Zidirea Casei Domnului
(1 Regi 6:1-38)
1Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său, David, în locul pregătit de David în aria iebusitului Ornan1 Variantă a lui Aravna.. 2El a început să zidească în cea de‑a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei sale.
3Acestea au fost temeliile pe care Solomon a zidit Casa lui Dumnezeu: lungimea, după măsura veche a cotului3 Vezi nota de la Gen. 6:15., era de șaizeci de coți3 Aproximativ 30 m., iar lățimea era de douăzeci de coți3-4, 8, 11, 13 Aproximativ 10 m.. 4Porticul din fața odăii principale se întindea pe toată lățimea Casei, adică pe douăzeci de coți, și avea o înălțime de o sută douăzeci de coți. El l‑a placat în interior cu aur curat. 5A acoperit odaia principală5 Sau: odaia cea mare, cu referire la Locul Sfânt [peste tot în capitol]. cu lemn de chiparos, a poleit‑o cu aur fin și a gravat pe ea palmieri și rețele de lanțuri. 6A decorat Casa cu pietre prețioase pentru a‑i da frumusețe. Aurul folosit era aur de Parvayim6 Probabil SE Arabiei.. 7A poleit cu aur grinzile și pragurile Casei, precum și zidurile și porțile lui și a încrustat heruvimi pe ziduri.
Locul Preasfânt
8A făcut și Locul Preasfânt. Lungimea lui era de douăzeci de coți, cât lățimea Casei, iar lățimea lui era tot de douăzeci de coți. El l‑a placat cu șase sute de talanți8 Aproximativ 18 t. de aur fin. 9Greutatea aurului folosit la confecționarea cuielor a fost de cincizeci de șecheli9 Aproximativ 0,6 kg.. A placat cu aur și odăile de sus. 10În Locul Preasfânt a făcut doi heruvimi sculptați și i‑a poleit cu aur. 11Aripile heruvimilor aveau lungimea de douăzeci de coți. O aripă a unuia dintre heruvimi, de cinci coți11-12, 15 Aproximativ 2,5 m. lungime, atingea zidul Casei, iar cealaltă aripă, tot de cinci coți lungime, atingea aripa celuilalt heruvim. 12Tot așa, o aripă a celuilalt heruvim, de cinci coți lungime, atingea zidul Casei, iar cealaltă aripă a sa, tot de cinci coți lungime, se unea cu aripa celui dintâi heruvim. 13Așadar, aripile întinse ale acestor heruvimi aveau douăzeci de coți. Ei stăteau în picioare, cu fața spre odaia principală13 Lit.: spre Templu; sau spre interior (vezi 4:4).. 14A făcut și draperia din fire de culoare albastră, purpurie și stacojie și din in subțire și a brodat‑o cu heruvimi.
Stâlpii din fața Templului
(1 Regi 7:15-22)
15În fața Casei a făcut doi stâlpi a căror înălțime era de treizeci și cinci de coți15 Aproximativ 18 m., fiecare având în vârf un capitel de cinci coți. 16A făcut niște rețele de lanțuri în sanctuarul interior16 Locul Preasfânt. Aici apare sub numele de dvir, cum mai este cunoscut în literatura biblică de după exilul babilonian (vezi profeția lui Ezechiel). și le‑a pus pe vârfurile stâlpilor.16 Sensul ultimei propoziții este nesigur. Apoi a făcut o sută de rodii și le‑a fixat pe rețelele de lanțuri. 17A ridicat stâlpii în fața Templului17 Sau: în fața Locului Sfânt; sau: în fața odăii principale. Ebr.: hekal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait) [peste tot în carte]., pe unul în partea dreaptă și pe celălalt în partea stângă. Celui din dreapta i‑a pus numele Iachin17 Iachin înseamnă, probabil, El stabilește, consolidează., iar celui din stânga – Boaz17 Boaz înseamnă, probabil, În El este tăria..
Der Bau des Tempels
(1. Könige 6,1‒3.14‒35)
1Salomo ließ den Tempel des Herrn in Jerusalem auf dem Berg Morija errichten. Diesen Ort hatte schon sein Vater David bestimmt, weil der Herr ihm dort auf dem Dreschplatz des Jebusiters Arauna3,1 Im hebräischen Text steht hier Ornan, eine andere Form für Arauna. erschienen war. 2Im 2. Monat seines 4. Regierungsjahrs, am 2. Tag des Monats, begann Salomo mit dem Bau des Tempels.
3Das Gebäude war 30 Meter lang und 10 Meter breit. 4An der Vorderseite baute Salomo eine Vorhalle an, die 10 Meter breit und 15 Meter3,4 So nach 1. Könige 6,2. Der hebräische Text lautet: 120 Ellen (60 Meter). hoch war. Ihre Innenwände verkleidete er mit reinem Gold. 5Den Hauptraum des Tempels ließ er zuerst mit Zypressenholz auskleiden und dann mit reinem Gold überziehen. Die Wände waren mit Palmenornamenten und Ketten verziert. 6Auch Edelsteine wurden im ganzen Tempel als Schmuck angebracht. Das verwendete Gold kam aus Parwajim. 7Salomo ließ den ganzen Tempel mit Gold überziehen, die Balken, die Schwellen, die Wände und die Türen. In die Wände hatte er Figuren von Keruben schnitzen lassen.
Das Allerheiligste
(1. Könige 6,14‒38)
8Der hintere Raum des Tempels, das Allerheiligste, war 10 Meter breit und 10 Meter lang. Dieser Raum wurde ebenfalls ganz mit reinem Gold überzogen. Man brauchte dafür mehr als 20 Tonnen. 9Für den Goldüberzug der Nägel wurden 600 Gramm verwendet. Auch die Wände der oberen Räume wurden mit Gold verkleidet.
10Für das Allerheiligste ließ Salomo zwei Keruben schnitzen und sie mit Gold überziehen. 11-13Jeder ihrer Flügel maß 2,5 Meter. Sie standen nebeneinander, und zwar so, dass sich ihre ausgebreiteten Flügel in der Mitte berührten. Mit der äußeren Flügelspitze berührten sie die Seitenwände. Die beiden Engelfiguren waren mit ausgespannten Flügeln zusammen 10 Meter breit. Ihre Gesichter waren dem Eingang zugewandt. 14Für den Eingang zum Allerheiligsten ließ Salomo einen Vorhang aus feinem Leinen weben und ihn violett, purpurrot und karmesinrot einfärben. Er wurde mit Bildern von Keruben verziert.
Die beiden Säulen am Tempeleingang
(1. Könige 7,15‒22)
15Salomo ließ zwei Säulen gießen, die vor dem Tempeleingang stehen sollten. Jede war 17,5 Meter hoch, und auf ihr ruhte ein 2,5 Meter hohes Kapitell. 16Die Kapitelle waren mit Ketten verziert,3,16 Wörtlich: Und er machte Ketten im Hinterraum und brachte sie oben auf die Säulen. an denen 100 Granatäpfel hingen. 17Salomo ließ die beiden Säulen rechts und links am Tempeleingang aufstellen. Die rechte nannte er Jachin (»Er wird aufrichten«) und die linke Boas (»In ihm ist Stärke«).
