Solomon își construiește palatul
1Solomon a mai zidit și un palat pentru el și a durat treisprezece ani până când l‑a terminat în întregime. 2A zidit Palatul Pădurii Libanului de o sută de coți lungime, cincizeci de coți lățime și treizeci de coți înălțime2 Aproximativ 50 m lungime, 25 m lățime și 15 m înălțime.. El se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru, pe care se aflau grinzi de cedru 3și era acoperit cu cedru deasupra odăilor care se sprijineau pe patruzeci și cinci de stâlpi, câte cincisprezece pe un rând. 4Erau trei rânduri de ferestre așezate față în față, pe trei nivele. 5Toate ușile și stâlpii lor erau în patru muchii, iar ferestrele erau așezate față în față, pe trei nivele5 Sensul versetului este nesigur.. 6Solomon a făcut o colonadă de cincizeci de coți lungime și treizeci de coți lățime6 Aproximativ 25 m lungime și 15 m lățime.. În fața ei se afla un portic cu stâlpi, iar înaintea acestuia – o cornișă.
7El a făcut, de asemenea, porticul tronului unde judeca, numit „Porticul de judecată“, și l‑a acoperit cu cedru, de la pardoseală până la tavan. 8Palatul în care urma să locuiască era așezat într‑o altă curte din spatele porticului și era zidit în același fel. De asemenea, Solomon a zidit pentru fiica lui Faraon, pe care o luase de soție, un alt palat asemenea acestui portic.
9Toate acestea au fost făcute din pietre scumpe, tăiate cu fierăstrăul după măsurile de tăiat, atât pe fața din interior, cât și pe fața din exterior a zidului, de la temelie până la creastă și din exterior până la curtea cea mare. 10Temelia era din pietre scumpe, pietre mari, pietre de zece coți10, 23 Aproximativ 5 m. și de opt coți10 Aproximativ 4 m.. 11Deasupra se aflau pietre scumpe, tăiate după măsurile de tăiat, precum și grinzi de cedru. 12Curtea cea mare era împrejmuită cu un zid de trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru, ca și curtea interioară a Casei Domnului și ca porticul acesteia.
Lucrările din bronz ale lui Hiram și uneltele Casei Domnului
(2 Cron. 3:15-17; 4:2–5:1)
13Regele Solomon a trimis la Tyr pe cineva care l‑a adus pe Hiram13-14, 40, 45 Variantă a lui Huram (vezi 2 Cron. 2:13; 4:11)., 14fiul unei văduve din seminția lui Neftali. Tatăl său fusese tyrian, un lucrător în bronz. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de cunoaștere în întocmirea oricărei lucrări din bronz. El a venit la regele Solomon și i‑a făcut toată lucrarea. 15A turnat doi stâlpi de bronz: un stâlp avea o înălțime de optsprezece coți, iar circumferința lui se putea măsura cu un fir de doisprezece coți15 Aproximativ 9 m înălțime și 6 m circumferință.; cel de‑al doilea stâlp era la fel. 16El a turnat și două capiteluri de bronz, ca să le pună pe vârfurile stâlpilor, fiecare capitel având o înălțime de cinci coți16, 23 Aproximativ 2,5 m.. 17Apoi a făcut niște rețele de lanțuri împletite pentru capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, câte șapte pentru fiecare capitel. 18A făcut stâlpii și două șiruri de rodii, care înconjurau fiecare rețea, pentru a împodobi capitelurile de pe vârful stâlpilor. A făcut același lucru pentru fiecare capitel. 19Capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, în portic, erau în formă de crini și aveau patru coți19, 38 Aproximativ 2 m.. 20Pe capitelurile de pe cei doi stâlpi, deasupra părții în formă de cupă de lângă rețea, se aflau două sute de rodii așezate în șiruri de jur împrejur. 21A ridicat stâlpii în fața porticului odăii principale21, 50 Locul Sfânt.. L‑a așezat pe cel din dreapta și i‑a pus numele Iachin21 Iachin înseamnă, probabil, El stabilește, consolidează., apoi l‑a așezat pe cel din stânga și i‑a pus numele Boaz21 Boaz înseamnă, probabil, În El este tăria.. 22Capitelurile de pe vârful stâlpilor erau în formă de crin. Și astfel, lucrarea stâlpilor s‑a încheiat.
