1“All this I have told you so that you will not fall away. 2They will put you out of the synagogue; in fact, the time is coming when anyone who kills you will think they are offering a service to God. 3They will do such things because they have not known the Father or me. 4I have told you this, so that when their time comes you will remember that I warned you about them. I did not tell you this from the beginning because I was with you, 5but now I am going to him who sent me. None of you asks me, ‘Where are you going?’ 6Rather, you are filled with grief because I have said these things. 7But very truly I tell you, it is for your good that I am going away. Unless I go away, the Advocate will not come to you; but if I go, I will send him to you. 8When he comes, he will prove the world to be in the wrong about sin and righteousness and judgment: 9about sin, because people do not believe in me; 10about righteousness, because I am going to the Father, where you can see me no longer; 11and about judgment, because the prince of this world now stands condemned.
12“I have much more to say to you, more than you can now bear. 13But when he, the Spirit of truth, comes, he will guide you into all the truth. He will not speak on his own; he will speak only what he hears, and he will tell you what is yet to come. 14He will glorify me because it is from me that he will receive what he will make known to you. 15All that belongs to the Father is mine. That is why I said the Spirit will receive from me what he will make known to you.”
The Disciples’ Grief Will Turn to Joy
16Jesus went on to say, “In a little while you will see me no more, and then after a little while you will see me.”
17At this, some of his disciples said to one another, “What does he mean by saying, ‘In a little while you will see me no more, and then after a little while you will see me,’ and ‘Because I am going to the Father’?” 18They kept asking, “What does he mean by ‘a little while’? We don’t understand what he is saying.”
19Jesus saw that they wanted to ask him about this, so he said to them, “Are you asking one another what I meant when I said, ‘In a little while you will see me no more, and then after a little while you will see me’? 20Very truly I tell you, you will weep and mourn while the world rejoices. You will grieve, but your grief will turn to joy. 21A woman giving birth to a child has pain because her time has come; but when her baby is born she forgets the anguish because of her joy that a child is born into the world. 22So with you: Now is your time of grief, but I will see you again and you will rejoice, and no one will take away your joy. 23In that day you will no longer ask me anything. Very truly I tell you, my Father will give you whatever you ask in my name. 24Until now you have not asked for anything in my name. Ask and you will receive, and your joy will be complete.
25“Though I have been speaking figuratively, a time is coming when I will no longer use this kind of language but will tell you plainly about my Father. 26In that day you will ask in my name. I am not saying that I will ask the Father on your behalf. 27No, the Father himself loves you because you have loved me and have believed that I came from God. 28I came from the Father and entered the world; now I am leaving the world and going back to the Father.”
29Then Jesus’ disciples said, “Now you are speaking clearly and without figures of speech. 30Now we can see that you know all things and that you do not even need to have anyone ask you questions. This makes us believe that you came from God.”
31“Do you now believe?” Jesus replied. 32“A time is coming and in fact has come when you will be scattered, each to your own home. You will leave me all alone. Yet I am not alone, for my Father is with me.
33“I have told you these things, so that in me you may have peace. In this world you will have trouble. But take heart! I have overcome the world.”
1V‑am spus aceste lucruri ca să nu vă poticniți. 2Vă vor exclude din sinagogi. Mai mult, vine vremea2 Lit.: vine ora. când oricine vă va omorî va crede că‑I aduce închinare2 Sau: că oferă o slujbă. lui Dumnezeu. 3Vor face aceste lucruri pentru că nu L‑au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4V‑am spus însă aceste lucruri, pentru ca atunci când va veni timpul lor, să vă aduceți aminte că Eu vi le‑am spus. Nu v‑am spus aceste lucruri de la început, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Duhului Sfânt
5Dar acum Mă duc la Cel Ce M‑a trimis și niciunul dintre voi nu Mă întreabă: „Unde Te duci?“ 6Însă, pentru că v‑am spus aceste lucruri, întristarea v‑a umplut inima. 7Totuși, vă spun adevărul: vă este de folos să plec, pentru că dacă nu plec, Apărătorul7 Vezi nota de la 14:16. nu va veni la voi, dar dacă Mă duc, Îl voi trimite la voi. 8Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, în ce privește dreptatea și în ce privește judecata. 9Cu privire la păcat: deoarece ei nu cred în Mine; 10cu privire la dreptate: deoarece Eu Mă duc la Tatăl și nu Mă mai vedeți; 11cu privire la judecată: deoarece conducătorul lumii acesteia a fost judecat.
12Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. 13Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va înștiința despre lucrurile care urmează să vină. 14El Mă va proslăvi pe Mine, pentru că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința. 15Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am spus că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința.
16Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea, pentru că Mă duc la Tatăl.
Întristarea ucenicilor se va preface în bucurie
17Unii dintre ucenicii Lui și‑au zis unul altuia:
– Ce vrea să ne spună prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea.“? Și prin: „Pentru că Mă duc la Tatăl.“?
18Ei au zis:
– Ce vrea să spună prin „încă puțin“? Nu știm despre ce vorbește.
19Isus a înțeles că voiau să‑L întrebe și le‑a zis:
– Vă întrebați unii pe alții ce am vrut să spun prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea.“? 20Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jeli, dar lumea se va bucura. Voi veți fi întristați, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. 21Femeia, când naște, se întristează, pentru că i‑a venit timpul, dar, după ce s‑a născut copilașul, nu‑și mai aduce aminte de necaz, de bucurie că s‑a născut un om pe lume. 22Și voi sunteți triști acum, dar vă voi vedea din nou, iar inima voastră se va bucura.22 Posibil o aluzie la Is. 66:14. Vezi și Is. 66:7 la care probabil face aluzie v. 21. Și nimeni nu vă va lua bucuria! 23În ziua aceea nu Mă veți ruga nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice‑I veți cere Tatălui în Numele Meu, vă va da. 24Până acum n‑ați cerut nimic în Numele Meu. Cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
25V‑am spus aceste lucruri în alegorii25, 29 Vezi nota de la 10:6.. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în alegorii, ci vă voi vorbi25 Sau: vă voi comunica. deschis despre Tatăl. 26În ziua aceea veți cere în Numele Meu și nu vă spun că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, 27căci Tatăl Însuși vă iubește, pentru că M‑ați iubit și ați crezut că Eu am ieșit de la Dumnezeu27 Unele mss conțin: de la Tatăl.. 28Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume. Acum las lumea și Mă duc la Tatăl.
29Ucenicii Lui I‑au zis:
– Iată că acum vorbești deschis și nu mai spui nicio alegorie. 30Acum cunoaștem că știi toate lucrurile, și n‑ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31Isus le‑a răspuns:
– Acum credeți? 32Iată că vine ceasul, și a și venit, să fiți risipiți fiecare la ale lui, iar pe Mine să Mă lăsați singur. Și totuși nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine. 33V‑am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri. Dar îndrăzniți! Eu am învins lumea.
