Asa cere ajutor de la Aram
(1 Regi 15:17-24)
1În al treizeci și șaselea an al domniei lui Asa, Bașa, regele lui Israel, s‑a suit împotriva lui Iuda. El a fortificat Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda. 2Asa a luat argintul și aurul din vistieriile Casei Domnului și din vistieriile palatului regelui și le‑a trimis lui Ben‑Hadad, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându‑i: 3„Să fie un legământ între mine și tine, așa cum a fost între tatăl meu și tatăl tău. Iată, îți trimit argint și aur. Du‑te deci și rupe legământul tău cu Bașa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“
4Ben‑Hadad a ascultat de regele Asa și i‑a trimis pe conducătorii oștirilor sale împotriva cetăților lui Israel. Ei au cucerit cetățile Iyon, Dan, Abel-Maim4 Cunoscută și drept Abel Bet‑Maaca., precum și toate cetățile-hambare din Neftali. 5Când Bașa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama și a oprit lucrarea. 6Atunci regele Asa i‑a pus pe toți cei din Iuda să ia pietrele și lemnele folosite de Bașa la fortificarea Ramei. El le‑a folosit la fortificarea Ghevei și a Mițpei.
7În vremea aceea, văzătorul Hanani a venit la Asa, regele lui Iuda, și i‑a zis: „Pentru că te‑ai sprijinit pe regele Aramului și nu te‑ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat armata regelui Aramului din mâna ta! 8Nu aveau cușiții8 Vezi nota de la 12:3. și libienii o armată numeroasă, cu care și cu foarte mulți călăreți? Și totuși, pentru că te‑ai încrezut în Domnul, El i‑a dat în mâna ta. 9Căci ochii Domnului străbat întreg pământul ca să‑i întărească pe cei a căror inimă este devotată Lui. Ai lucrat ca un nebun în această privință și de aceea, de acum încolo, vei avea parte de războaie!“
10Asa s‑a mâniat pe văzător și l‑a aruncat în temniță10 Sau: l‑a pus în butuci., căci era foarte furios pe acesta. În același timp, Asa îi chinuia și pe unii din popor. 11Faptele lui Asa, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda și ai lui Israel“. 12În al treizeci și nouălea an al domniei sale, Asa a avut o boală de picioare, iar suferința i‑a fost foarte mare. Dar chiar și în boala sa, el nu L‑a întrebat pe Domnul, ci pe doctori.
13Asa a adormit alături de părinții săi, murind în al patruzeci și unulea an al domniei sale. 14L‑au înmormântat în mormântul pe care și l‑a săpat în Cetatea lui David. L‑au așezat pe un pat umplut cu mirodenii și cu felurite miresme preparate din uleiuri și au făcut, în cinstea lui, un foc foarte mare.
Асине последње године
1Тридесет шесте године Асине владавине, израиљски цар Васа је кренуо против Јуде утврдивши Раму, да би спречио свакога да долази или одлази од Асе, цара Јудиног.
2Тада је Аса узео све сребро и злато што је остало у ризници Дома Господњег и у ризници царског двора, и послао их арамејском цару Вен-Ададу који је пребивао у Дамаску. Поручио му је: 3„Нека буде савез између мене и тебе, као између мог оца и твог оца. Ево, шаљем ти сребро и злато; дођи и поништи свој савез са Васом, царем израиљским, да би отишао од мене.“
4Вен-Адад је послушао Асу, па је послао своје војне заповеднике да нападну израиљске градове. Освојио је Ијон, Дан, Авел Вет-Маху, и све градове-складишта у Нефталиму. 5Кад је то чуо Васа, престао је да утврђује Раму и одустао је од њене изградње. 6Тада је цар Аса узео све Јудејце, па су однели из Раме камење и дрво, које је Васа употребио за градњу. Он је с њима утврдио Гавају и Миспу.
7У то време Аси, цару Јуде, дође виделац Ханани и рече му: „Пошто си се ослонио на арамејског цара а не на Господа, Бога свог, побегла ти је из руку војска арамејског цара. 8Зар ти није Господ, када си се ослонио на њега, предао у руке Кушите и Лувимане, а били су огромна војска, с мноштвом бојних кола и коњаника? 9Јер Господње очи помно гледају по свој земљи да он покаже своју снагу онима који су му наклоњени целим срцем. Безумно си поступио у овоме. Од сада ћеш стално ратовати.“
10Аса се разјарио на видеоца и бацио га у тамничке окове, бесан због свега тога. Баш у то време је потлачио још неке од народа.
11Остала дела Асина, од првог до последњег, зар нису записана у Књизи дневника царева Јуде и Израиља? 12Тешко су му оболеле ноге тридесет девете године владавине. Ипак, ни у својој болести није тражио Господа него лекаре. 13Аса се упокојио са својим прецима четрдесет прве године своје владавине. 14Народ га је сахранио у Давидовом граду, у гроб који је ископао за себе. Положили су га у гробницу коју је он већ испунио разним врстама балзама умешаних у вешто спремљену миомирисну смесу. У његову су част спалили обиље те смесе.