23Apoi a făcut „marea“ turnată23 Cu referire la un bazin larg, folosit de preoți pentru îmbăiere.. Aceasta era rotundă, avea zece coți de la o margine la cealaltă, era înaltă de cinci coți, iar de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți23 Aproximativ 15 m.. 24Sub marginea ei, de jur împrejur, se aflau ornamente în formă de tărtăcuță, câte zece la fiecare cot24, 31 Un cot măsura între 45-52 cm (50 cm)., de jur împrejurul „mării“. Ornamentele erau așezate pe două șiruri, fiind turnate într‑o singură piesă cu „marea“.
25„Marea“ era așezată pe doisprezece boi, trei orientați spre nord, trei orientați spre apus, trei orientați spre sud și trei orientați spre răsărit. „Marea“ era așezată deasupra lor, astfel încât toată partea din spate a trupurilor lor era înspre interior. 26Grosimea ei era de un lat de palmă26 Aproximativ 8 cm., iar marginea ei era prelucrată ca marginea unui potir, precum cupa unei flori de crin. Ea putea cuprinde două mii de bați26 Aproximativ 44 kilolitri..
27El a făcut și zece piedestale de bronz, fiecare piedestal având patru coți lungime, patru coți lățime și trei coți înălțime27 Aproximativ 2 m lungime și lățime și 1,5 m înălțime.. 28Piedestalele au fost făcute în felul următor: ele aveau panele fixate în rame. 29Pe aceste panele fixate în rame, cât și pe rame, erau sculptați lei, boi și heruvimi. Deasupra și dedesubtul leilor și al boilor se aflau ghirlande suspendate. 30Fiecare piedestal avea câte patru roți de bronz și osii de bronz. La cele patru colțuri ale sale se aflau suporți pentru bazin. Suporții erau turnați, având ghirlande de fiecare parte. 31Deschizătura lui, din interiorul centurii pe care se aflau gravuri, ieșea în afară un cot. Deschizătura era rotundă, ca pentru o astfel de lucrare, măsurând împreună cu baza ei un cot și jumătate31-32 Aproximativ 0,75 m.; dar ramele piedestalelor erau pătrate, nu rotunde. 32Cele patru roți erau fixate sub panele, iar osiile lor erau prinse de piedestal. Diametrul fiecărei roți era de un cot și jumătate. 33Roțile erau lucrate ca roțile unui car: osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toți turnați. 34La cele patru colțuri ale fiecărui piedestal se aflau patru suporți care erau dintr‑o singură piesă cu piedestalul. 35În partea de sus a piedestalului se afla o centură rotundă, de o jumătate de cot35 Aproximativ 0,25 m. înălțime, iar suporții și ramele din partea de sus a piedestalului erau dintr‑o singură piesă cu acesta. 36Pe suprafețele ramelor și a suporților, au fost sculptați heruvimi, lei și palmieri și ghirlande de jur împrejur. 37Așa a făcut el cele zece piedestale. Toate au fost turnate după același tipar, având aceeași măsură și aceeași formă.
38Apoi a construit zece bazine de bronz, fiecare putând cuprinde patruzeci de bați38 Aproximativ 880 l. și măsurând patru coți. Fiecare bazin era așezat pe câte unul dintre cele zece piedestale. 39A pus cinci dintre piedestale în partea de sud39 Lit.: din dreapta. În vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. și cinci în partea de nord39 Lit.: din stânga. Vezi nota precedentă. a Casei, iar „marea“ a așezat‑o în partea de sud39 Lit.: din dreapta. Vezi nota precedentă., în colțul de sud‑est al clădirii. 40Hiram a mai făcut și oalele, lopețile și cupele.
