Mose Na Kichaka Kinachowaka Moto
13:1 Kut 2:16, 18; 17:6; 19:1-11; 33:6; 4:27; 18:5; 24:133:1 Kum 1:2-6; 4:10, 11-15; 5:2; 1Fal 19:8; Amu 1:16; Mal 4:4Basi Mose alikuwa anachunga mifugo ya Yethro mkwewe, kuhani wa Midiani. Mose akapeleka mifugo mbali nyuma ya jangwa, naye akafika Horebu, mlima wa Mungu. 23:2 Mwa 16:7; Kut 2:2-6; 19:18; 4:5; Kum 5:19; 29:1; 1Fal 19:12; Kum 33:16; Mk 12:26; Lk 20:37; Mdo 7:30Huko malaika wa Bwana akamtokea Mose katika mwali wa moto kutoka kichakani. Mose akaona kwamba ingawa kile kichaka kilikuwa kinawaka moto, kilikuwa hakiteketei. 3Ndipo Mose akawaza, “Nitageuka sasa nione kitu hiki cha ajabu, nami nione ni kwa nini kichaka hiki hakiteketei.”
43:4 Kut 19:3; 4:5; Mwa 31:11; 1Sam 3:4; Isa 6:8Bwana alipoona kuwa amegeuka ili aone, Mungu akamwita kutoka ndani ya kile kichaka, “Mose! Mose!”
Naye Mose akajibu, “Mimi hapa.”
53:5 Yer 30:21; Mwa 28:17; Mdo 7:33Mungu akamwambia, “Usikaribie zaidi. Vua viatu vyako, kwa maana mahali unaposimama ni patakatifu.” 63:6 Mwa 24:12; Kut 5:4; 24:11; 33:20; Mt 22:32; Mk 12:26; Lk 20:37; Mdo 3:13; 7:32; 1Fal 19:13; Amu 13:22; Ay 13:11; 23:16; 30:15; Isa 6:5Kisha akamwambia, “Mimi ni Mungu wa baba yako, Mungu wa Abrahamu, Mungu wa Isaki, na Mungu wa Yakobo.” Mose aliposikia hayo, akafunika uso wake kwa sababu aliogopa kumtazama Mungu.
73:7 1Sam 1:11; 9:16; Mwa 16:11; Neh 9:9; Za 106:44; Kut 2:25; Mdo 7:34Bwana akamwambia, “Hakika nimeona mateso ya watu wangu katika Misri. Nimesikia kilio chao kwa sababu ya wasimamizi wao, nami naguswa na mateso yao. 83:8 Mwa 11:5; 12:7; 15:14; Mdo 7:34; Kut 13:5; 33:3; Law 20:24; Hes 13:27; Kum 1:25; 6:3; 8:7-9; 11:9; 26:9; 27:3; Yos 5:6; 11:3; Yer 11:5; 32:22; Eze 20:6; Amu 3:3Basi nimeshuka niwaokoe kutoka mkono wa Wamisri, niwatoe na kuwapandisha kutoka nchi hiyo, niwapeleke katika nchi nzuri na kubwa, nchi itiririkayo maziwa na asali, nchi ya Wakanaani, Wahiti, Waamori, Waperizi, Wahivi na Wayebusi. 93:9 Kut 1:14; Hes 10:9Sasa kilio cha Waisraeli kimenifikia, nami nimeona jinsi Wamisri wanavyowatesa. 103:10 Kut 4:12; 6:13, 26; 12:41, 51; 20:2; Yos 24:5; Mdo 7:34; 1Sam 12:6, 8; Za 105:26; Kum 4:20; 1Fal 8:16; Mik 6:4Basi, sasa nenda. Ninakutuma kwa Farao ili kuwatoa watu wangu Waisraeli kutoka Misri.”
113:11 Kut 4:10; 6:12, 30; Yer 1:6; Amu 6:15; 1Sam 9:21; 15:17; 18:18; 2Sam 7:18; 2Nya 2:6; Isa 6:5Lakini Mose akamwambia Mungu, “Mimi ni nani hata niende kwa Farao kuwatoa Waisraeli nchini Misri?”
123:12 Mwa 26:3; Kut 14:22; Rum 8:31; Hes 26:10; Yos 2:12; Amu 6:17; Za 86:17; Isa 7:14; 8:18; 20:3; Yer 44:29; Mdo 7:7Naye Mungu akasema, “Mimi nitakuwa pamoja nawe. Hii itakuwa ishara kwako kwamba ni Mimi nimekutuma: Hapo utakapokuwa umewatoa watu Misri, mtamwabudu Mungu katika mlima huu.”
133:13 Mwa 32:29Mose akamwambia Mungu, “Ikiwa nitawaendea Waisraeli na kuwaambia, ‘Mungu wa baba zenu amenituma kwenu,’ nao wakiniuliza, ‘Jina lake ni nani?’ Nitawaambia nini?”
