Saul’s conversion
1Meanwhile, Saul was still breathing out murderous threats against the Lord’s disciples. He went to the high priest 2and asked him for letters to the synagogues in Damascus, so that if he found any there who belonged to the Way, whether men or women, he might take them as prisoners to Jerusalem. 3As he neared Damascus on his journey, suddenly a light from heaven flashed around him. 4He fell to the ground and heard a voice say to him, ‘Saul, Saul, why do you persecute me?’
5‘Who are you, Lord?’ Saul asked.
‘I am Jesus, whom you are persecuting,’ he replied. 6‘Now get up and go into the city, and you will be told what you must do.’
7The men travelling with Saul stood there speechless; they heard the sound but did not see anyone. 8Saul got up from the ground, but when he opened his eyes he could see nothing. So they led him by the hand into Damascus. 9For three days he was blind, and did not eat or drink anything.
10In Damascus there was a disciple named Ananias. The Lord called to him in a vision, ‘Ananias!’
‘Yes, Lord,’ he answered.
11The Lord told him, ‘Go to the house of Judas on Straight Street and ask for a man from Tarsus named Saul, for he is praying. 12In a vision he has seen a man named Ananias come and place his hands on him to restore his sight.’
13‘Lord,’ Ananias answered, ‘I have heard many reports about this man and all the harm he has done to your holy people in Jerusalem. 14And he has come here with authority from the chief priests to arrest all who call on your name.’
15But the Lord said to Ananias, ‘Go! This man is my chosen instrument to proclaim my name to the Gentiles and their kings and to the people of Israel. 16I will show him how much he must suffer for my name.’
17Then Ananias went to the house and entered it. Placing his hands on Saul, he said, ‘Brother Saul, the Lord – Jesus, who appeared to you on the road as you were coming here – has sent me so that you may see again and be filled with the Holy Spirit.’ 18Immediately, something like scales fell from Saul’s eyes, and he could see again. He got up and was baptised, 19and after taking some food, he regained his strength.
Saul in Damascus and Jerusalem
Saul spent several days with the disciples in Damascus. 20At once he began to preach in the synagogues that Jesus is the Son of God. 21All those who heard him were astonished and asked, ‘Isn’t he the man who caused havoc in Jerusalem among those who call on this name? And hasn’t he come here to take them as prisoners to the chief priests?’ 22Yet Saul grew more and more powerful and baffled the Jews living in Damascus by proving that Jesus is the Messiah.
23After many days had gone by, there was a conspiracy among the Jews to kill him, 24but Saul learned of their plan. Day and night they kept close watch on the city gates in order to kill him. 25But his followers took him by night and lowered him in a basket through an opening in the wall.
26When he came to Jerusalem, he tried to join the disciples, but they were all afraid of him, not believing that he really was a disciple. 27But Barnabas took him and brought him to the apostles. He told them how Saul on his journey had seen the Lord and that the Lord had spoken to him, and how in Damascus he had preached fearlessly in the name of Jesus. 28So Saul stayed with them and moved about freely in Jerusalem, speaking boldly in the name of the Lord. 29He talked and debated with the Hellenistic Jews,9:29 That is, Jews who had adopted the Greek language and culture but they tried to kill him. 30When the believers learned of this, they took him down to Caesarea and sent him off to Tarsus.
31Then the church throughout Judea, Galilee and Samaria enjoyed a time of peace and was strengthened. Living in the fear of the Lord and encouraged by the Holy Spirit, it increased in numbers.
Aeneas and Dorcas
32As Peter travelled about the country, he went to visit the Lord’s people who lived in Lydda. 33There he found a man named Aeneas, who was paralysed and had been bedridden for eight years. 34‘Aeneas,’ Peter said to him, ‘Jesus Christ heals you. Get up and roll up your mat.’ Immediately Aeneas got up. 35All those who lived in Lydda and Sharon saw him and turned to the Lord.
36In Joppa there was a disciple named Tabitha (in Greek her name is Dorcas); she was always doing good and helping the poor. 37About that time she became ill and died, and her body was washed and placed in an upstairs room. 38Lydda was near Joppa; so when the disciples heard that Peter was in Lydda, they sent two men to him and urged him, ‘Please come at once!’