Și astfel, Hiram a terminat toată lucrarea pe care a făcut‑o pentru regele Solomon la Casa Domnului:
41Cei doi stâlpi,
cele două cupe ale capitelurilor care se aflau pe vârfurile stâlpilor,
cele două seturi de rețele care împodobeau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,
42cele patru sute de rodii pentru cele două seturi de rețele, cele două șiruri de rodii pentru fiecare rețea în parte, rețele care acopereau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,
43cele zece piedestale și cele zece bazine de pe piedestale,
44„marea“ cu cei doisprezece boi de sub ea,
45oalele, lopețile și cupele. Toate aceste obiecte pe care Hiram i le‑a făcut regelui Solomon pentru Casa Domnului erau din bronz lustruit.
46Regele le‑a turnat într‑un pământ argilos din Câmpia Iordanului, între Sucot și Țortan. 47Solomon a lăsat toate aceste obiecte necântărite, pentru că erau foarte multe; de aceea greutatea bronzului nu s‑a putut cântări.
48De asemenea, Solomon a făcut toate obiectele care erau în Casa Domnului:
altarul de aur,
masa de aur pentru pâinea prezentării,
49sfeșnicele din aur curat, cinci în partea dreaptă și cinci în partea stângă, în fața sanctuarului interior49 Vezi nota de la 6:5.,
mugurii, candelele și cleștii din aur,
50ligheanele, mucarnițele, cupele, ceștile și fărașele pentru cărbuni, din aur curat,
precum și balamalele de aur pentru ușile din interiorul Casei (de la intrarea în Locul Preasfânt) și pentru ușile de la odaia principală a Templului.
51După ce a fost terminată toată lucrarea pe care regele Solomon a făcut‑o pentru Casa Domnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinase Domnului – argintul, aurul și celelalte obiecte – și le‑a pus în vistieriile Casei Domnului.
Solomoni Gwaka Nyũmba Yake ya Ũthamaki
17:1 2Sam 7:2No rĩrĩ, Solomoni aambĩrĩria gwaka nyũmba yake ya ũthamaki-rĩ, aaniinire mĩaka ikũmi na ĩtatũ kũrĩĩkia kũmĩaka. 27:2 1Ath 10:17; Jer 22:6, 23Nĩaakire nyũmba ĩngĩ ya ũthamaki yetagwo Nyũmba ya Ũthamaki ya Mũtitũ wa Lebanoni,7:2 Yetagwo Nyũmba ya Ũthamaki ya Mũtitũ wa Lebanoni tondũ yakĩtwo na itugĩ ciabangĩtwo ta mĩtĩ ya mũtitũ. na yarĩ ya mĩkono igana7:2 nĩ ta mita 46 kũraiha, na mĩkono mĩrongo ĩtano7:2 nĩ ta mita 23 kwarama, na mĩkono mĩrongo ĩtatũ7:2 nĩ ta mita ikũmi na ithatũ na nuthu (13:5) kũraiha na igũrũ. Ningĩ yarĩ na mĩhari ĩna ya itugĩ cia mĩtarakwa iria cianyiitĩrĩire mĩgamba ya mĩtarakwa. 3Nyũmba ĩyo yagitirwo na mbaũ cia mĩtarakwa iria ciarĩ igũrũ wa mĩgamba ĩrĩa yaigĩrĩirwo igũrũ wa itugĩ, mĩgamba yothe yarĩ mĩrongo ĩna na ĩtano, o mũhari warĩ na mĩgamba ikũmi na ĩtano. 4Ndirica ciayo ciekĩrĩtwo igũrũ, igagĩĩkĩrwo ithatũ ithatũ, ingʼethanĩire. 5Mĩrango yothe yarĩ na buremu cia mĩena ĩna; yekĩrĩtwo mwena wa na mbere ĩtatũ ĩtatũ, ĩngʼethanĩire.
6Nĩathondekire gĩthaku kĩa mũhari wa itugĩ, kĩa ũraihu wa mĩkono mĩrongo ĩtano,7:6 nĩ ta mita 23 na wariĩ wa mĩkono mĩrongo ĩtatũ.7:6 nĩ ta mita ikũmi na ithatũ na nuthu (13.5) Mbere yakĩo haarĩ na gĩthaku kĩngĩ, na mbere ya gĩthaku kĩu gĩa keerĩ haarĩ na itugĩ, na hakagitwo igũrũ.
