Darul profeției și al vorbirii în alte limbi
1Urmăriți dragostea și râvniți după darurile duhovnicești, dar mai ales să profețiți. 2Căci cel ce vorbește într‑o altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, întrucât nimeni nu‑l înțelege, iar cu duhul2 Sau: iar prin Duhul. spune taine. 3Dar cel ce profețește le vorbește oamenilor, pentru zidire, mângâiere și încurajare. 4Cel ce vorbește într‑o limbă se zidește pe sine, dar cel ce profețește zidește biserica. 5Eu doresc ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să profețiți. Cel ce profețește este mai mare decât cel ce vorbește în alte limbi, în afară de cazul în care acesta din urmă le traduce, pentru ca biserica să primească zidire sufletească.
6Acum, fraților, dacă eu vin la voi vorbind în alte limbi, cu ce vă voi ajuta, dacă nu vă voi vorbi fie prin descoperire, fie prin cunoștință, fie prin profeție, fie prin învățătură? 7La fel și obiectele neînsuflețite, care scot un sunet, fie un fluier, fie o kithara7 Termenul kithara (în alte traduceri harfă/harpă) face referire de obicei la un instrument muzical cu coarde, din specia cordofonelor, un instrument destul de dificil de reconstruit pentru că termenul se referă generic la unele instrumente asemănătoare atât cu lira sau cu un anumit tip de harfă de mână, cât și cu strămoașa lăutei, oud‑ului, chitarei actuale. Vezi și nota de la Apoc. 14:2.: dacă nu dau tonuri diferite, cum va ști cineva ce se cântă la fluier sau la kithara? 8Dacă trâmbița dă un sunet neclar, cine se va pregăti de război? 9Tot astfel și voi: dacă nu rostiți cu limba un cuvânt clar, cum va înțelege cineva ce spuneți? Vă veți trezi vorbind în vânt! 10Fără îndoială, există în lume multe feluri de limbi, și niciuna nu este fără sens. 11Așadar, dacă eu nu cunosc înțelesul acelei limbi11 Lit.: nu cunosc forța [puterea] vocii [sunetului], voi fi un barbar11 Nume dat de greci și de romani celor care aparțineau altor popoare. pentru cel care vorbește, iar cel care vorbește va fi un barbar pentru mine. 12La fel și cu voi: întrucât sunteți plini de zel după daruri duhovnicești, căutați să le aveți din belșug, pentru zidirea bisericii. 13De aceea, cel ce vorbește într‑o altă limbă să se roage ca să poată traduce ce spune. 14Căci, dacă mă rog într‑o altă limbă, duhul meu se roagă, însă mintea mea este neroditoare. 15Așadar, ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea, voi cânta laudă cu duhul, dar voi cânta laudă și cu mintea. 16Altfel, dacă tu mulțumești doar cu duhul, cum va spune „Amin!“, la mulțumirea ta, cel ce este neștiutor16 Lit.: cel ce umple locul neinstruitului., de vreme ce nu știe ce spui? 17Căci tu, într-adevăr, mulțumești frumos, însă celălalt nu este zidit. 18Eu Îi mulțumesc lui Dumnezeu că vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toți, 19dar în biserică vreau, mai degrabă, să spun cinci cuvinte cu mintea mea, pentru a‑i învăța pe alții, decât zece mii de cuvinte într‑o altă limbă.
20Fraților, nu fiți copii în gândire! Dimpotrivă, în ce privește răutatea fiți copilași, iar în gândire fiți maturi.20 Sau: desăvârșiți; compleți. 21În Lege este scris:
„În alte limbi
și prin buzele altora
voi vorbi acestui popor,
dar nici atunci nu Mă vor asculta, zice Domnul.“21 Vezi Is. 28:11-12.
