1Fraților, și eu, când am venit la voi, n‑am venit vestindu‑vă taina1, 7 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg, contrar religiilor misterelor, foarte răspândite în acea vreme în lumea greco-romană, care susțineau că misterele erau cunoscute numai de cei inițiați. lui Dumnezeu printr‑o vorbire sau înțelepciune aleasă, 2căci am hotărât să nu știu nimic între voi decât pe Isus Cristos și pe El răstignit. 3Eu am venit la voi în neputință, în frică și în mare tremur, 4iar vorbirea și predicarea mea nu stăteau în cuvintele convingătoare ale înțelepciunii, ci în dovada Duhului și a puterii, 5astfel încât credința voastră să nu fie întemeiată pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Înțelepciunea care vine prin Duhul
6Totuși, noi vorbim despre o înțelepciune printre cei desăvârșiți, dar nu a veacului acestuia, nici a conducătorilor acestui veac, care sunt nimiciți, 7ci vorbim despre înțelepciunea lui Dumnezeu, cea ținută ascunsă într‑o taină, pe care Dumnezeu a hotărât‑o dinainte spre slava noastră, înaintea veacurilor, 8și pe care niciunul dintre conducătorii acestui veac n‑a cunoscut‑o, pentru că, dacă ar fi cunoscut‑o, nu L‑ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9Dar, așa cum este scris:
„Lucruri pe care ochiul nu le‑a văzut
și urechea nu le‑a auzit,
iar la inima omului nu s‑au suit –
așa sunt lucrurile pe care le‑a pregătit Dumnezeu celor ce‑L iubesc.“9 Vezi Is. 64:4.
10Nouă însă Dumnezeu ni le‑a descoperit prin Duhul. Căci Duhul cercetează toate lucrurile, chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11Într-adevăr, cine cunoaște lucrurile omului, dacă nu duhul omului, care este în el? Tot astfel, nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu, în afară de Duhul lui Dumnezeu. 12Însă noi n‑am primit duhul lumii, ci Duhul de la Dumnezeu, ca să cunoaștem lucrurile ce ne‑au fost dăruite de Dumnezeu. 13Și vorbim despre ele nu prin cuvinte învățate cu ajutorul înțelepciunii omenești, ci prin cuvinte învățate cu ajutorul Duhului, explicând lucrurile duhovnicești pentru cei duhovnicești.13 Sau: Duhul, interpretând cele spirituale pentru cei spirituali. 14Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, și nu le poate înțelege, pentru că ele sunt judecate duhovnicește. 15Cel duhovnicesc însă judecă toate lucrurile, iar el nu este judecat de nimeni. 16Căci
„Cine a cunoscut gândul Domnului
ca să‑L poată sfătui?“16 Vezi Is. 40:13.
Noi însă avem gândul lui Cristos.
پولس درباره حکمت خدا موعظه میکند
1برادران عزيز، حتی نخستين بار كه به نزد شما آمدم، وقتی پيام خدا را برای شما اعلام میكردم از كلمات مشكل ادبی و افكار فلسفی استفاده نكردم، 2زيرا قصد داشتم فقط و فقط دربارهٔ عيسی مسيح و مرگ او بر صليب سخن بگويم. 3بنابراين، با ضعف و ترس و لرز بسيار نزد شما آمدم. 4پيام و سخنانم نيز بسيار ساده و خالی از حكمت انسانی بود، اما قدرت روح خدا در آن ديده میشد و ثابت میكرد كه پيام من از جانب خداست. 5من عمداً چنين كردم، تا پايهٔ ايمان شما بر قدرت خدا باشد، نه بر حكمت انسان.
6با اين حال، وقتی در ميان مسيحيان باتجربه هستم، در سخنانم از حكمت و فلسفه استفاده میكنم، اما نه از حكمت و فلسفهای كه مورد پسند دنيا و بزرگان آنست، بزرگانی كه محكوم به نابودیاند. 7سخنان ما حكيمانه است، زيرا از جانب خدا و دربارهٔ نقشهٔ حكيمانهٔ اوست، نقشهای كه هدفش رساندن ما به حضور پرجلال خداست. اگرچه خدا اين نقشه را پيش از آفرينش جهان برای نجات ما طرح كرده بود، اما در گذشته آن را بر هيچكس آشكار نساخته بود. 8حتی بزرگان اين دنيا نيز آن را درک نكردند، زيرا اگر درک میكردند، «خداوند جلال» را به صليب نمیكشيدند.
9كتاب آسمانی نيز در اين مورد میفرمايد كه خدا برای دوستداران خود، چيزهايی تدارک ديده است كه هيچ انسانی هرگز نديده، نشنيده و به فكرش نيز خطور نكرده است. 10اما خدا اين امور را توسط روح خود بر ما آشكار ساخته است، زيرا روح خدا از عميقترين اسرار خدا آگاهی دارد و آنها را بر ما آشكار میسازد. 11هيچكس نمیتواند بداند كه در باطن شخصی ديگر چه میگذرد، مگر خود آن شخص. به همين ترتيب، هيچكس نمیتواند افكار و نقشههای خدا را درک كند، مگر روح خدا. 12خدا در واقع روح خود را به همين منظور به ما عطا فرموده است تا توسط او بر ما آشكار كند كه چه هدايای پرشكوهی از لطف و بركت خود، نصيب ما ساخته است. بديهی است روحی كه ما يافتهايم، با روح اين دنيا تفاوت دارد. 13به هنگام گفتگو درباره اين هدايا نيز از كلماتی كه به عنوان يک انسان میتوانيم به کار ببريم، استفاده نمیكنيم، بلكه عيناً همان كلماتی را به کار میبريم كه روح خدا به ما الهام میكند. به اين ترتيب، حقايق روحالقدس را با كلمات روحالقدس بيان مینماييم. 14اما شخص بیايمان قادر نيست افكار و اسرار خدا را كه روحالقدس به ما میآموزد، درک كند و بپذيرد. اين امور به نظر او پوچ و بیمعنی میآيند، زيرا فقط آنانی كه روح خدا در وجودشان قرار دارد، میتوانند مقصود او را درک كنند؛ اما سايرين قادر نيستند اين مطالب را بفهمند. 15شخص روحانی هر چيز را تشخيص میدهد و درک میكند و همين امر موجب تعجب و ناراحتی مردم دنيا میگردد، مردمی كه هرگز نمیتوانند او را درک كنند. 16چگونه ممكن است كه بتوانند او را درک كنند؟ آنها هرگز سعی نكردهاند افكار و مشيت خدا را درک كنند، يا با او سخن بگويند و راز و نياز كنند، ولی ما مسيحيان دارای فكر مسيح میباشيم و افكار او را درک میكنيم.