David Wins the Battle Over the Ammonites
1Nahash was king of Ammon. After he died, his son became the next king after him. 2David thought, “I’m going to be kind to Hanun. His father Nahash was kind to me.” So David sent messengers to Hanun. He wanted them to tell Hanun how sad he was that Hanun’s father had died. David’s messengers went to the land of Ammon. They told Hanun how sad David was.
3The Ammonite commanders spoke to Hanun. They said, “David has sent messengers to tell you he is sad. They say he wants to honor your father. But the real reason they’ve come is to look the land over. They want to destroy it.” 4So Hanun grabbed David’s messengers. He shaved them. He cut off their clothes just below the waist and left them half naked. Then he sent them away.
5Someone came and told David what had happened to his men. So David sent messengers to them because they were filled with shame. King David said to them, “Stay at Jericho until your beards grow out again. Then come back here.”
6The Ammonites realized that what they had done had made David very angry with them. So Hanun and the Ammonites got 38 tons of silver. They used it to hire chariots and chariot riders from Aram Naharaim, Aram Maakah and Zobah. 7They hired 32,000 chariots and riders. They also hired the king of Maakah and his troops. All of them came out and camped near Medeba. At the same time the Ammonites brought their troops together from their towns. Then they marched out to fight.
8David heard about it. So he sent Joab out with the entire army of Israel’s fighting men. 9The Ammonites marched out. They took up their battle positions at the entrance to their city. The kings who came to help them gathered their troops together in the open country.
10Joab saw that there were lines of soldiers in front of him and behind him. So he chose some of the best troops in Israel. He sent them to march out against the Arameans. 11He put the rest of the men under the command of his brother Abishai. They were sent to march out against the Ammonites. 12Joab said, “Suppose the Arameans are too strong for me. Then you must come and help me. But suppose the Ammonites are too strong for you. Then I’ll come and help you. 13Be strong. Let’s be brave as we fight for our people and the cities of our God. The Lord will do what he thinks is best.”
14Then Joab and the troops with him marched out to attack the Arameans. They ran away from him. 15The Ammonites realized that the Arameans were running away. So they also ran away from Joab’s brother Abishai. They went inside the city. Then Joab went back to Jerusalem.
16The Arameans saw that they had been driven away by Israel. So they sent messengers to get some Arameans from east of the Euphrates River. The Arameans were under the command of Shophak. He was the commander of Hadadezer’s army.
17David was told about it. So he gathered together the whole army of Israel. They went across the Jordan River. David marched out against the Arameans. He lined up his soldiers opposite them. He lined them up to meet the Arameans in battle. The Arameans began to fight against him. 18But then they ran away from Israel. David killed 7,000 of their chariot riders. He killed 40,000 of their soldiers who were on foot. He also killed Shophak, the commander of their army.
19The people who were under the rule of Hadadezer saw that Israel had won the battle over them. So they made a peace treaty with David. They were brought under his rule.
After that, the Arameans wouldn’t help the Ammonites anymore.
Victoria asupra amoniților și arameilor
(2 Sam. 10:1-19)
1După aceea, Nahaș, regele fiilor lui Amon, a murit, iar în locul lui a domnit fiul său. 2David a zis: „Voi da dovadă de loialitate față de Hanun, fiul lui Nahaș, căci și tatăl său a dat dovadă de loialitate față de mine.“ David a trimis mesageri ca să‑l mângâie pe Hanun pentru moartea tatălui său. Când slujitorii lui David au ajuns în țara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să‑l mângâie, 3căpeteniile fiilor lui Amon i‑au zis lui Hanun: „Chiar crezi că David dorește să‑l cinstească pe tatăl tău, trimițându‑ți mângâietori? Oare n‑au venit slujitorii lui la tine ca să observe, să distrugă și să cerceteze țara.“
4Atunci Hanun i‑a luat pe slujitorii lui David, i‑a ras, le‑a tăiat hainele pe jumătate, până la brâu, și le‑a dat drumul, 5astfel că ei au plecat. Când David a fost înștiințat despre ce li s‑a întâmplat bărbaților acelora, a trimis să le spună bărbaților care fuseseră atât de mult umiliți: „Rămâneți în Ierihon până vă va crește din nou barba, și apoi să vă întoarceți!“ 6Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră nesuferiți lui David. Atunci Hanun și fiii lui Amon au trimis o mie de talanți6 Aproximativ 30 t. de argint și au tocmit care și călăreți din Aram-Naharaim6 Sau: Aram al celor două râuri, localizat în NV Mesopotamiei., din regatul arameu al Maacăi și din Țoba. 7Au tocmit astfel treizeci și două de mii de care și pe regele din Maaca cu poporul lui. Aceștia au venit și și‑au așezat tabăra la Medeba, iar fiii lui Amon s‑au strâns din cetățile lor, ca să meargă la război.
8Când David a auzit aceasta, l‑a trimis împotriva lor pe Ioab împreună cu toată oștirea de viteji. 9Fiii lui Amon au ieșit și și‑au ocupat pozițiile de luptă la intrarea cetății, în timp ce regii care au venit să‑i ajute s‑au așezat separat în câmp. 10Ioab a văzut că avea de luptat și în față și în spate. Prin urmare, a ales o parte dintre vitejii lui Israel și i‑a mobilizat împotriva arameilor, 11iar restul poporului l‑a pus sub comanda fratelui său Abișai, mobilizându‑l împotriva fiilor lui Amon. 12Ioab i‑a zis lui Abișai: „Dacă arameii mă copleșesc, să‑mi vii în ajutor, iar dacă fiii lui Amon te copleșesc, te voi ajuta eu. 13Fii tare și îmbărbătează‑te pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, iar Domnul să facă ceea ce este bine în ochii Lui!“ 14Când Ioab și poporul care era cu el i‑au atacat pe aramei, aceștia au fugit dinaintea lui. 15Fiii lui Amon, văzând că arameii dau bir cu fugiții, au fugit și ei dinaintea lui Abișai, fratele lui Ioab, și s‑au retras în cetate. Apoi Ioab s‑a dus la Ierusalim.
16Când au văzut că au fost învinși de Israel, arameii au trimis mesageri și i‑au adus pe arameii de dincolo de Râu16 Eufrat., aceștia avându‑l în fruntea lor pe Șofac16 În 2 Sam. 10:16: Șobac., conducătorul oștirii lui Hadad-Ezer. 17Când a fost înștiințat de acest lucru, David a adunat tot Israelul, a trecut Iordanul, a ajuns la ei și a ocupat poziții de luptă împotriva lor. David a ocupat poziții de luptă ca să‑i înfrunte pe aramei, și ei s‑au luptat împotriva lui. 18Însă Aram a fugit dinaintea lui Israel. David le‑a ucis arameilor șapte mii de oameni care conduceau carele și patruzeci de mii de pedestrași. L‑a omorât și pe Șofac, conducătorul oștirii lor. 19Văzând că au fost învinși de Israel, vasalii lui Hadad-Ezer au făcut pace cu David și i‑au slujit. Și Aram n‑a mai dorit să‑i ajute pe fiii lui Amon.
