Domnia lui Ahaz peste Iuda
(2 Regi 16:1-20)
1Ahaz era în vârstă de douăzeci de ani când a început să domnească și a domnit la Ierusalim timp de șaisprezece ani. El nu a făcut ce este drept în ochii Domnului, precum făcuse tatăl său David, 2ci a umblat pe căile regilor lui Israel. El a făcut chipuri turnate pentru baali, 3a adus tămâie în valea Ben‑Hinom și și‑a trecut fiii prin foc3 Sau: și‑a sacrificat fiii în foc., potrivit urâciunilor neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel. 4De asemenea, a adus jertfe și tămâie pe înălțimi, pe dealuri și sub orice copac verde.
5Domnul, Dumnezeul său, l‑a dat pe mâna regelui Aramului. Arameii l‑au învins și i‑au luat o mulțime de captivi pe care i‑au adus la Damasc. Apoi Domnul l‑a dat și pe mâna regelui lui Israel, care i‑a provocat o mare înfrângere. 6Pekah, fiul lui Remalia, a ucis într‑o singură zi, în Iuda, o sută douăzeci de mii de războinici, pentru că Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. 7Zicri, un viteaz din Efraim, l‑a ucis pe Maaseia, fiul regelui, pe Azrikam, conducătorul palatului, precum și pe Elkana, al doilea om după rege. 8Fiii lui Israel au luat de la frații lor două sute de mii de captivi: femei, fii și fiice. De asemenea, au mai capturat de la ei multă pradă și au adus prada în Samaria.
9Acolo era un profet al Domnului, cu numele de Oded. El a ieșit înaintea oștirii care sosea în Samaria și a zis: „Iată, în mânia Sa față de cei din Iuda, Domnul, Dumnezeul părinților voștri, i‑a dat în mâinile voastre, dar voi i‑ați ucis cu o furie care a ajuns până la ceruri. 10Iar acum vă gândiți10 Lit.: spuneți. să‑i supuneți pe fiii lui Iuda și ai Ierusalimului, că să vă fie robi și roabe. Dar oare voi nu sunteți vinovați față de Domnul, Dumnezeul vostru? 11Acum, ascultați‑mă și dați drumul captivilor luați dintre frații voștri, căci mânia cea aprigă a Domnului este peste voi!“
12Totodată niște bărbați dintre căpeteniile lui Efraim, și anume Azaria, fiul lui Iehohanan, Berechia, fiul lui Meșilemot, Ezechia, fiul lui Șalum și Amasa, fiul lui Hadlai, s‑au ridicat împotriva celor ce veneau de la război. 13Ei le‑au zis: „Nu‑i aduceți aici pe prizonierii aceștia, căci altfel Domnul ne va învinui! Vreți să adăugăm și mai mult la păcatele și greșelile noastre, când vina noastră este deja atât de mare, iar apriga Lui mânie este peste Israel?“
14Războinicii au lăsat prizonierii și prada înaintea căpeteniilor și a întregii adunări. 15Apoi, oamenii care au fost desemnați pe nume s‑au ridicat și i‑au sprijinit pe prizonieri. Din prada luată, i‑au îmbrăcat pe toți cei goi. I‑au îmbrăcat, i‑au încălțat, i‑au hrănit, le‑au dat să bea, i‑au uns, i‑au purtat pe măgari pe toți cei obosiți și i‑au adus la Ierihon, Cetatea Palmierilor, la frații lor. După aceea ei s‑au întors în Samaria.
16În vremea aceea, regele Ahaz a trimis după ajutor la împărații Asiriei. 17Edomiții au venit iarăși, au învins pe Iuda și au luat captivi. 18Filistenii au năvălit în cetățile lui Iuda din zona deluroasă18 Vezi nota de la 1:15. și din Neghev18 Ținutul pustiu din sudul Palestinei, între Beer-Șeba și Kadeș-Barnea., au cucerit Bet‑Șemeș, Aialon, Ghederot, Soco cu satele dimprejurul ei, Timna cu satele dimprejurul ei, precum și Ghimzo cu satele dimprejurul ei și s‑au așezat în ele. 19Domnul a umilit Iuda din cauza lui Ahaz, regele lui Israel19 Adică Iuda; în multe locuri din 2 Cron., pentru că acesta a lăsat fără frâu nelegiuirea în Iuda și a fost necredincios fără măsură față de Domnul. 20Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, a venit la el, însă i‑a adus mai mult necaz decât să‑l sprijine. 21Ahaz a luat cu forța obiecte din Casa Domnului, din palatul său și din casele conducătorilor săi și le‑a dat împăratului Asiriei, însă aceasta nu i‑a fost de niciun folos.
