3,6 t. de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Nu s‑au mai văzut niciodată așa mirodenii ca acelea pe care regina din Șeba i le‑a dăruit regelui Solomon. 10(Slujitorii lui Huram10, 21 Posibil o variantă a lui Hiram. și slujitorii lui Solomon, cei care au adus aur din Ofir, au mai adus de acolo și lemn de algum10-11 Sau: almug, specie de ienupăr, cu lemn plăcut mirositor. și pietre prețioase. 11Din lemnul de algum, regele a făcut trepte pentru Casa Domnului și pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda.) 12Regele Solomon i‑a dat reginei din Șeba tot ce ea a dorit și a cerut, mai mult decât a adus ea regelui. După aceea, ea a plecat și s‑a întors în țara sa împreună cu slujitorii săi.
Fastul de la curtea lui Solomon
(1 Regi 10:14-29; 2 Cron. 1:14-17)
13Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți13 Aproximativ 20 t. de aur, 14în afară de cel adus de negustori și comercianți. De asemenea, toți regii Arabiei și guvernatorii țării îi aduceau aur și argint lui Solomon.
15Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute de șecheli15 Aproximativ 7 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba și despre șase sute de beka, echivalentul a aproximativ 3,5 kg. de aur bătut 16și trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei sute de șecheli16 Aproximativ 3,5 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba și despre trei sute de beka, echivalentul a aproximativ 1,8 kg; textul paralel din 1 Regi 10:17 conține trei mine, echivalentul a aproximativ 1,8 kg. de aur. Regele le‑a pus în Palatul Pădurii Libanului.
17Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l‑a poleit cu aur curat. 18Tronul avea șase trepte și un scăunaș din aur care era fixat de tron. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu. 19Alți doisprezece lei erau așezați de‑o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat. 20Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur curat. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare în zilele lui Solomon. 21Căci regele avea corăbii de Tarșiș21 Sau: corăbii pentru negoț; Tarșiș era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o „corabie de Tarșiș“ era una solidă, în stare să transporte marfă la distanțe mari. care navigau cu slujitorii lui Huram și o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.
22Regele Solomon i‑a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului. 23Toți regii pământului căutau să‑l vadă pe Solomon, ca să‑i asculte înțelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui. 24An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.
25Solomon avea patru mii de grajduri pentru cai și care și douăsprezece mii de călăreți25 Sau: cai., pe care îi ținea atât în cetățile pentru care, cât și împreună cu el, la Ierusalim. 26El stăpânea peste toate regatele, de la râu26 Eufrat. până în țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. 27Regele a făcut ca argintul să fie, în Ierusalim, la fel de obișnuit precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă27 Sau: din Șefela; vezi nota de la 1:15.. 28Caii lui Solomon erau aduși din Egipt28 Sau: din Muzur; sau: Musri, în Capadocia (Asia Mică). și din toate celelalte țări.
Moartea lui Solomon
(1 Regi 11:41-43)
29Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Natan“, în „Profeția șilonitului Ahia“ și în „Viziunile văzătorului Ido“, cele cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat? 30Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israelul timp de patruzeci de ani. 31Apoi Solomon a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Și în locul lui a domnit fiul său Roboam.
Dronningen af Saba besøger kong Salomon
1.Kong. 10,1-13
1Da dronningen af Saba hørte om Salomons visdom, fik hun lyst til at udfordre ham med nogle svære spørgsmål. Hun ankom til Jerusalem med et stort følge og en lang karavane af kameler belæsset med aromatiske stoffer, ædelsten og store mængder guld. Under sit besøg hos kong Salomon stillede hun ham alle de spørgsmål, hun kunne komme i tanke om. 2Salomon besvarede alle hendes spørgsmål—ikke et eneste var for vanskeligt for ham. 3Da dronningen således personligt oplevede hans visdom og med egne øjne så det prægtige palads, 4den fornemme mad, de mange hoffolk, som spiste med ved bordet, tjenerne, der serverede, deres prægtige klæder, mundskænkene i deres flotte dragter, og de mange brændofre, han ofrede i Herrens hus, blev hun meget betaget og udbrød:
5„Jeg er dybt imponeret! De rapporter, jeg modtog i mit eget land om din store visdom og dine bedrifter, var altså sande. 6Jeg troede ellers ikke på dem, men nu har jeg med mine egne øjne set meget, meget mere, end hvad jeg dengang hørte om. Din visdom overgår langt de vildeste rygter! 7Hvor er dine folk og tjenere heldige, at de kan lytte til din visdom hver eneste dag. 8Lovet være Herren, din Gud, som fandt behag i dig og satte dig til at regere over sit folk. Det er på grund af din Guds kærlighed til Israel og hans ønske om at hjælpe dem for evigt, at han gjorde dig til konge over dem, for du regerer med retfærdighed.”