39Peter went with them, and when he arrived he was taken upstairs to the room. All the widows stood round him, crying and showing him the robes and other clothing that Dorcas had made while she was still with them.
40Peter sent them all out of the room; then he got down on his knees and prayed. Turning towards the dead woman, he said, ‘Tabitha, get up.’ She opened her eyes, and seeing Peter she sat up. 41He took her by the hand and helped her to her feet. Then he called for the believers, especially the widows, and presented her to them alive. 42This became known all over Joppa, and many people believed in the Lord. 43Peter stayed in Joppa for some time with a tanner named Simon.
Convertirea lui Saul
1Între timp însă, Saul încă sufla amenințare și ucidere împotriva ucenicilor Domnului. S‑a dus la marele preot 2și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, astfel încât, dacă i‑ar găsi pe unii care sunt adepți ai Căii2 Nume pe care primii creștini l‑au dat creștinismului (vezi 16:17; 18:25-26; 19:9, 23; 22:4; 24:14, 22; 2 Pet. 2:2)., atât bărbați, cât și femei, să‑i aducă legați la Ierusalim. 3În timp ce era pe drum și se apropia de Damasc, a strălucit deodată împrejurul lui o lumină din cer.
4El a căzut la pământ și a auzit un glas care‑i zicea:
– Saul, Saul, de ce Mă persecuți?
5El a întrebat:
– Cine ești, Doamne5 Termenul grecesc poate fi înțeles și ca o adresare din politețe, însă în acest context și conform tradiției rabinice, o voce care se auzea din ceruri nu putea fi decât vocea lui Dumnezeu.?
Isus i‑a răspuns:
– Eu sunt Isus, Cel pe Care tu Îl persecuți! Îți este greu să lovești cu călcâiul în pinteni!5 Un idiom care arăta cât de absurd este omul încăpățânat și împotrivitor, care se rănește singur în încercarea lui de a se opune lui Dumnezeu. Vezi și 26:14.
6Tremurând și plin de frică, a întrebat:
– Doamne, ce vrei să fac?
Domnul i‑a zis:
– Ridică‑te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci!
7Bărbații care‑l însoțeau în călătorie s‑au oprit amuțiți; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8Saul s‑a ridicat de la pământ și, cu toate că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. Prin urmare, l‑au luat de mână și l‑au dus în Damasc. 9Timp de trei zile n‑a văzut, n‑a mâncat și nici n‑a băut nimic.
10În Damasc era un ucenic pe nume Ananias.
Domnul i‑a vorbit într‑o viziune:
– Ananias!
El a răspuns:
– Iată‑mă, Doamne!
11Domnul i‑a zis:
– Scoală‑te, du‑te pe strada numită „Dreaptă“ și caută în casa lui Iuda un om din Tars, pe nume Saul. Căci iată, chiar acum el se roagă 12și a văzut într‑o viziune un om pe nume Ananias, intrând și punându‑și mâinile peste el ca să‑și recapete vederea.
13Ananias a răspuns:
– Doamne, am auzit de la mulți despre toate relele pe care omul acesta le‑a făcut sfinților Tăi în Ierusalim. 14Chiar și aici are autoritate din partea conducătorilor preoților să‑i lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău!
15Dar Domnul i‑a zis:
– Du‑te, pentru că el este un vas al Meu pe care l‑am ales ca să ducă Numele Meu atât înaintea neamurilor și regilor, cât și înaintea fiilor lui Israel. 16Căci Eu îi voi arăta cât trebuie să sufere de dragul Numelui Meu.
17Ananias a plecat, a intrat în casa unde era Saul și, punându‑și mâinile peste el, a zis: „Frate Saul, m‑a trimis Domnul – Isus, Cel Care ți S‑a arătat pe drumul pe care veneai – ca să‑ți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.“ 18Imediat, de pe ochii lui au căzut un fel de solzi, iar el și‑a recăpătat vederea. Apoi s‑a ridicat, a fost botezat 19și, după ce a mâncat ceva, i‑au revenit puterile.
