1 Cronici 29 – NTLR & NVI-PT

Nouă Traducere În Limba Română

1 Cronici 29:1-30

Daruri pentru construirea Casei Domnului

1Apoi regele David a zis întregii adunări:

„Solomon, fiul meu, singurul pe care l‑a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul1, 19 Termenul ebraic tradus aici cu Templu este birah, termen care de obicei desemna o clădire mare, impunătoare; tradus în alte contexte cu citadelă. nu este pentru un om, ci pentru Domnul Dumnezeu. 2Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu2 Sensul termenului ebraic este nesigur., tot felul de pietre prețioase, pietre de diferite culori, precum și pietre de alabastru din belșug. 3De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le‑am făcut pentru Sfântul Lăcaș, ofer pentru Casa Dumnezeului meu aurul și argintul pe care‑l am în posesie 4– trei mii de talanți4 Aproximativ 100 t. de aur, aur de Ofir, și șapte mii de talanți4 Aproximativ 210 t. de argint pur – pentru poleirea pereților clădirilor 5și pentru întreaga lucrare pe care o vor face meșteșugarii; ofer aur pentru lucrările din aur și argint pentru lucrările din argint. Așadar, cine își mai aduce contribuția, dedicându‑se astăzi Domnului?“

Răspunsul poporului la mesajul regelui

6Căpeteniile familiilor, căpeteniile semințiilor lui Israel, căpeteniile peste mii și peste sute și căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui și‑au adus contribuția. 7Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanți7 Aproximativ 150 t. de aur și zece mii de darici7 Aproximativ 84 kg. de aur, zece mii de talanți7 Aproximativ 300 t. de argint, optsprezece mii de talanți7 Aproximativ 550 t. de bronz și o sută de mii de talanți7 Aproximativ 3000 t. de fier. 8Cine a avut pietre prețioase le‑a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherșonitul Iehiel. 9Poporul s‑a bucurat de darurile pe care le‑a făcut, căci le‑a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, și regele David s‑a bucurat nespus de mult.

Rugăciunea lui David

10David a binecuvântat pe Domnul înaintea ochilor întregii adunări, zicând:

„Binecuvântat să fii Tu, Doamne,

Dumnezeul părintelui nostru Israel,

pentru veci de veci!

11Ale Tale sunt, Doamne, mărirea, puterea,

măreția, supremația și maiestatea,

căci tot ce este în ceruri și pe pământ este al Tău!

A Ta, Doamne, este stăpânirea

și Tu Te înalți ca suveran peste toate!

12Bogăția și slava vin dinaintea Ta.

Tu stăpânești peste toate.

În mâna Ta este puterea și tăria;

mâna Ta poate să înalțe și să întărească pe oricine.

13Acum, Dumnezeul nostru,

noi Îți aducem mulțumiri și lăudăm mărețul Tău Nume.

14Căci ce sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să‑Ți oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate și ceea ce Ți‑am oferit a fost primit din mâna Ta. 15Înaintea Ta noi suntem doar niște străini și peregrini, la fel ca toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără speranță. 16Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belșug pe care l‑am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta și totul Îți aparține Ție. 17Dumnezeul meu, știu că Tu cercetezi inima, iar curăția Îți este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăție de inimă și am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându‑Ți darurile lui. 18Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, părinții noștri, păstrează pe vecie această înclinație a gândurilor inimii poporului Tău și îndreaptă‑le inima spre Tine! 19Iar fiului meu Solomon, dă‑i o inimă dedicată în întregime, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale și hotărârile Tale, să le împlinească pe toate și să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“

20Apoi David a zis întregii adunări: „Binecuvântați‑L pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Și toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Ei s‑au închinat cu toții, plecându‑se înaintea Domnului și a regelui.

Solomon recunoscut drept rege

21În ziua următoare au adus jertfe Domnului și au oferit ca arderi‑de‑tot Domnului o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură și o mulțime de alte jertfe aduse pentru tot Israelul. 22În ziua aceea au mâncat și au băut în prezența Domnului cu mare bucurie, l‑au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, și l‑au uns drept conducător al Domnului22 Cu sensul de: din partea. Sau și l‑au uns înaintea Domnului drept conducător., iar pe Țadok l‑au uns ca preot. 23Solomon s‑a așezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său. El a prosperat și toți cei din Israel au ascultat de el. 24Toate căpeteniile, vitejii și toți fiii regelui David, s‑au supus regelui Solomon. 25Domnul l‑a înălțat pe Solomon înaintea ochilor întregului Israel și i‑a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el.

Necrologul lui David

(1 Regi 2:10-12)

26David, fiul lui Ișai, a domnit peste tot Israelul. 27El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de șapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci și trei de ani. 28David a murit după o bătrânețe fericită, sătul de zile, de bogăție și de glorie. În locul lui a domnit fiul său Solomon.

29Faptele regelui David, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ și în „Cronicile văzătorului Gad“, 30împreună cu toată domnia și puterea lui și cu evenimentele care au avut loc în viața lui, în Israel și în toate regatele celorlalte țări.

