Бог склапа савез са Аврамом
1После ових догађаја Господ објави своју реч Авраму у виђењу, говорећи:
„Не бој се, Авраме,
ја сам твој штит;
награда твоја је веома велика.“
2А Аврам упита: „Господе Боже, шта ћеш да ми даш? Ја немам порода, па ће наследник мог дома бити Елиезер Дамаштанин. 3Пошто ми ниси дао потомство – продужи Аврам – ево, један од слугу у моме дому ће бити мој наследник.“
4Али Господ му поново упути реч: „Неће ти тај бити наследник, него ће ти наследник бити твој потомак, од тебе самог.“ 5Затим га Господ изведе напоље и рече му: „Погледај на небо и преброј звезде ако их можеш пребројати. Толико ће бити твоје потомство.“
6Аврам поверова Господу, и Господ му то урачуна у праведност.
7Затим му Бог рече: „Ја сам Господ који те је извео из Ура Халдејског да ти дам ову земљу у посед.“
8Али Аврам упита: „Господе Боже, како ћу знати да ћу је добити у посед?“
9Бог му рече: „Принеси ми јуницу од три године, козу од три године, овна од три године, једну грлицу и голубића.“
10Аврам му је донео све те животиње, расекао их на пола и све половине поставио једну наспрам друге; птице није расецао. 11У тај час се птице грабљивице окоме на мртве животиње, али их је Аврам терао.
12А кад је сунце било на заласку, Аврама обузме дубок сан, а онда се на њега спусти густа тама пуна ужаса. 13Тада му Бог рече: „Зацело знај да ће твоји потомци бити дошљаци у земљи која неће бити њихова. Тамо ће робовати и бити тлачени четири стотине година. 14Али народу коме буду робовали ја ћу судити, а на крају ће изаћи из те земље са великим благом. 15А ти ћеш се придружити својим прецима у миру; у дубокој старости бићеш сахрањен. 16Твоји потомци ће се вратити за четвртог нараштаја, јер се још није навршила мера аморејских злодела.“
17Кад је сунце зашло и спустила се тама, одједном се појави задимљена пећ и горућа бакља, која је прошла између животињских половина. 18Тога дана је Господ склопио савез с Аврамом, рекавши: „Твоме потомству дајем ову земљу, од реке у Египту до велике реке, реке Еуфрата: 19земљу Кенејаца, Кенезејаца, Кадмонејаца, 20Хетита, Фережана, Рефаимаца, 21Аморејаца, Хананејаца, Гергешана и Јевусејаца.“
Legământul lui Dumnezeu cu Avram
1După toate acestea, Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Avram într‑o viziune, zicând:
– Avram, nu te teme!
Eu sunt scutul tău,
răsplata ta cea foarte mare.
2Avram a zis:
– Stăpâne Doamne, ce‑mi vei da? Căci mor2 Lit.: mă duc. fără copii, iar moștenitorul2 Sensul termenului ebraic este nesigur. casei mele este Eliezer din Damasc!
3Avram a zis:
– Iată că nu mi‑ai dat sămânță, iar moștenitorul meu este unul din casa mea.
4Dar iată, Cuvântul Domnului a venit la el, zicând:
– Nu acesta va fi moștenitorul tău, ci unul care se va naște din tine, el îți va fi moștenitor.
5Apoi l‑a dus afară și i‑a zis:
– Uită‑te la ceruri și numără stelele, dacă poți!
El i‑a zis:
– Așa va fi sămânța ta!
6Avram a crezut în Domnul, și El i‑a considerat aceasta dreptate.
7Domnul i‑a zis:
– Eu sunt Domnul Care te‑am adus din Urul caldeilor, ca să‑ți dau țara aceasta s‑o stăpânești.
8Avram L‑a întrebat:
– Stăpâne Doamne, cum voi ști că o voi stăpâni?
9El i‑a răspuns:
– Ia pentru Mine o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel.
10A luat pentru El toate acestea, le‑a despicat în două și a așezat fiecare bucată una în fața celeilalte; însă păsările nu le‑a despicat. 11Când păsările de pradă au coborât peste stârvuri, Avram le‑a alungat.
12În timp ce apunea soarele, pe Avram l‑a cuprins un somn adânc. Și iată că au venit peste el o groază și un mare întuneric. 13Atunci El i‑a zis lui Avram: „Să știi bine că sămânța ta va fi străină într‑o țară care nu este a ei. Ei vor fi înrobiți și asupriți timp de patru sute de ani13 Vezi Ex. 12:40. După toate probabilitățile, Dumnezeu folosește, în cazul de față, o cifră rotundă (vezi v. 16).. 14Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei, îl voi judeca Eu, iar după aceea vor ieși de acolo cu mari bogății. 15Tu însă vei ajunge la părinții tăi în pace; vei fi îngropat după o bătrânețe fericită. 16Urmașii tăi se vor întoarce aici în a patra generație16 În VT, o generație cuprinde de obicei o perioadă de aproximativ 40 de ani, însă este posibil ca în epoca patriarhală această perioadă să fi fost de aproape 100 de ani., pentru că nelegiuirea amoriților nu este încă deplină.“
17După ce a apus soarele și s‑a făcut întuneric beznă, iată că un fum ca de cuptor și o torță aprinsă au trecut printre acele părți de animale. 18În ziua aceea, Domnul a încheiat un legământ cu Avram, zicând: „Seminței tale18 Vezi nota de la 12:7. îi dau această țară, de la Râul Egiptului18 Cu referire la modernul Wadi el‑Arish, în NE Sinaiului, sau chiar la brațul răsăritean al Deltei Nilului. până la Râul cel Mare, râul Eufrat, 19și anume pe cheniți, pe cheniziți, pe cadmoniți, 20pe hitiți, pe periziți, pe refaiți, 21pe amoriți, pe canaaniți, pe ghirgașiți și pe iebusiți.“
