Despre dragoste
1Chiar dacă aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar n‑am dragoste, am devenit o goarnă de aramă răsunătoare sau un țambal zdrăngănitor. 2Și chiar dacă aș avea darul profeției și aș înțelege toate tainele și toată cunoștința, chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut munții, dar n‑am dragoste, sunt nimic. 3Chiar dacă mi‑aș împărți toate bunurile și chiar dacă mi‑aș da trupul să fiu ars3 Unele mss conțin: trupul, să fie ars. Sau: trupul să mă laud., dar n‑am dragoste, nu‑mi folosește la nimic.
4Dragostea este răbdătoare, dragostea este plină de bunătate, nu este invidioasă, dragostea nu se laudă, nu se îngâmfă, 5nu se comportă necuviincios, nu caută foloasele sale, nu se supără, nu se gândește la rău, 6nu se bucură de nedreptate, ci își găsește bucuria în adevăr, 7acoperă totul7 Lit.: toate [peste tot în verset]., crede totul, speră totul, suportă totul.
8Dragostea nu piere niciodată. Cât despre profeții însă, ele se vor sfârși; cât despre limbi, ele vor înceta; cât despre cunoștință, ea se va sfârși. 9Căci cunoaștem în parte și profețim în parte, 10însă, când va veni ce este desăvârșit, ceea ce există doar în parte se va sfârși. 11Când eram copil, vorbeam ca un copil, judecam ca un copil, gândeam ca un copil; când am devenit bărbat, am sfârșit‑o cu lucrurile copilărești. 12Acum vedem printr‑o oglindă12 Analogia făcută de Pavel se potrivea foarte bine corintenilor, știut fiind faptul că în Corint se făceau unele dintre cele mai bune oglinzi din bronz lustruit., în mod neclar12 Gr.: ainigma, de unde provine cuvântul enigmă. Pavel se referă la faptul că în oglinzile din antichitate, care erau confecționate din metal șlefuit, chipul sau trăsăturile unei persoane se puteau distinge cu greu., însă atunci vom vedea față în față. Acum cunosc în parte, însă atunci voi cunoaște pe deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.
13Acum deci rămân acestea trei: credința, speranța și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Das Wichtigste ist die Liebe
1Wenn ich in den unterschiedlichsten Sprachen der Welt, ja, sogar in der Sprache der Engel reden kann, aber ich habe keine Liebe, so bin ich nur wie ein dröhnender Gong oder ein lärmendes Becken.
2Wenn ich in Gottes Auftrag prophetisch reden kann, alle Geheimnisse Gottes weiß, seine Gedanken erkennen kann und einen Glauben habe, der Berge versetzt, aber ich habe keine Liebe, so bin ich nichts.
3Selbst wenn ich all meinen Besitz an die Armen verschenke und für meinen Glauben das Leben opfere13,3 Oder nach anderen Handschriften: für mein Ansehen sogar das Leben opfere., aber ich habe keine Liebe, dann nützt es mir gar nichts.
4Liebe ist geduldig und freundlich. Sie ist nicht verbissen,13,4 Oder: Sie kennt keinen Neid. sie prahlt nicht und schaut nicht auf andere herab. 5Liebe verletzt nicht den Anstand und sucht nicht den eigenen Vorteil, sie lässt sich nicht reizen und ist nicht nachtragend. 6Sie freut sich nicht am Unrecht, sondern freut sich, wenn die Wahrheit siegt. 7Liebe nimmt alles auf sich,13,7 Oder: Liebe ist immer bereit zu verzeihen. sie verliert nie den Glauben oder die Hoffnung und hält durch bis zum Ende.
8Die Liebe wird niemals vergehen. Einmal wird es keine Prophetien mehr geben, das Reden in unbekannten Sprachen wird aufhören, und auch die Gabe, Gottes Gedanken zu erkennen, wird nicht mehr nötig sein. 9Denn diese Erkenntnis ist bruchstückhaft, ebenso wie unser prophetisches Reden. 10Wenn aber das Vollkommene da ist, wird alles Vorläufige vergangen sein.
11Als Kind redete, dachte und urteilte ich wie ein Kind. Doch als Erwachsener habe ich das kindliche Wesen abgelegt. 12Jetzt sehen wir nur ein undeutliches Bild wie in einem trüben Spiegel. Einmal aber werden wir Gott von Angesicht zu Angesicht sehen. Jetzt erkenne ich nur Bruchstücke, doch einmal werde ich alles klar erkennen, so deutlich, wie Gott mich jetzt schon kennt.
13Was bleibt, sind Glaube, Hoffnung und Liebe. Von diesen dreien aber ist die Liebe das Größte.
