1Toți cei ce sunt sub jug, ca sclavi, să‑și considere proprii stăpâni vrednici de toată cinstea, pentru ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. 2Cei care au stăpâni credincioși să nu‑i desconsidere pe motiv că sunt frați, ci să le slujească și mai mult, pentru că cei ce beneficiază de lucrarea lor bună sunt credincioși și preaiubiți.
Iubirea de bani
Învață‑i și îndeamnă‑i cu privire la aceste lucruri! 3Dacă cineva învață pe alții o altă doctrină și nu se apropie de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Cristos și de învățătura care duce la evlavie, 4este plin de mândrie și nu înțelege nimic, ci are boala controverselor și a certurilor de cuvinte, din care apar invidia, cearta, blasfemiile, bănuielile rele 5și ciorovăielile permanente dintre oamenii cu mintea pervertită și lipsiți de adevăr, care cred că evlavia este un mijloc de îmbogățire.
6Evlavia este, într-adevăr, un mare câștig, dacă este însoțită de mulțumire. 7Căci noi n‑am adus nimic în lume, astfel că nu putem lua nimic din ea. 8Dacă avem deci hrană8 Sau: alimente, mijloace de trai. și îmbrăcăminte8 Lit.: învelitori. Termenul poate avea și sensul de adăpost., acestea ne vor fi de ajuns. 9Cei care vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în capcană și în multe pofte nesăbuite și dăunătoare, care‑i afundă pe oameni în ruină și pierzare. 10Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, iar unii, care au tânjit după ea, s‑au rătăcit, îndepărtându‑se de credință și s‑au străpuns singuri cu multe dureri.
Îndemnuri pentru Timotei
11Însă tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri! Urmărește dreptatea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea11 Termenul hypomone se referă la capacitatea de a suporta, de a îndura și de a răbda diferite suferințe și persecuții., blândețea! 12Luptă‑te lupta cea bună a credinței! Apucă viața veșnică la care ai fost chemat și pentru care ai depus o bună mărturie înaintea multor martori! 13Îți poruncesc, înaintea lui Dumnezeu, Care dă viață tuturor lucrurilor, și înaintea lui Cristos Isus, Care a depus acea bună mărturie înaintea lui Ponțiu Pilat13 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane. Vezi și In. 18:33-37; 19:10-11 vizavi de buna mărturie a Domnului Isus., 14să păzești fără pată și fără reproș această poruncă până la venirea Domnului nostru Isus Cristos, 15pe care fericitul și singurul Suveran, Împăratul împăraților și Domnul domnilor o va descoperi la vremea ei, 16El, singurul Care are nemurirea, Care locuiește într‑o lumină de care nimeni nu se poate apropia și pe Care niciun om nu L‑a văzut și nici nu‑L poate vedea. A Lui să fie cinstea și puterea veșnică! Amin.
17Poruncește‑le bogaților din veacul de acum să nu se îngâmfe, să nu‑și pună speranța în bogățiile nesigure, ci în Dumnezeu, Care ne oferă din belșug toate lucrurile, ca să ne bucurăm. 18Poruncește‑le să facă binele, să fie bogați în fapte bune, să fie generoși, gata să împartă cu alții, 19adunându‑și astfel drept comoară o bună temelie pentru viitor, ca să apuce ceea ce este într-adevăr viață.
20Timotei, păzește ce ți s‑a încredințat! Evită flecărelile lumești și contradicțiile așa‑zisei „cunoașteri“20 Sau: flecărelile lumești și absurditățile așa‑numitei „cunoașteri“. Cu referire, probabil, la o formă timpurie de gnosticism, curent filozofico-religios care învăța în principal că omul poate fi mântuit numai prin „cunoaștere“, la care puteau ajunge doar cei inițiați. Se poate traduce și prin gnoză, cu referire la tendințele care au dus mai târziu la conturarea unui curent gnostic foarte puternic în Biserică., 21pe care unii au împărtășit‑o și astfel s‑au abătut de la credință.
Harul să fie cu voi! Amin.