Saul, în Damasc și în Ierusalim
Saul a rămas câteva zile cu ucenicii în Damasc 20și imediat a început să‑L proclame pe Isus în sinagogi, spunând că este Fiul lui Dumnezeu. 21Toți cei ce‑l auzeau se minunau și ziceau: „Nu este el acela care‑i distrugea în Ierusalim pe cei ce chemau Numele acesta?! Și n‑a venit el aici ca să‑i ducă legați la conducătorii preoților?!“ 22Dar Saul se întărea tot mai mult și le provoca nedumerire iudeilor care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Cristosul.
23După mai multe zile, iudeii au uneltit să‑l omoare, 24însă Saul a aflat despre uneltirea lor. Zi și noapte ei supravegheau porțile, ca să‑l omoare. 25Dar într‑o noapte, ucenicii l‑au luat și l‑au coborât prin zid, dându‑l jos într‑un coș.
26Când a ajuns în Ierusalim, a încercat să li se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, pentru că nu credeau că este un ucenic. 27Atunci Barnabas l‑a luat și l‑a dus la apostoli. Le‑a istorisit cum, pe drum, Saul Îl văzuse pe Domnul, și El îi vorbise, și cum, în Damasc, vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28Astfel, începând de atunci, Saul venea și se ducea împreună cu ei în Ierusalim, vorbind cu îndrăzneală în Numele Domnului. 29De asemenea, vorbea și purta dispute cu iudeii eleniști29 Vezi nota de la 6:1., dar ei încercau să‑l omoare. 30Când au aflat frații lucrul acesta, l‑au dus la Cezareea30 Vezi nota la 8:40. și l‑au trimis în Tars.
31Astfel, Biserica era răspândită prin toată Iudeea, Galileea și Samaria, se bucura de pace și era întărită31 Lit.: zidită; în acest context verbul grecesc are sensul de a consolida, a întări.; ea umbla în frică de Domnul și se înmulțea prin încurajarea Duhului Sfânt.
Petru, în Lida și în Iafo
32În timp ce călătorea prin toate regiunile, Petru s‑a coborât și la sfinții care locuiau în Lida. 33Acolo a găsit un om pe nume Enea, care de opt ani zăcea în pat, pentru că era paralizat. 34Petru i‑a zis: „Enea, Isus Cristos te vindecă! Ridică‑te și strânge‑ți patul!“ Și el s‑a ridicat imediat. 35Toți locuitorii din Lida și din Șaron l‑au văzut și s‑au întors la Domnul.
36În Iafo era o ucenică pe nume Tabita, care tradus înseamnă „Gazelă“36, 39 Gr.: Dorcas. Atât Tabita (aramaică), cât și Dorcas (greacă) înseamnă gazelă.. Viața ei era plină de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea. 37În vremea aceea37 Lit.: în zilele acelea., ea s‑a îmbolnăvit și a murit. Au spălat‑o și au pus‑o în camera de sus. 38Lida este aproape de Iafo. Prin urmare, când ucenicii au auzit că Petru este în Lida, au trimis doi bărbați să‑l roage: „Nu întârzia să vii până la noi!“ 39Petru s‑a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns, l‑au condus în camera de sus. Toate văduvele au stat lângă el, plângând și arătându‑i cămășile39 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă. și hainele pe care le făcea Gazela39 Gr.: Dorcas pe când era cu ele. 40Petru i‑a scos afară pe toți, s‑a pus în genunchi și s‑a rugat. Apoi s‑a întors spre trup și a zis: „Tabita, scoală‑te!“ Ea a deschis ochii și, când l‑a văzut pe Petru, s‑a ridicat. 41El i‑a dat mâna și a ridicat‑o; apoi i‑a chemat pe sfinți și pe văduve și le‑a înfățișat‑o vie. 42Acest fapt a devenit cunoscut prin toată cetatea Iafo și mulți au crezut în Domnul. 43Petru a rămas mai multe zile în Iafo, la un anume Simon, un tăbăcar.