22În vremea strâmtorării sale, a fost și mai necredincios față de Domnul. Acesta a fost regele Ahaz! 23A jertfit dumnezeilor Damascului, cei care l‑au înfrânt, deoarece el spusese: „Dumnezeii regilor Aramului i‑au ajutat pe aceștia, deci le voi jertfi și eu ca să mă ajute și pe mine!“ Însă tocmai acești dumnezei au fost cauza pierzării lui și a întregului Israel. 24Ahaz a strâns obiectele din Casa lui Dumnezeu, a înlăturat obiectele din Casa lui Dumnezeu, a închis ușile Casei lui Dumnezeu și a zidit altare în toate ungherele Ierusalimului. 25A zidit înălțimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămâie dumnezeilor, și L‑a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul părinților lui.
26Celelalte fapte ale lui și toate căile lui, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda și ai lui Israel“. 27Ahaz a adormit alături de părinții săi și l‑au înmormântat în cetatea Ierusalimului, căci nu l‑au pus în mormântul regilor lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Ezechia.
Ahas Di Ɔhene Wɔ Yuda
1Ahas dii adeɛ no, na wadi mfirinhyia aduonu. Ɔdii ɔhene wɔ Yerusalem mfirinhyia dunsia. Wanyɛ deɛ ɛsɔ Awurade ani sɛdeɛ ne tete agya Dawid yɛeɛ no. 2Mmom, ɔyɛɛ deɛ Israel ahemfo yɛeɛ no bi, yɛɛ ahoni a wɔde som Baal. 3Ɔbɔɔ afɔdeɛ wɔ Hinom28.3 Ben-Hinom bɔnhwa.Hwɛ 33.6. Yosia braa abosomsom a na ɛrekɔ so wɔ hɔ no (2 Ah 23.10). Manase de ne babarima bɔɔ afɔdeɛ (3 Mose 20.1-5; Yer 7.31-32; 2 Ah 16.3). babarima bɔnhwa mu, na mpo ɔde ne mmammarima bɔɔ afɔdeɛ wɔ ogya mu. Ɔsuaa akyiwadeɛ a abosonsom aman no yɛeɛ a enti Awurade pamoo wɔn firii asase no so ansa na Israelfoɔ rekɔduru hɔ. 4Ɔbɔɔ afɔdeɛ, hyee nnuhwam wɔ abosomfie, mmepɔ so ne dua frɔmfrɔm biara ase.
5Ɛno enti na Awurade, ne Onyankopɔn, maa Aramhene kwan dii Ahas so nkonim, twaa ne nkurɔfoɔ bebree asuo kɔɔ Damasko no. Israel akodɔm bebree nso dii Ahas so nkonim, kunkumm nʼakodɔm no bebree nso. 6Israelhene Peka, a ɔyɛ Remalia babarima de da koro kunkumm Yuda akodɔm no nnipa ɔpeha aduonu, ɛfiri sɛ, na wɔapo Awurade, wɔn agyanom Onyankopɔn. 7Afei, Sikri, ɔkofoɔ kɛseɛ a ɔfiri Efraim, kunkumm Maaseia a ɔyɛ ɔhene babarima Asrikam, a ɔyɛ ahemfie so sahene ne Elkana, a ɔyɛ ɔhene sahene abadiakyire no. 8Israelfoɔ akodɔm kyekyeree mmaa ne Yuda mmɔfra ɔpehanu, faa asadeɛ bebree, de kɔɔ Samaria.
9Na Awurade odiyifoɔ a ne din de Oded wɔ Samaria hɔ wɔ ɛberɛ a Israel akodɔm sane baa efie no. Ɔkɔhyiaa wɔn ka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Awurade, mo agyanom Onyankopɔn, bo fuu Yuda, na ɔmaa modii wɔn so nkonim. Nanso, moayɛ ma aboro so dodo sɛ mode atirimuɔden akunkum wɔn, ama aha ɔsoro nyinaa. 10Na seesei, moredwene sɛ mobɛfa saa nnipa yi a wɔfiri Yuda ne Yerusalem nkoa. Na mo ankasa mo bɔne a moyɛ tiaa Awurade, mo Onyankopɔn no, ho asɛm te sɛn? 11Montie me, na monnyaa saa nneduafoɔ a wɔwɔ mo nsam no, ɛfiri sɛ, wɔyɛ mo ankasa mo abusuafoɔ. Monhwɛ no yie, ɛfiri sɛ, seesei, wɔadane Awurade abufuhyeɛ no aba mo so!”