Rady dla niewolników
1Wierzący niewolnicy powinni z całym szacunkiem odnosić się do swoich panów, aby nikt, z powodu ich niewłaściwego zachowania, nie obrażał Boga i nie wyśmiewał Jego nauki. 2Jeśli mają wierzących panów, niech ich nie lekceważą. Wręcz przeciwnie, niech pracują dla nich jeszcze lepiej, bo w ten sposób pomogą tym, którzy wierzą Panu i są ukochani przez Boga. Nauczaj tych zasad i zachęcaj innych do życia według nich.
Miłość do pieniędzy
3Jeśli ktoś naucza inaczej, to nie trzyma się zdrowej nauki naszego Pana, Jezusa Chrystusa, która prowadzi do zbawienia i pokazuje ludziom, jak żyć. 4Nauczyciele ci są zarozumiali, choć niewiele wiedzą. Mają też obsesję na punkcie dyskusji i sporów o znaczenie poszczególnych słów. Ich zachowanie prowadzi do zawiści, kłótni, wyzwisk, złośliwych podejrzeń 5i niekończących się sporów. Ludzie ci stracili zdrowy rozsądek i odrzucili prawdę, uważając, że na pobożności można zrobić niezły interes.
6To prawda, że pobożność prowadzi do bogactwa, ale bogactwo to polega na tym, że człowiek zadowala się tym, co już posiada. 7Niczego przecież nie przynieśliśmy ze sobą na ten świat i niczego stąd nie zabierzemy. 8Bądźmy więc zadowoleni, jeśli mamy co jeść i w co się ubrać. 9Ci zaś, którzy marzą o bogactwie, narażają się na różne pokusy i pułapki oraz stają się niewolnikami wielu bezsensownych i szkodliwych pragnień. One to potrafią zrujnować całe ludzkie życie. 10Miłość do pieniędzy jest bowiem przyczyną wszelkiego rodzaju złych czynów. Dla pieniędzy niektórzy odwrócili się nawet od Boga i sami przysporzyli sobie wielu cierpień.
Zachęta dla Tymoteusza
11Tymoteuszu, wiem, że kochasz Boga. Uciekaj więc przed całym tym złem i żyj tak, aby podobać się Panu. Zabiegaj o prawość, wiarę, miłość, wytrwałość i łagodność. 12Dzielnie walcz o Bożą sprawę. Mocno trzymaj się obietnicy dotyczącej wiecznego życia, do którego powołał cię Bóg i o którym tak przekonująco mówiłeś w obecności wielu świadków. 13Stojąc przed obliczem Boga, który obdarza życiem, i Chrystusa Jezusa, który odważnie oznajmił prawdę Poncjuszowi Piłatowi, wzywam cię, 14abyś bez żadnych zastrzeżeń spełniał wszystko, co ci nakazałem. Czyń tak aż do powrotu naszego Pana, Jezusa Chrystusa! 15On wróci w dniu wyznaczonym przez naszego wspaniałego Boga, który jest Władcą całego świata, Królem królów i Panem panów. 16Tylko On jest nieśmiertelny sam z siebie i żyje w olśniewającej światłości—żaden człowiek nie widział Go i nie może zobaczyć. Jemu należy się cześć i wieczna władza nad wszystkim. Amen!
17Ludziom zamożnym przypominaj, aby nie byli zarozumiali. Niech nie polegają na swoim bogactwie, które jest tak bardzo niepewne, ale na Bogu, który hojnie obdarza nas wszystkim, czego potrzebujemy do życia. 18Niech wydają pieniądze na dobre cele i bogacą się w dobre czyny. Niech pomagają potrzebującym, chętnie dzielą się z innymi 19i gromadzą prawdziwe skarby w niebie, które są jedyną pewną lokatą na całą wieczność. W ten sposób zdobędą prawdziwe życie.
20Mój Tymoteuszu, pilnuj tego, co Bóg dał ci pod opiekę. Unikaj bezsensownych i bezwartościowych dyskusji oraz sporów wywoływanych prze ludzi, którzy uważają się za bardzo mądrych. 21To przez ich nauki niektórzy stracili wiarę.
Niech Bóg obdarza was swoją łaską!