143:14 Kut 6:2-3; Yn 8:58; Ebr 13:8; Ufu 1:8; 4:8Mungu akamwambia Mose, “Mimi niko ambaye niko. Hivyo ndivyo utakavyowaambia Waisraeli: ‘Mimi niko amenituma kwenu.’ ”
153:15 Mwa 31:42; 24:12; Dan 2:23; Kut 6:3, 7; 15:3; 23:21; 34:5-7; Law 24:11; Kum 28:58; Za 30:4; 83:18; 96:2; 97:12; 135:13; 145:21; 45:17; 72:17; 102:12; Isa 42:8; Yer 16:21; 32:2; Hos 12:5Vilevile Mungu akamwambia Mose, “Waambie Waisraeli, ‘Bwana, Mungu wa baba zenu, Mungu wa Abrahamu, Mungu wa Isaki, na Mungu wa Yakobo amenituma kwenu.’ Hili ndilo Jina langu milele, Jina ambalo mtanikumbuka kwalo kutoka kizazi hadi kizazi.
163:16 Kut 4:29, 31; 17:5; Law 4:15; Hes 16:25; 11:16; Kum 5:23; 19:12; Amu 8:14; Rut 4:2; Mit 31:23; Eze 8:11; Mwa 24:12; 2Fal 19:16; 2Nya 6:20; Za 33:18; 66:7“Nenda, ukawakusanye wazee wa Israeli, uwaambie, ‘Bwana, Mungu wa baba zenu, Mungu wa Abrahamu, Isaki na Yakobo, alinitokea akaniambia: Nimewatazama, nami nimeona mliyofanyiwa katika Misri. 173:17 Mwa 15:16; 46:4; Kut 6:6Nami nimeahidi kuwapandisha kutoka mateso yenu katika nchi ya Misri, niwapeleke nchi ya Wakanaani, Wahiti, Waamori, Waperizi, Wahivi na Wayebusi, nchi itiririkayo maziwa na asali.’
183:18 Kut 4:1, 8; 31:6; 6:12, 30; 4:23; 5:1-3; 6:11; 7:16; 9:13; 8:20, 27; 10:9, 26; Mwa 14:13; 30:26; Hes 23:4, 16“Wazee wa Israeli watakusikiliza. Kisha wewe na wazee mtakwenda kwa mfalme wa Misri na kumwambia, ‘Bwana, Mungu wa Waebrania ametutokea. Turuhusu twende safari ya siku tatu huko jangwani kutoa dhabihu kwa Bwana Mungu wetu.’ 193:19 Kut 4:21; 6:6; 7:3; 10:1; 11:9; Kum 4:34; 2Nya 6:32Lakini nafahamu kwamba mfalme wa Misri hatawaruhusu kwenda, mpaka mkono wenye nguvu umlazimishe. 203:20 Kut 6:16; 7:4-5; 9:15; 13:3-9, 14-16; 11:1; 12:31-33; 4:21; 15:11; Kum 4:34; 5:15; 7:8; 26:8; 3:24; 6:22; 2Fal 17:36; 2Nya 6:32; Za 118:15-16; 136:12; 71:19; 72:18; 77:14; 78:43; 86:10; 105:27; 106:22; Isa 41:10; 63:12; Yer 21:5; 51:25; 30:20; Mik 7:15; Mdo 7:36; Dan 9:15; Hes 14:11; Neh 9:10Kwa hiyo nitaunyoosha mkono wangu na kuwapiga Wamisri kwa maajabu yote nitakayofanya miongoni mwao. Baada ya hayo, atawaruhusu mwondoke.
213:21 Mwa 39:21; Kut 11:2; 2Nya 30:9; Neh 1:11; Za 105:37; 106:46; Yer 42:12“Nami nitawapa hawa watu upendeleo mbele ya Wamisri, kwa hiyo mtakapoondoka nchini hamtaondoka mikono mitupu. 223:22 Ay 27:16-17; Kut 11:2; 12:35; Ezr 1:4-6; 7:16; Mwa 15:14; Eze 39:10; 29:10; Za 105:37Kila mwanamke Mwisraeli atamwomba jirani yake Mmisri na mwanamke yeyote anayeishi nyumbani kwake ampe vyombo vya fedha, dhahabu na nguo, ambavyo mtawavika wana wenu na binti zenu. Hivyo mtawateka nyara Wamisri.”
Rugul în flăcări – delegarea lui Moise
1Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul din Midian. El și‑a dus turma dincolo de pustie și a ajuns la Horeb, muntele lui Dumnezeu. 2Acolo, Îngerul Domnului i S‑a arătat într‑o flacără de foc care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s‑a uitat și iată că, deși rugul ardea, totuși nu se mistuia. 3Atunci Moise a zis: „Trebuie să mă apropii ca să văd această priveliște deosebită. Oare de ce nu se mistuie rugul?“
4Când Domnul a văzut că s‑a apropiat să privească, Dumnezeu l‑a chemat din rug și a zis:
– Moise, Moise!
