Psalm 105
1Give praise to the Lord, proclaim his name;
make known among the nations what he has done.
2Sing to him, sing praise to him;
tell of all his wonderful acts.
3Glory in his holy name;
let the hearts of those who seek the Lord rejoice.
4Look to the Lord and his strength;
seek his face always.
5Remember the wonders he has done,
his miracles, and the judgments he pronounced,
6you his servants, the descendants of Abraham,
his chosen ones, the children of Jacob.
7He is the Lord our God;
his judgments are in all the earth.
8He remembers his covenant for ever,
the promise he made, for a thousand generations,
9the covenant he made with Abraham,
the oath he swore to Isaac.
10He confirmed it to Jacob as a decree,
to Israel as an everlasting covenant:
11‘To you I will give the land of Canaan
as the portion you will inherit.’
12When they were but few in number,
few indeed, and strangers in it,
13they wandered from nation to nation,
from one kingdom to another.
14He allowed no-one to oppress them;
for their sake he rebuked kings:
15‘Do not touch my anointed ones;
do my prophets no harm.’
16He called down famine on the land
and destroyed all their supplies of food;
17and he sent a man before them –
Joseph, sold as a slave.
18They bruised his feet with shackles,
his neck was put in irons,
19till what he foretold came to pass,
till the word of the Lord proved him true.
20The king sent and released him,
the ruler of peoples set him free.
21He made him master of his household,
ruler over all he possessed,
22to instruct his princes as he pleased
and teach his elders wisdom.
23Then Israel entered Egypt;
Jacob resided as a foreigner in the land of Ham.
24The Lord made his people very fruitful;
he made them too numerous for their foes,
25whose hearts he turned to hate his people,
to conspire against his servants.
26He sent Moses his servant,
and Aaron, whom he had chosen.
27They performed his signs among them,
his wonders in the land of Ham.
28He sent darkness and made the land dark –
for had they not rebelled against his words?
29He turned their waters into blood,
causing their fish to die.
30Their land teemed with frogs,
which went up into the bedrooms of their rulers.
31He spoke, and there came swarms of flies,
and gnats throughout their country.
32He turned their rain into hail,
with lightning throughout their land;
33he struck down their vines and fig-trees
and shattered the trees of their country.
34He spoke, and the locusts came,
grasshoppers without number;
35they ate up every green thing in their land,
ate up the produce of their soil.
36Then he struck down all the firstborn in their land,
the firstfruits of all their manhood.
37He brought out Israel, laden with silver and gold,
and from among their tribes no-one faltered.
38Egypt was glad when they left,
because dread of Israel had fallen on them.
39He spread out a cloud as a covering,
and a fire to give light at night.
40They asked, and he brought them quail;
he fed them well with the bread of heaven.
41He opened the rock, and water gushed out;
it flowed like a river in the desert.
42For he remembered his holy promise
given to his servant Abraham.
43He brought out his people with rejoicing,
his chosen ones with shouts of joy;
44he gave them the lands of the nations,
and they fell heir to what others had toiled for –
45that they might keep his precepts
and observe his laws.
Praise the Lord.105:45 Hebrew Hallelu Yah
Psalmul 105
1Mulțumiți Domnului, chemați Numele Lui!
Faceți cunoscute printre popoare lucrările Lui!
2Cântați‑I! Cântați spre lauda Lui!
Vestiți toate minunile Lui!
3Lăudați‑vă cu Numele Lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor ce‑L caută pe Domnul!
4Căutați pe Domnul și puterea Lui,
căutați întotdeauna fața Lui!
5Aduceți‑vă aminte de minunile pe care le‑a făcut,
de semnele Sale și de judecățile rostite de gura Sa,
6sămânță a robului Său Avraam,
fii ai lui Iacov, aleșii Lui!
7El este Domnul, Dumnezeul nostru,
și judecățile Lui se împlinesc pe tot pământul.