12Na Israel ntuanofoɔ bi a wɔn ne Yehohanan babarima Asaria, Mesilemot babarima Berekia, Salum babarima Yehiskia ne Hadlai babarima Amasa penee yei so, na wɔne mmarima a wɔfiri akono reba no kaa sɛ, 13“Mommfa nneduafoɔ no mma ha! Yɛrentumi mfa nka yɛn bɔne ne yɛn afɔdie ho. Yɛn afɔdie so dada, na wɔadane Awurade abufuhyeɛ no aba Israel so dada.”
14Enti, akofoɔ no gyaee nneduafoɔ no de asadeɛ no maeɛ, wɔ ɔmanfoɔ no ne ntuanofoɔ no anim. 15Afei, nnipa baanan a wɔbobɔɔ wɔn din no baa anim, bɛkyekyɛɛ ntadeɛ a ɛwɔ asadeɛ no mu no maa nneduafoɔ a wɔda adagya no. Wɔmaa wɔn ntadeɛ ne mpaboa sɛ wɔnhyɛ ne nnuane pii ne nsuo, de ngo guguu wɔn apirakuro mu. Wɔde wɔn a wɔyɛ mmrɛ no tenatenaa mfunumu so, de nneduafoɔ no nyinaa sane baa wɔn asase Yeriko, mmɛkuro, no so. Afei, wɔsane kɔɔ Samaria.
16Saa ɛberɛ no mu, Yudahene Ahas kɔsrɛɛ Asiriahene sɛ ɔmmɛboa no na ɔnkɔko ntia nʼatamfoɔ. 17Bio, na Edom akodɔm adi Yuda so nkonim, akyekyere binom nnommum. 18Na Filistifoɔ ato ahyɛ nkuro a ɛwɔ Yuda mmepɔ ayaase ne Negeb so. Na wɔako afa Bet-Semes, Ayalon, Gederot ne Soko ne wɔn nkurotoɔ ne Timna ne Gimso ne wɔn nkurotoɔ no. Na Filistifoɔ no tenatenaa saa nkuro yi so. 19Na Awurade rebrɛ Yuda ase, ɛsiane Yudahene Ahas enti, ɛfiri sɛ, na ɔboa ne nkurɔfoɔ ma wɔyɛ bɔne, na na ɔnni Awurade nokorɛ korakora nso. 20Enti, ɛberɛ a Asiriahene Tilgat-Pilneser bɛduruiɛ no a anka ɛsɛ sɛ ɔboa ɔhene Ahas no, ɔhyɛɛ no so mmom. 21Ahas tasee nneɛma a ɛsom bo firii Awurade asɔredan no mu, ahemfie hɔ ne ne mpanimfoɔ afie mu, de kɔmaa Asiriahene sɛ ne toɔ. Nanso, yei mpo, ammoa no.
22Na sɛ ɔhaw bi ba ɔhene Ahas so mpo a, ɔkɔ so yɛ asoɔden ma Awurade. 23Ɔbɔɔ afɔdeɛ maa Damasko anyame a wɔdii ne so nkonim no, na ɔkaa sɛ, “Saa anyame yi na wɔboaa Aram ahemfo enti, sɛ mebɔ afɔdeɛ ma wɔn a, wɔbɛboa me nso.” Nanso, wɔmaa no sɛeeɛ, ma Israel nyinaa sɛeeɛ.
24Ɔhene no tasee nneɛma ahodoɔ a ɛwɔ Onyankopɔn Asɔredan no mu nyinaa, bubuu mu asinasini. Ɔtotoo Awurade asɔredan no apono mu, sɛdeɛ obiara ntumi nkɔsom wɔ hɔ. Ɔsisii afɔrebukyia maa abosonsom anyame wɔ Yerusalem twɛtwɛwa so baabiara. 25Ɔyɛɛ abosonsom asɔreeɛ wɔ Yuda nkuro nyinaa so a wɔbɔ afɔdeɛ wɔ hɔ ma anyame foforɔ no. Ɔnam saa ɛkwan yi so, hyɛɛ Awurade, nʼagyanom Onyankopɔn, abufuo.
26Ahas ahennie ho nsɛm nkaeɛ no firi ahyɛaseɛ kɔsi awieeɛ no, wɔatwerɛ agu Yuda ahemfo ne Israel ahemfo nwoma mu. 27Ɔhene Ahas wuiɛ no, wɔsiee no wɔ Yerusalem, nanso wɔansie no wɔ adehyeɛ amusieeɛ. Ne babarima Hesekia na ɔdii nʼadeɛ sɛ ɔhene.