El a răspuns:
– Iată‑mă!
5Dumnezeu a zis:
– Nu te apropia de acest loc! Dă‑ți jos sandalele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt!
6Apoi El a zis:
– Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.
Moise și‑a ascuns fața, căci se temea să se uite la Dumnezeu.
7Domnul a zis:
– Am văzut într-adevăr asuprirea poporului Meu care este în Egipt și i‑am auzit strigătul scos din cauza asupritorilor7 Cuvântul ebraic descrie o persoană care dirijează, conduce sau stăpânește peste un grup de sclavi sau supuși, impunându‑și autoritatea în mod violent (vezi Is. 8:3). lui, căci îi cunosc durerile. 8Am coborât să‑l eliberez din mâna egiptenilor și să‑l duc din țara aceea într‑o țară bună și largă, în care curge lapte și miere, în locul în care se află canaaniții, hitiții, amoriții, periziții, hiviții și iebusiții. 9Iată că strigătul fiilor lui Israel a ajuns până la Mine. Am văzut cum îi asupresc egiptenii. 10Acum, vino! Te voi trimite la Faraon ca să scoți din Egipt poporul Meu, pe fiii lui Israel.
11Moise I‑a răspuns lui Dumnezeu:
– Cine sunt eu, să merg la Faraon și să‑i scot pe fiii lui Israel din Egipt?
12El a zis:
– Eu voi fi cu tine. Acesta va fi semnul pentru tine că Eu te‑am trimis: când vei scoate poporul din Egipt, Îi veți sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.
13Dar Moise I‑a răspuns lui Dumnezeu:
– Iată, când voi merge la fiii lui Israel și le voi zice: „Dumnezeul părinților voștri m‑a trimis la voi“, iar ei mă vor întreba „Care este Numele Său“, ce le voi răspunde?
14Dumnezeu i‑a zis lui Moise:
– EU SUNT CEL CE SUNT14 Sau: EU SUNT CEL CE PURUREA SUNT (în ebraică, verbele sunt folosite, în acest caz, la timpul imperfect, deoarece, în gândirea ebraică, ființa este un concept dinamic. Sensul nu implică numai existența, ci, în primul rând, prezența lui YHWH [vezi nota următoare] ca izbăvitor și susținător al lui Israel de aici înainte). Versiunea LXX, traducere influențată de gândirea greacă, pentru care ființa era un concept static, redă: EU SUNT CEL CARE [ESTE].!
Apoi a zis:
– Așa să le spui fiilor lui Israel: „EU SUNT“ m‑a trimis la voi.
15Dumnezeu i‑a mai zis lui Moise:
– Așa să le spui fiilor lui Israel: „Domnul15 Tetragrama divină YHWH, nume sfânt a cărui pronunție a încetat în perioada robiei babiloniene datorită temerii de a nu se comite sacrilegiu. Forma scrisă YHWH s‑a păstrat, dar forma de pronunție a fost înlocuită peste tot cu Adonai, în traducere: DOMNUL, expresie preluată de Septuaginta (traducerea greacă a VT) și apoi de celelalte traduceri. Tetragrama derivă din rădăcina verbului a fi (HWH) și poate avea sensul: El este., Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov m‑a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pe veci și acesta este o aducere-aminte a Mea din generație în generație.“
16Du‑te, adună‑i pe bătrânii lui Israel16 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]. și spune‑le: „Domnul, Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, mi S‑a arătat, zicând: «Am luat aminte la voi și la ce vi se face în Egipt. 17Am zis că vă voi scoate de sub asuprirea Egiptului și vă voi duce în țara canaaniților, a hitiților, a amoriților, a periziților, a hiviților și a iebusiților, într‑o țară în care curge lapte și miere.»“ 18Ei vor asculta de glasul tău, așa că tu, împreună cu bătrânii lui Israel, veți merge la regele Egiptului și îi veți zice: „Domnul, Dumnezeul evreilor, S‑a întâlnit cu noi. Acum, lasă‑ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru.“ 19Totuși, Eu știu că regele Egiptului nu vă va lăsa să plecați decât datorită unei mâini puternice. 20Eu Îmi voi întinde mâna și voi lovi Egiptul cu toate minunile Mele, pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea regele Egiptului vă va lăsa să plecați. 21Voi face ca poporul acesta să găsească bunăvoință înaintea21 Lit.: în ochii. egiptenilor în așa fel încât, atunci când veți pleca, să nu plecați cu mâinile goale. 22Fiecare femeie va cere vecinei ei și oricărei femei care locuiește în casa vecinilor, lucruri de argint, lucruri de aur și îmbrăcăminte. Acestea le veți pune pe fiii și pe fiicele voastre și astfel îi veți prăda pe egipteni.