77:7 Thab 122:5; 1Ath 6:15Nĩaakire nyũmba ya gĩtĩ kĩa ũnene, na Nyũmba ya Gũciirĩra, kũrĩa aatuithanagĩria ciira. Nake akĩmĩĩkĩra mbaũ cia mĩtarakwa kuuma thĩ nginya igũrũ. 87:8 1Ath 3:1Nayo nyũmba yake ya gũikara ya ũthamaki, yaakĩtwo mwena wa na thuutha, na yaakĩtwo o ta ĩyo ĩngĩ. Ningĩ Solomoni nĩaakire nyũmba ĩngĩ ta ĩyo ya ũthamaki, akĩmĩakĩra mwarĩ wa Firaũni ũrĩa aahikĩtie.
9Mĩako ĩyo yothe, kuuma mwena wa nja nginya nja ĩrĩa nene, na kuuma mũthingi nginya rwembeya-inĩ, yaakĩtwo na mahiga marĩa mega mũno matinĩtio na gĩthimo, na makarengererwo na mũthumeno mwena wa na thĩinĩ na wa na nja. 10Mĩthingi yaakĩtwo na mahiga manene ma mũthemba mwega, mamwe ma mĩkono ikũmi,7:10 nĩ ta mita inya na nuthu (4.5) na mamwe ma mĩkono ĩnana.7:10 nĩ ta mita ithatũ na nuthu (3.5) 11Igũrũ gwakĩtwo na mahiga marĩa mega mũno matinĩtio na gĩthimo, na mbaũ cia mĩtarakwa. 127:12 1Ath 6:36Nayo nja ĩrĩa nene yathiũrũrũkĩirio na rũthingo rwa mĩhari ĩtatũ ya mahiga maicũhie, na mũhari ũmwe wa mĩgamba mĩrengerere ya mĩtarakwa, o ta ũrĩa nja ya hekarũ ya Jehova yatariĩ, na gĩthaku kĩayo.
Indo cia Hekarũ
13Mũthamaki Solomoni nĩatũmanire Turo nĩgeetha areherwo Huramu, 147:14 Thaam 31:2-5; 2Maũ 4:11ũrĩa nyina aarĩ mũtumia wa ndigwa wa mũhĩrĩga wa Nafitali, nake ithe aarĩ wa Turo, nake aarĩ mũturi wa icango. Nake Huramu aarĩ mũũgĩ mũno, na akamenya maũndũ mothe ma ũthondeki wa indo cia gĩcango. Nĩookire kũrĩ Mũthamaki Solomoni, na akĩruta mawĩra mothe marĩa aaheirwo.
157:15 2Ath 25:17; 2Maũ 3:15Nĩathondekire itugĩ igĩrĩ cia gĩcango, o kĩmwe kĩarĩ na ũraihu wa mĩkono ikũmi na ĩnana,7:15 nĩ ta mita 8 na rũrigi rũrĩa rũngĩathiũrũrũkĩirie gĩtugĩ kĩmwe rwarĩ rwa mĩkono ikũmi na ĩĩrĩ.7:15 nĩ ta mita ithano na nuthu (5:5) 167:16 2Ath 25:17; Jer 52:22Ningĩ nĩathondekire ciongo cia gĩcango gĩtwekie cia kũigĩrĩra igũrũ rĩa itugĩ icio, o kĩongo kĩmwe kĩarĩ na ũraihu wa mĩkono ĩtano.7:16 nĩ ta mita igĩrĩ na robo (2:25) 17Irengeeri igathĩkanĩtio ta mĩnyororo igĩcuurio nĩguo igemie ciongo cia itugĩ icio, irengeeri mũgwanja igekĩrwo kĩongo-inĩ kĩmwe. 18Nĩathondekire makomamanga mĩhari ĩĩrĩ ĩkĩrigiicĩria irengeeri icio ciagathĩkanĩtio ta mĩnyororo cia kũgemia ciongo iria ciarĩ igũrũ rĩa itugĩ. O kĩongo agĩgĩĩka o ũguo. 19Ciongo iria ciarĩ igũrũ wa itugĩ cia gĩthaku ciathondeketwo na mũhianĩre wa mahũa ma itoka, na ciarĩ na ũraihu wa mĩkono ĩna.7:19 nĩ ta mita ĩmwe na robo ithatũ (1.75) 207:20 2Maũ 3:16; 4:13; 2Maũ 4:13Ciongo cia itugĩ icio cierĩ, igũrũ rĩa harĩa hahaanaga ta mbakũri harĩa haariganĩtie na irengeeri iria ciagathĩkanĩtio ta mĩnyororo, haarĩ na makomamanga magana meerĩ mekĩrĩtwo mĩhari mĩhari magathiũrũrũkĩria ciongo icio. 217:21 2Maũ 3:17Nĩahaandire itugĩ icio gĩthaku-inĩ kĩa hekarũ. Gĩtugĩ kĩa mwena wa gũthini agĩgĩĩta Jakini, nakĩo kĩa mwena wa gathigathini agĩgĩĩta Boazu. 22Ciongo iria ciarĩ igũrũ wa itugĩ icio ciathondeketwo na mũhianĩre wa mahũa ma itoka. Nĩ ũndũ ũcio wĩra wa itugĩ ũkĩrĩka.