9Derpå forærede hun kongen 4 tons guld, store mængder aromatiske stoffer og mange ædelsten. De kostbarheder, kong Salomon fik foræret, var uden sidestykke.
10I den forbindelse skal det nævnes, at kong Hirams og kong Salomons folk foruden at bringe guld fra Ofir også bragte store mængder kostbart træ og ædelsten. 11Det kostbare træ brugte kongen til at lave rækværk i tempelkomplekset og i sit palads, samt til lyrer og harper. Aldrig har man set magen til i Judas land.
12Salomon gav til gengæld dronningen af Saba alt, hvad hun bad om og kunne ønske sig, langt flere gaver, end hun var kommet med. Derpå rejste hun sammen med sit følge tilbage til sit land.
Salomons rigdom
1.Kong. 10,14-29
13Hvert år udvandt kong Salomon ca. 23 tons9,13 På hebraisk: „666 talenter”, hvor en talent svarer til ca. 34 kg. Måske hentyder tallet 666 til faren ved at blive for optaget af jordisk rigdom. guld fra sine guldminer. 14Dertil kom indtægter fra handelsafgifter, told og skat. De arabiske vasalkonger og landets egne guvernører bragte store mængder guld og sølv til Salomon.
15-16Salomon fik lavet 200 store, guldbelagte skjolde, hvor der gik knap 7 kilo guld til hvert skjold, og 300 mindre skjolde, hvortil der gik 3½ kilo guld. Alle disse skjolde satte han op som udsmykning i „Libanonskovhallen”.
17Han fik også lavet en overdådig elfenbenstrone, belagt med rent guld. 18Seks brede trin førte op til selve tronstolen, som havde armlæn på begge sider og en fodskammel af guld. Ved hver side stod en forgyldt løve. 19For enderne af hvert trin stod der også en forgyldt løve, så der var 12 løver i alt på tronens trappe. Intet sted i verden fandtes en trone som Salomons.
20Alle kong Salomons drikkebægre var af rent guld, og spisestellet i „Libanonskovhallen” var også af rent guld. Intet af det var af sølv, for sølv blev ikke regnet for noget på den tid.
21Salomon havde selv nogle store Tarshish-skibe ligesom kong Hiram. Hvert tredje år vendte disse skibe hjem med store ladninger af guld, sølv, elfenben, aber og påfugle.
22Kong Salomon var således visere og rigere end nogen anden konge på jorden. 23Konger fra alverdens lande søgte audiens hos ham for at få del i hans gudgivne visdom, 24og de bragte ham år efter år fornemme gaver i form af guld- og sølvting, kostbart klæde, våben, aromatiske stoffer, heste og muldyr.
25Endvidere havde Salomon 4000 heste9,25 Se noten til 1.Kong. 5,6. til sine stridsvogne og 12.000 rideheste til sine ryttere. De var fordelt i de dertil indrettede vognbyer og i selve Jerusalem. 26Han regerede over alle kongerigerne fra Eufratfloden i nord til filistrenes land og grænsen til Egypten mod syd. 27Salomons rigdom betød, at sølv blev lige så almindeligt et syn i Jerusalem som stenene i byens gader, og det kostbare cedertræ blev lige så almindeligt som morbærfigentræ fra de vestlige bakkeskråninger. 28Hans heste blev importeret fra Egypten og mange andre lande.
Salomons død
1.Kong. 11,41-43
29Hvad der ellers er at fortælle om Salomons regeringstid er nedskrevet i profeten Natans krønike, i Ahija af Shilos profeti og i profeten Jedos bog, som også omhandler Jeroboam, Nebats søn.
30Han regerede over hele Israels folk i 40 år med Jerusalem som hovedstad. 31Da han døde, blev han begravet i Davidsbyen, hvor hans far også lå begravet. Hans søn Rehabeam overtog derefter tronen.