Nova Versão Internacional

1 Crônicas 29:1-30

Dádivas para a Construção do Templo

1Então o rei Davi disse a toda a assembleia: “Deus escolheu meu filho Salomão, e mais ninguém. Mas ele é jovem e inexperiente e a tarefa é grande, pois o palácio não será feito para homens, mas para o Senhor, o nosso Deus. 2Forneci grande quantidade de recursos para o trabalho do templo do meu Deus: ouro, prata, bronze, ferro e madeira, bem como ônix para os engastes e ainda turquesas, pedras de várias cores e todo tipo de pedras preciosas e mármore. 3Além disso, pelo amor ao templo do meu Deus, agora entrego, das minhas próprias riquezas, ouro e prata para o templo do meu Deus, além de tudo o que já tenho dado para este santo templo. 4Ofereço, pois, cento e cinco toneladas29.4 Hebraico: 3.000 talentos. Um talento equivalia a 35 quilos. de ouro puro de Ofir e duzentos e quarenta e cinco toneladas de prata refinada, para o revestimento das paredes do templo, 5para o trabalho em ouro e em prata e para todo o trabalho dos artesãos. Agora, quem hoje está disposto a ofertar dádivas ao Senhor?”

6Então os chefes das famílias, os líderes das tribos de Israel, os comandantes de mil e de cem e os oficiais encarregados do trabalho do rei ofertaram espontaneamente. 7Para a obra do templo de Deus eles deram cento e setenta e cinco toneladas de ouro e dez mil moedas29.7 Hebraico: dáricos. de ouro, trezentas e cinquenta toneladas de prata, seiscentas e trinta toneladas de bronze e três mil e quinhentas toneladas de ferro. 8Quem tinha pedras preciosas deu-as para o depósito dos tesouros do templo do Senhor, cujo responsável era Jeiel, o gersonita. 9O povo alegrou-se diante da atitude de seus líderes, pois fizeram essas ofertas voluntariamente e de coração íntegro ao Senhor. E o rei Davi também encheu-se de alegria.

A Oração de Davi

10Davi louvou o Senhor na presença de toda a assembleia, dizendo:

“Bendito sejas, ó Senhor,

Deus de Israel, nosso pai,

de eternidade a eternidade.

11Teus, ó Senhor, são a grandeza, o poder,

a glória, a majestade e o esplendor,

pois tudo o que há nos céus e na terra é teu.

Teu, ó Senhor, é o reino;

tu estás acima de tudo.

12A riqueza e a honra vêm de ti;

tu dominas sobre todas as coisas.

Nas tuas mãos estão a força e o poder

para exaltar e dar força a todos.

13Agora, nosso Deus, damos-te graças,

e louvamos o teu glorioso nome.

14“Mas quem sou eu, e quem é o meu povo para que pudéssemos contribuir tão generosamente como fizemos? Tudo vem de ti, e nós apenas te demos o que vem das tuas mãos. 15Diante de ti somos estrangeiros e forasteiros, como os nossos antepassados. Os nossos dias na terra são como uma sombra, sem esperança. 16Ó Senhor, nosso Deus, toda essa riqueza que ofertamos para construir um templo em honra ao teu santo nome vem das tuas mãos, e toda ela pertence a ti. 17Sei, ó meu Deus, que sondas o coração e que te agradas com a integridade. Tudo o que dei foi espontaneamente e com integridade de coração. E agora vi com alegria com quanta disposição o teu povo, que aqui está, tem contribuído. 18Ó Senhor, Deus de nossos antepassados Abraão, Isaque e Israel, conserva para sempre este desejo no coração de teu povo e mantém o coração deles leal a ti. 19E dá ao meu filho Salomão um coração íntegro para obedecer aos teus mandamentos, aos teus preceitos e aos teus decretos, a fim de construir este templo para o qual fiz os preparativos necessários”.

20Então Davi disse a toda a assembleia: “Louvem o Senhor, o seu Deus”. E todos eles louvaram o Senhor, o Deus dos seus antepassados, inclinando-se e prostrando-se diante do Senhor e diante do rei.

Salomão é Ungido Rei

21No dia seguinte fizeram sacrifícios ao Senhor e apresentaram-lhe holocaustos29.21 Isto é, sacrifícios totalmente queimados.: mil novilhos, mil carneiros e mil cordeiros, acompanhados de ofertas derramadas, e muitos outros sacrifícios, em favor de todo o Israel. 22Naquele dia comeram e beberam com grande alegria na presença do Senhor.

Assim, pela segunda vez, proclamaram Salomão, filho de Davi, rei, ungindo-o diante do Senhor como soberano, e Zadoque como sacerdote. 23De maneira que Salomão assentou-se como rei no trono do Senhor, em lugar de Davi, seu pai. Ele prosperou, e todo o Israel lhe obedecia. 24Todos os líderes e principais guerreiros, bem como todos os filhos do rei Davi, prometeram submissão ao rei Salomão.

25O Senhor exaltou muitíssimo Salomão em todo o Israel e concedeu-lhe tal esplendor em seu reinado como nenhum rei de Israel jamais tivera.

A Morte de Davi

26Davi, filho de Jessé, reinou sobre todo o Israel. 27Reinou quarenta anos em Israel: sete anos em Hebrom e trinta e três em Jerusalém. 28Morreu em boa velhice, tendo desfrutado vida longa, riqueza e honra. Seu filho Salomão foi o seu sucessor.

29Os feitos do rei Davi, desde o início até o fim do seu reinado, estão escritos nos registros históricos do vidente Samuel, do profeta Natã e do vidente Gade, 30incluindo os detalhes do seu reinado e do seu poder e os acontecimentos relacionados com ele, com Israel e com os reinos das outras terras.