8El Își aduce aminte mereu de legământul Lui,
de cuvântul pe care l‑a poruncit pentru o mie de generații,
9de legământul pe care l‑a încheiat cu Avraam,
de jurământul Lui către Isaac,
10pe care l‑a întărit față de Iacov printr‑o hotărâre
și față de Israel printr‑un legământ veșnic,
11zicând: „Ție îți voi da țara Canaan,
ca parte a moștenirii voastre.“
12Pe atunci erau doar câțiva oameni,
puțini la număr și străini în țară.
13Ei călătoreau de la un neam la alt neam,
de la un regat la alt popor.
14El nu a îngăduit niciunui om să‑i asuprească
și a mustrat regi pentru ei:
15„Nu vă atingeți de unșii Mei
și nu‑i vătămați pe profeții Mei!“
16A chemat foametea peste țară,
a frânt orice toiag al pâinii.
17Trimisese înaintea lor un om,
pe Iosif, care a fost vândut ca rob.
18I‑au strâns picioarele în lanțuri,
iar gâtul i‑a fost pus în fiare,
19până la vremea când s‑a împlinit19 Lit.: a venit. Cuvântul Lui,
când Cuvântul Domnului l‑a dovedit curat.19 Lit.: l‑a rafinat.
20Atunci regele a trimis să‑l dezlege
și stăpânitorul popoarelor – să‑l elibereze.
21L‑a pus stăpân peste casa lui
și stăpânitor peste toate averile lui,
22ca să‑i lege după bunu‑i plac pe prinții lui
și să‑i învețe pe bătrânii lui înțelepciunea.
23Atunci Israel a venit în Egipt,
Iacov a locuit ca străin în țara lui Ham.
24Dumnezeu Și‑a înmulțit poporul foarte mult
și i‑a făcut mai tari decât pe vrăjmașii lor.
25Acestora le‑a schimbat inima, ca să‑I urască poporul,
să se poarte mișelește cu robii Săi.
26L‑a trimis pe Moise, robul Său,
și pe Aaron pe care‑l alesese.
27Ei au înfăptuit semnele Lui printre vrăjmași
și au făcut minuni în țara lui Ham.
28A trimis întunericul și s‑a făcut beznă;
Moise și Aaron nu s‑au răzvrătit împotriva cuvintelor Lui.
29Le‑a prefăcut apa în sânge
și le‑a omorât peștii.
30Țara lor a mișunat de broaște,
până în odăile împăraților lor.
31El a zis, și au venit roiuri de muște;
au fost țânțari pe întreg teritoriul lor.
32Le‑a dat grindină, în loc de ploaie,
și flăcări de foc peste țara lor.
33Le‑a lovit viile și smochinii
și le‑a rupt copacii din teritoriul lor.
34El a zis, și au venit lăcuste34 Termenul ebraic este unul general (apare de 24 de ori în VT), derivat din rădăcina rbh (a înmulți). Este asociat în general cu plaga a opta și desemnează probabil lăcustele migratoare.,
lăcuste34 Corespondentul modern al termenului ebraic este nesigur. fără număr.
35Ele au devorat toată verdeața din țara lor
și au mâncat rodul pământului lor.
36I‑a lovit pe toți întâii născuți în țara lor,
pârga întregii lor puteri.
37El i‑a scos pe israeliți de acolo cu argint și cu aur
și n‑a fost niciunul din semințiile Lui care să se poticnească.
38Egiptenii s‑au bucurat de plecarea lor,
căci îi apucaseră groaza de ei.
39El a întins un nor ca să le fie învelitoare
și un foc ca să lumineze noaptea.
40Au cerut, iar El le‑a trimis prepelițe
și i‑a săturat cu pâine din cer.
41A despicat stânca și a curs apă;
un râu a curs prin locuri uscate.
42Și aceasta pentru că Și‑a amintit de promisiunea Sa cea sfântă,
făcută lui Avraam, robul Său.
43El Și‑a scos poporul cu bucurie,
Și‑a scos aleșii cu strigăte de veselie.
44Le‑a dat teritoriile neamurilor
și au moștenit rodul muncii noroadelor,
45ca să păzească hotărârile Lui
și să trăiască după învățăturile45 Sau: să împlinească legile. Lui.
Lăudați‑L pe Domnul!45 Ebr.: Hallelu Yah!