237:23 2Ath 25:13; Jer 31:39Ningĩ agĩaka itangi rĩa gĩthiũrũrĩ rĩa kĩgera gĩtwekie inene mũno rĩrĩa rĩetagwo Karia,7:23 Athĩnjĩri-Ngai matambĩte gũthiĩ kũruta iruta rĩa njino maambaga gwĩthamba moko kĩraĩ-inĩ gĩa gĩcango (Thaam 30:17-21). rĩarĩ rĩa mĩkono ikũmi7:23 nĩ ta mita inya na nuthu (4:5) kuuma mwena ũmwe wa rũtiriho nginya ũrĩa ũngĩ, na mĩkono ĩtano7:23 nĩ ta mita igĩrĩ na robo (2:25) kũraiha na igũrũ. Itangi rĩu rĩathimwo na rũrigi gĩthiũrũrĩ kĩarĩo kĩarĩ kĩa mĩkono mĩrongo ĩtatũ.7:23 nĩ ta mita ikũmi na ithatũ na nuthu (13.5) 24Mũhuro wa rũtiriho nĩrĩathiũrũrũkĩirio na magemio maahaanaine na tũbũũthũ, o mũkono ũmwe tũbũũthũ ikũmi. Tũbũũthũ tũu twaigĩtwo mĩhari ĩĩrĩ tũgĩtwekanĩrio na Karia kau, tũgĩtuĩka kĩndũ kĩmwe nako.
257:25 Jer 52:20Nako Karia kau kaigĩrĩirwo igũrũ rĩa mĩhiano ya ndegwa ikũmi na igĩrĩ; ithatũ ciacio ciarorete mwena wa gathigathini, na ithatũ ikarora mwena wa ithũĩro, na ithatũ ikarora mwena wa gũthini, na ithatũ ikarora mwena wa irathĩro. Karia kau kaigĩrĩirwo igũrũ rĩacio, nacio ciĩga cia na thuutha cia ndegwa icio nĩcio ciarorete na kũu thĩinĩ. 26Ũtungu wa Karia kau waiganaine na wariĩ wa rũhĩ.7:26 nĩ ta centimita 8 Rũtiriho rwako rwatariĩ ta rũtiriho rwa gĩkombe, kana ta gĩtoka gĩcanũku. Karia kau kaiganagĩra maaĩ mbathi ngiri igĩrĩ.7:26 nĩ ta lita 40,000
277:27 2Ath 16:17Ningĩ agĩaka makaari ikũmi ma gĩcango mangĩaguucirio; o gĩkaari kĩmwe kĩarĩ kĩa ũraihu wa mĩkono ĩna,7:27 nĩ ta mita ĩmwe na robo ithatũ (1:75) na wariĩ wa mĩkono ĩna, na ũraihu wa na igũrũ wa mĩkono ĩtatũ.7:27 nĩ ta mita ĩmwe na robo (1:25) 28Makaari macio maakĩtwo ta ũũ: maarĩ na icunjĩ cia mĩena inyiitithanĩtio na buremu. 29Icunjĩ iria ciarĩ gatagatĩ ka buremu, o na buremu cio nyene, ciarĩ na mĩhiano ya mĩrũũthi, na ya ndegwa, na ya makerubi. Mwena wa igũrũ na wa mũhuro wa mĩhiano ya mĩrũũthi na ya ndegwa nĩ gwekĩrĩtwo magemio ma mahũa mature. 307:30 2Ath 16:17O gĩkaari kĩarĩ na magũrũ mana ma gĩcango, maarĩ na igera cia gĩcango cia kũgathĩkania kũgũrũ na kũgũrũ kũrĩa kũngĩ, na o kĩmwe kĩarĩ na kĩraĩ kĩanyiitĩrĩirwo nĩ itugĩ inya iria ciatwekanĩirio na mahũa mature mwena o mwena. 