1This is a prophecy. It is the Lord’s message to Israel through Malachi.
Israel Doubts God’s Love
2“Israel, I have loved you,” says the Lord.
“But you ask, ‘How have you loved us?’
“Wasn’t Esau Jacob’s brother?” says the Lord. “But I chose Jacob 3instead of Esau. I have turned Esau’s hill country into a dry and empty land. I left that land of Edom to the wild dogs in the desert.”
4Edom might say, “We have been crushed. But we’ll rebuild our cities.”
The Lord who rules over all says, “They might rebuild their cities. But I will destroy them. They will be called the Evil Land. My anger will always remain on them. 5You will see it with your own eyes. You will say, ‘The Lord is great! He rules even beyond the borders of Israel!’
Give Your Best to the Lord
6“A son honors his father. A slave honors his master. If I am a father, where is the honor I should have? If I am a master, where is the respect you should give me?” says the Lord who rules over all.
“You priests look down on me.
“But you ask, ‘How have we looked down on you?’
7“You sacrifice ‘unclean’ food on my altar.
“But you ask, ‘How have we made you “unclean”?’
“You do it by looking down on my altar. 8You sacrifice blind animals to me. Isn’t that wrong? You sacrifice disabled or sick animals. Isn’t that wrong? Try offering them to your governor! Would he be pleased with you? Would he accept you?” says the Lord who rules over all.
9“Now plead with God to be gracious to us! But as long as you give offerings like those, how can he accept you?” says the Lord.
10“You might as well shut the temple doors! Then you would not light useless fires on my altar. I am not pleased with you,” says the Lord. “I will not accept any of the offerings you bring. 11My name will be great among the nations. They will worship me from where the sun rises in the east to where it sets in the west. In every place, incense and pure offerings will be brought to me. That’s because my name will be great among the nations,” says the Lord.
12“But you treat my name as if it were not holy. You say the Lord’s altar is ‘unclean.’ And you look down on its food. 13You say, ‘What a heavy load our work is!’ And you turn up your nose. You act as if you hate working for me,” says the Lord who rules over all.
“You bring animals that have been hurt. Or you bring disabled or sick animals. Then you dare to offer them to me as sacrifices! Should I accept them from you?” says the Lord. 14“Suppose you have a male sheep or goat that does not have any flaws. And you promise to offer it to me. But then you sacrifice an animal that has flaws. When you do that, you cheat me. And anyone who cheats me is under my curse. After all, I am a great king,” says the Lord who rules over all. “The other nations have respect for my name. So why don’t you respect it?
1O rostire a Cuvântului Domnului către Israel prin Maleahi.1 Sau: prin mesagerul Meu.
Întâietatea lui Iacov
2„V‑am iubit! zice Domnul. Dar voi spuneți: «Cum ne‑ai iubit?» N‑a fost Esau fratele lui Iacov? zice Domnul. Și totuși pe Iacov l‑am iubit, 3dar pe Esau l‑am urât. I‑am prefăcut munții într‑o pustietate, iar moștenirea lui am dat‑o șacalilor din pustie.“ 4Dacă Edom ar zice: „Suntem doborâți, dar ne vom întoarce și vom rezidi ruinele!“, atunci așa vorbește Domnul Oștirilor4 Ebr.: YHWH Țebaot. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi la: (1) oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers [peste tot în carte].: „Ce vor rezidi ei, voi dărâma Eu. Și vor fi numiți: «Teritoriul Răutății, Poporul pe care Domnul este indignat pentru totdeauna». 5Veți vedea lucrul acesta cu ochii voștri și veți zice: «Mărit să fie Domnul dincolo de hotarele lui Israel!»
Necredincioșia lui Israel
(1:6–2:16)
Un cuvânt de mustrare pentru preoți
6Un fiu îl cinstește pe tatăl său și un rob îi dă cinste stăpânului său. Dacă sunt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Și dacă sunt Stăpân, unde este teama față de Mine? vă spune Domnul Oștirilor vouă, preoților, care disprețuiți Numele Meu. Voi însă spuneți: «Cum Ți‑am disprețuit noi Numele?» 7Aducând pe altarul Meu hrană pângărită. Dar voi spuneți: «Cum Te‑am pângărit?» Spunând că masa Domnului este de disprețuit7 În sensul că nu contează ce fel de jertfă este adusă pe altar (vezi prima parte a v. 7).. 8Când aduceți ca jertfă animale oarbe, nu este acesta un lucru rău? Iar când aduceți animale șchioape sau bolnave, nu este acesta un lucru rău?8 Vezi Lev. 22:17-25. Încearcă să le aduci guvernatorului tău! Va fi el oare mulțumit de tine? Te va lua el în seamă? zice Domnul Oștirilor.
9Și acum, căutați fața lui Dumnezeu ca să‑Și arate bunăvoința față de noi. Vă va lua El în seamă de vreme ce mâinile voastre aduc astfel de daruri?9 Sau: noi! Vina este a voastră! Vă va lua El în seamă?, zice Domnul Oștirilor.
10O, de ar închide careva dintre voi porțile Templului, ca să nu mai aprindeți degeaba focul pe altarul Meu! Nu‑Mi găsesc nicio plăcere în voi, zice Domnul Oștirilor, și nu voi accepta niciun dar de mâncare din mâinile voastre. 11Căci de la răsăritul soarelui și până la asfințitul lui11 Sau: de la un capăt al pământului și până la celălalt. Numele Meu este mare printre neamuri. Și în orice loc se arde tămâie în cinstea Numelui Meu, și se aduc daruri de mâncare curate, căci Numele Meu este11 Verbele din acest verset pot fi redate și la timpul viitor: va fi, se va arde, se vor aduce, va fi, în TM verbul fiind fie omis, fie la modul participiu. mare printre neamuri, zice Domnul Oștirilor.
12Dar voi Îl batjocoriți, zicând: «Masa Domnului este pângărită și rodul ei este o hrană de disprețuit!12 Sau: Masa Domnului poate fi pângărită și rodul ei poate fi o hrană de disprețuit!» 13Voi ziceți: «Iată, ce osteneală!» și vă strâmbați la ea13 Sau: la El., zice Domnul Oștirilor. Apoi aduceți ce a fost luat prin jaf, ce este șchiop sau bolnav. Da, astfel de daruri de mâncare aduceți! Să le primesc Eu din mâinile voastre? zice Domnul. 14Blestemat să fie înșelătorul care are în turma sa un mascul sănătos și care, deși jură că‑l va aduce pe acesta, totuși îl jertfește Domnului pe cel cu meteahnă. Căci Eu sunt un Împărat mare, zice Domnul Oștirilor, și Numele Meu este de temut printre neamuri.