22Astfel, limbile sunt un semn nu pentru credincioși, ci pentru necredincioși, în timp ce profeția nu este un semn pentru necredincioși, ci pentru credincioși. 23De aceea, dacă s‑ar aduna întreaga biserică și toți ar vorbi în alte limbi și ar intra unii neștiutori sau necredincioși, oare nu vor spune ei că sunteți nebuni? 24Dar dacă toți profețiți și intră cineva necredincios sau neștiutor, el este convins24 Verbul grecesc poate fi tradus și cu a dovedi vinovat, a mustra, a da în vileag, scoate la lumină, a examina cu atenție. de toți, este cercetat de toți, 25lucrurile ascunse ale inimii lui sunt descoperite și astfel va cădea cu fața la pământ și I se va închina lui Dumnezeu, declarând: „Cu adevărat Dumnezeu este în mijlocul vostru!“
Ordine în cadrul închinării
26Deci, ce este de făcut, fraților? Când vă adunați laolaltă și fiecare are un psalm, o învățătură, o descoperire, un îndemn în altă limbă, o traducere, să se facă toate pentru zidirea bisericii. 27Dacă cineva vorbește într‑o altă limbă, să fie doi sau cel mult trei și să vorbească fiecare pe rând, iar unul să traducă. 28Dacă însă nu este niciun translator, atunci să tacă în biserică și să‑și vorbească numai lui însuși și lui Dumnezeu. 29Să vorbească doi sau trei profeți, iar ceilalți să judece29 Cu sensul de a evalua, a examina, a cântări cu atenție.. 30Iar dacă altuia, care stă jos, i se dă o descoperire, primul să tacă. 31Căci toți puteți să profețiți, dar unul după altul, pentru ca toți să învețe și toți să fie încurajați. 32Duhurile profeților le sunt supuse profeților, 33fiindcă Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii. La fel ca în toate bisericile sfinților, 34femeile să tacă în biserici, căci lor nu li se dă voie să vorbească, ci să fie supuse, așa cum spune și Legea. 35Dacă doresc să învețe ceva, să‑și întrebe soții acasă, pentru că este rușinos pentru o femeie să vorbească în biserică. 36Ce? Cuvântul lui Dumnezeu a pornit de la voi? Sau numai până la voi a ajuns el?
37Dacă cineva crede că este profet sau este înzestrat duhovnicește, să‑și dea seama că ceea ce vă scriu este o poruncă a Domnului. 38Dacă însă cineva nu recunoaște aceasta, nici el nu va fi recunoscut38 Unele mss conțin: Dacă însă cineva nu recunoaște aceasta, să n‑o recunoască!. 39Astfel, frații mei, râvniți după a profeți și nu împiedicați vorbirea în alte limbi. 40Însă toate să se facă așa cum se cuvine și în ordine.
1Fate in modo che lʼamore sia lo scopo della vostra vita; però chiedete anche i doni speciali dello Spirito Santo, soprattutto il dono della profezia, per poter predicare.
«Parlare in altre lingue»
2Ma se il vostro dono è quello di parlare in altre lingue che non avete mai studiato, ricordatevi che, facendo così, parlerete a Dio, non agli altri che non possono capirvi. Voi parlerete per la potenza dello Spirito, ma le cose che direte saranno tutte segrete. 3Chi profetizza, invece, e predica il messaggio di Dio, aiuta gli altri a crescere spiritualmente, li incoraggia e li conforta. 4Perciò, chi parla in lingue sconosciute aiuta se stesso a crescere spiritualmente, mentre, chi profetizza aiuta la chiesa a crescere in santità e serenità.
5Vorrei che tutti voi parlaste in altre lingue, ma ancora di più, vorrei che foste capaci di profetizzare e di predicare il messaggio di Dio. Chi profetizza è più utile di chi parla in altre lingue, a meno che questʼultimo non interpreti ciò che dice, e così la chiesa ne riceva un beneficio.
6Infatti, cari fratelli, se io venissi da voi parlando in altre lingue che non capite, di che aiuto vi sarei? Vi aiuto invece se vi porto qualche rivelazione, o conoscenza o profezia o parole di istruzione. 7Anche gli strumenti, il flauto, o lʼarpa, per esempio, se non dessero suoni diversi, come si potrebbe distinguere il suono di uno da quello dellʼaltro? 8E se la tromba non suonasse le note giuste, come farebbero i soldati a capire che sono chiamati in battaglia? 9Questo vale anche per voi: se pronunciate parole incomprensibili, grazie al vostro dono delle lingue, come faranno gli altri a capire ciò che dite? Sarà come se parlaste allʼaria!
10Per quante lingue esistano al mondo, tutte hanno un senso. 11Se non capisco le parole di una lingua, sarò uno straniero per chi mi parla, e lʼaltro lo sarà per me. 12Quindi, visto che ci tenete tanto ad avere doni speciali dallo Spirito Santo, chiedete i migliori, quelli che servono per il bene di tutta la chiesa.