31Mwena wa thĩinĩ wa gĩkaari kĩu kwarĩ na mũromo warĩ na buremu ya gĩthiũrũrĩ ya mũkono ũmwe7:31 nĩ ta nuthu mita (0.5) kũrika. Mũromo ũcio warĩ wa gĩthiũrũrĩ, na hamwe na njikarĩro yaguo yarĩ ya mũkono ũmwe na nuthu.7:31 nĩ ta mita robo ithatũ (0.75) Gũthiũrũrũkĩria mũromo wakĩo nĩ ha kururĩtwo magemio. Icunjĩ cia mĩena ya gĩkaari kĩu nĩciaiganaine mĩena yothe ĩna, na itiarĩ cia gĩthiũrũrĩ. 32Magũrũ macio mana meekĩrĩtwo rungu rwa icunjĩ cia mĩena, nacio igera cia kũgathĩkania magũrũ cianyiitithanĩtio na gĩkaari kĩu. Naguo wariĩ wa o kũgũrũ warĩ wa mũkono ũmwe na nuthu.7:32 nĩ ta mita robo ithatũ (0.75) 33Magũrũ macio maathondeketwo ta magũrũ ma ngaari ya ita, nacio igera cia kũgathĩkania kũgũrũ na kũgũrũ kũrĩa kũngĩ, na mĩbara, na mĩrĩnga ya kũgũrũ, na tũgera twa gĩthiũrũrĩ tũrĩa tũkoragwo gatagatĩ ga kũgũrũ, ciothe ciathondeketwo na kĩgera gĩtwekie.
34O gĩkaari nĩ kĩarĩ na nyiitĩro inya, o koine-inĩ nyiitĩro ĩmwe, icomokete kuuma gĩkaari-inĩ. nĩgũkorwo 35Mwena wa na igũrũ wa gĩkaari kĩu wathiũrũrũkĩirio na mũcibi wa wariĩ wa nuthu ya mũkono7:35 nĩ ta mita robo ĩmwe (0.25) kũrika. Itugĩ na icunjĩ cia mĩena nĩcianyiitithanĩtio na mwena wa na igũrũ wa gĩkaari kĩu. 36Nake Huramu agĩkurura mĩhiano ya makerubi, na ya mĩrũũthi, na ya mĩtĩ ya mĩkĩndũ mĩena-inĩ ya itugĩ, na icunjĩ-inĩ cia mĩena harĩa hothe hangĩonekire, na hagathiũrũrũkĩrio na mahũa mĩena yothe. 37Ũguo nĩguo aathondekire makaari macio ikũmi. Mothe maatwekeirio handũ hamwe, na makahaanana biũ na makaiganana.
387:38 Thaam 30:18Ningĩ nĩathondekire iraĩ ikũmi cia gĩcango, o kĩmwe kĩaiganagĩra maaĩ mbathi mĩrongo ĩna,7:38 nĩ ta lita 880 na kĩarĩ kĩa mĩkono ĩna7:38 nĩ ta mita ĩmwe na robo ithatũ (1:75) kwarama, o kĩraĩ kĩmwe gĩkaigĩrĩrwo gĩkaari-inĩ kĩmwe gĩa icio ikũmi. 39Nĩaigire ikaari ithano ciacio mwena wa gũthini wa hekarũ, na ikaari ithano mwena wa gathigathini. Nĩaigĩrĩire Karia mwena wa gũthini, agĩkaiga koine-inĩ ya gũthini ya mwena wa irathĩro wa hekarũ. 407:40 Thaam 27:3; Jer 52:18Ningĩ Huramu nĩathondekire iraĩ, na icakũri, na mbakũri cia kũminjaminjĩria.