13Perciò, chi parla in altre lingue deve pregare Dio di avere anche il dono di poterle interpretare. 14Infatti, se io prego in una lingua che non conosco, è il mio spirito che prega, non la mia mente. 15Che farò allora? Pregherò con lo spirito, ma anche con la mente (e cioè in lingue sconosciute, ma anche nella lingua corrente che tutti capiscono). Canterò inni al Signore in lingue sconosciute, ma canterò anche in lingua corrente, in modo che si possa capire la lode che innalzo a Dio. 16Altrimenti, se lodate e ringraziate Dio soltanto con lo spirito, parlando in altre lingue, come faranno quelli che non vi capiscono a lodare Dio con voi? Come potranno ringraziare il Signore con voi, se non capiscono ciò che dite? 17Certo, da parte vostra, ringraziate Dio come si deve, ma gli altri non ne ricevono alcun beneficio.
18Ringraziate Dio perché parlo in lingue sconosciute più di tutti voi; 19ma in chiesa preferisco dire cinque parole comprensibili per aiutare anche gli altri, piuttosto che diecimila che nessuno riesce a capire.
20Cari fratelli, non ragionate come bambini. Siate come bambini innocenti per quanto riguarda il male, ma uomini fatti per capire queste cose.
21Il Signore ci dice nelle Scritture: «Io parlerò a questo popolo per mezzo di stranieri, gente che parla altre lingue, ma neppure così mi daranno ascolto». 22Vedete, perciò, che la capacità di parlare in altre lingue è un segno non per i figli credenti, ma per quelli che non credono. Invece, la profezia, e cioè predicare la verità di Dio, è ciò che serve ai cristiani, perché i non credenti non sono ancora pronti per ascoltare. 23Quando la chiesa si riunisce al completo, se vi mettete a parlare in altre lingue ed entrano degli estranei o dei non credenti, che succederà? Probabilmente vi prenderanno tutti per matti! 24Se, invece, tutti fanno discorsi profetici ed entra qualche estraneo o qualche non credente, costui si potrà convincere di essere peccatore e la sua coscienza sarà toccata da ciò che sente dire. 25Mentre ascolta, saranno messi a nudo i segreti del suo cuore; e allora sʼinginocchierà per adorare Dio e dirà che il Signore è davvero lì fra voi.
26Per ricapitolare, fratelli miei: nelle vostre riunioni ci sarà chi canta, chi insegna, chi comunica speciali messaggi di Dio, chi parla in altre lingue e ci sarà anche chi interpreta queste lingue sconosciute; ma ricordate che ogni cosa devʼessere dʼaiuto spirituale per tutti. 27Quelli che parlano in lingue sconosciute non devono essere più di due o tre, e devono parlare uno per volta, poi ci deve essere sempre qualcuno pronto ad interpretare ciò che dicono. 28Però, se non cʼè nessuno che possa interpretare, chi vorrebbe parlare in lingue sconosciute se ne stia zitto in pubblico. Parli soltanto sottovoce fra sé e con Dio.
29-30Per quanto riguarda i profeti, due o tre possono fare profezie, uno per volta, se hanno questo dono; e gli altri restino ad ascoltare. Ma se qualcun altro che sta ascoltando riceve un messaggio o unʼidea dal Signore, il primo smetta di parlare.
31In questo modo, tutti quelli che hanno il dono della profezia possono parlare uno dopo lʼaltro per insegnare e incoraggiare quelli che ascoltano. 32Ricordate che chi ha un messaggio da Dio, è anche capace di fermarsi e di aspettare il suo turno. 33Dio infatti non vuole né disordine, né confusione. Dio ama lʼarmonia e la pace.
34Come è usanza in tutte le comunità di credenti, le donne devono tacere durante le riunioni, perché a loro non è permesso parlare. Stiano sottomesse agli uomini, invece, come dicono le Scritture stesse. 35Se hanno una domanda da fare, la facciano al marito, a casa, perché non sta bene che una donna parli durante le riunioni della chiesa.
36Non siete dʼaccordo? Pensate, forse, che la parola di Dio cominci e finisca con voi, Corinzi? Beh, vi sbagliate di grosso! 37Se qualcuno pensa di avere il dono della profezia, o qualsiasi altro dono dello Spirito Santo, deve riconoscere che ciò che dico è un ordine del Signore. 38Ma se qualcuno preferisce non capire, resti pure nella sua ignoranza!
39Perciò, fratelli, ambite pure ad essere profeti per poter predicare con chiarezza il messaggio di Dio, e non proibite agli altri di parlare in lingue sconosciute, 40ma che tutto sia fatto con decoro e con ordine.