Nĩ ũndũ ũcio Huramu akĩrĩkia wĩra wothe ũrĩa aaheetwo arute nĩ Mũthamaki Solomoni thĩinĩ wa hekarũ ya Jehova:
41itugĩ icio igĩrĩ;
na ciongo icio igĩrĩ ciahaanaga ta mbakũri irĩ igũrũ wa itugĩ icio;
na irengeeri iria igĩrĩ ciagathĩkanĩtio ta mĩnyororo iria ciagemetie ciongo icio ciarĩ igũrũ wa itugĩ;
42na makomamanga 400 ma irengeeri iria igĩrĩ ciagathĩkanĩtio ta mĩnyororo (mĩhari ĩĩrĩ ya makomamanga o harĩ kĩrengeeri kĩmwe ĩkagemia ciongo icio ciahanaga ta mbakũri iria ciarĩ igũrũ wa itugĩ);
43na makaari ikũmi na iraĩ ciamo ikũmi;
44na Karia na mĩhiano ya ndegwa ikũmi na igĩrĩ rungu rwako;
457:45 Thaam 27:3; Jer 52:18; 1Ath 7:13o na nyũngũ, na icakũri, na mbakũri cia kũminjaminjĩria.
Indo icio ciothe Huramu aathondekeire Mũthamaki Solomoni cia hekarũ ya Jehova ciarĩ cia gĩcango gĩkumuthe gĩkahenia. 467:46 Kĩam 13:10; Josh 3:16Mũthamaki aatwekithagĩria indo icio kũrĩa gwathondekagĩrwo indo cia rĩũmba kũu werũ-inĩ wa Jorodani gatagatĩ ga Sukothu na Zarethani. 477:47 1Maũ 22:3; Jer 52:20Solomoni ndaathimire indo icio tondũ ciarĩ nyingĩ mũno; ũritũ wa gĩcango ndwamenyekanire ũrĩa waiganaga.
487:48 Thaam 25:23Ningĩ Solomoni nĩathondekithirie indo ciothe iria ciarĩ thĩinĩ wa hekarũ ya Jehova:
Aathondekire kĩgongona gĩa thahabu;
na metha ya thahabu ya kũigĩrĩra mĩgate ĩrĩa yaigagwo mbere ya Jehova;
497:49 Thaam 25:31na mĩtĩ ya kũigĩrĩrwo matawa ya thahabu therie (ĩtano ĩkaigwo mwena wa ũrĩo, na ĩtano ĩkaigwo mwena wa ũmotho, mwena wa mbere wa nyũmba ya na thĩinĩ);7:49 Thĩinĩ wa Hema-ya-Gũtũnganwo gwakoragwo na mũtĩ o ro ũmwe wa honge mũgwanja wa kũigĩrĩrwo matawa (Thaam 25:31-40; 26:35). Mũthamaki Solomoni nĩwe waigire mĩtĩ ikũmi ya kũigĩrĩrwo matawa thĩinĩ wa hekarũ.
na wĩra wa magemio wa mahũa ma thahabu, na matawa, na mĩĩhato;
507:50 Ndar 7:14; 2Ath 25:13na iraĩ cia thahabu therie, na magathĩ ma kũrenga ndaambĩ, na mbakũri cia kũminjaminjĩria, na thaani, na ngĩo cia mwaki;
na icũhĩ cia thahabu cia mĩrango ya kanyũmba karĩa kaarĩ thĩinĩ mũno, Handũ-harĩa-Hatheru-Mũno, o na icũhĩ cia thahabu cia mĩrango ya nyũmba ĩrĩa nene ya hekarũ.
517:51 2Sam 8:11; Jer 27:19Rĩrĩa wĩra wothe ũrĩa Mũthamaki Solomoni aarutaga wa gwaka hekarũ ya Jehova wathirire-rĩ, akĩrehithia indo iria ithe Daudi aamũrĩte, nĩcio betha, na thahabu, na indo cia nyũmba, agĩciiga harĩa haigagwo igĩĩna cia hekarũ ya Jehova.
