Hechos 2 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Hechos 2:1-47

El Espíritu Santo desciende en Pentecostés

1Cuando llegó el día de Pentecostés, estaban todos juntos en el mismo lugar. 2De repente, vino del cielo un ruido como el de una violenta ráfaga de viento y llenó toda la casa donde estaban reunidos. 3Aparecieron entonces unas lenguas como de fuego que se repartieron y se posaron sobre cada uno de ellos. 4Todos fueron llenos del Espíritu Santo y comenzaron a hablar en diferentes lenguas, según el Espíritu les concedía expresarse.

5Estaban de visita en Jerusalén judíos piadosos, procedentes de todas las naciones de la tierra. 6Al oír aquel bullicio, muchos corrieron al lugar y quedaron todos pasmados porque cada uno los escuchaba hablar en su propio idioma. 7Desconcertados y maravillados, decían: «¿No son galileos todos estos que están hablando? 8¿Cómo es que cada uno de nosotros los oye hablar en su lengua materna? 9Partos, medos y elamitas; habitantes de Mesopotamia, de Judea y de Capadocia, del Ponto y de la provincia de Asia, 10de Frigia y de Panfilia, de Egipto y de las regiones de Libia cercanas a Cirene; visitantes llegados de Roma; 11judíos y convertidos al judaísmo; cretenses y árabes: ¡todos por igual los oímos proclamar en nuestra propia lengua las maravillas de Dios!».

12Desconcertados y perplejos, se preguntaban: «¿Qué quiere decir esto?». 13Otros se burlaban y decían: «Lo que pasa es que están borrachos».

Pedro se dirige a la multitud

14Entonces Pedro, con los once, se puso de pie y dijo a voz en cuello: «Compatriotas judíos y todos ustedes que están en Jerusalén, déjenme explicarles lo que sucede; presten atención a lo que voy a decir. 15Estos no están borrachos, como suponen ustedes. ¡Apenas son las nueve de la mañana!2:15 son las nueve de la mañana. Lit. es la hora tercera del día. 16En realidad lo que pasa es lo que anunció el profeta Joel:

17»“Sucederá que en los últimos días —dice Dios—,

derramaré mi Espíritu sobre todo ser humano.

Los hijos y las hijas de ustedes profetizarán,

tendrán visiones los jóvenes

y sueños los ancianos.

18En esos días derramaré mi Espíritu

aun sobre mis siervos y mis siervas,

y profetizarán.

19Arriba en el cielo y abajo en la tierra mostraré prodigios:

sangre, fuego y nubes de humo.

20El sol se convertirá en tinieblas

y la luna en sangre

antes que llegue el día del Señor,

día grande y esplendoroso.

21Y todo el que invoque el nombre del Señor será salvo”.2:21 Jl 2:28-32.

22»Pueblo de Israel, escuchen esto: Jesús de Nazaret fue un hombre acreditado por Dios ante ustedes con milagros, señales y prodigios, los cuales realizó Dios entre ustedes por medio de él, como bien lo saben. 23Este fue entregado según el determinado propósito y el previo conocimiento de Dios; y por medio de gente malvada, ustedes lo mataron, clavándolo en la cruz. 24Sin embargo, Dios lo resucitó, librándolo de las angustias de la muerte, porque era imposible que la muerte lo mantuviera bajo su dominio. 25En efecto, David dijo de él:

»“Veía yo al Señor siempre delante de mí;

porque él está a mi derecha,

nada me hará caer.

26Por eso mi corazón se alegra y canta con gozo mi lengua;

mi cuerpo también vivirá en esperanza.

27No dejarás que mi vida termine en los dominios de la muerte;2:27 los dominios de la muerte. Lit. Hades; también en v. 31.

no permitirás que tu santo sufra corrupción.

28Me has dado a conocer los caminos de la vida;

me llenarás de alegría en tu presencia”.2:28 Sal 16:8-11.

29»Hermanos, permítanme hablarles con franqueza acerca del patriarca David, quien murió y fue sepultado, y cuyo sepulcro está entre nosotros hasta el día de hoy. 30Era profeta y sabía que Dios le había prometido bajo juramento poner en el trono a uno de sus descendientes.2:30 Sal 132:11. 31Fue así como previó lo que iba a suceder. Refiriéndose a la resurrección del Cristo, afirmó que Dios no dejaría que su vida terminara en los dominios de la muerte ni que su fin fuera la corrupción. 32A este Jesús, Dios lo resucitó y de ello todos nosotros somos testigos. 33Exaltado a la derecha de Dios y, habiendo recibido del Padre el Espíritu Santo prometido, ha derramado esto que ustedes ahora ven y oyen. 34David no subió al cielo, y sin embargo declaró:

»“Dijo el Señor a mi Señor:

‘Siéntate a mi derecha,

35hasta que ponga a tus enemigos

por debajo de tus pies’ ”.2:35 Sal 110:1.

36»Por tanto, que todo Israel esté bien seguro de que este Jesús, a quien ustedes crucificaron, Dios lo ha hecho Señor y Cristo».

37Cuando oyeron esto, todos se sintieron profundamente conmovidos y dijeron a Pedro y a los otros apóstoles:

—Hermanos, ¿qué debemos hacer?

38—Arrepiéntase y bautícese cada uno de ustedes en el nombre de Jesucristo para perdón de sus pecados —contestó Pedro—, y recibirán el don del Espíritu Santo. 39En efecto, la promesa es para ustedes, para sus hijos y para todos los que están lejos; es decir, para todos aquellos a quienes el Señor, nuestro Dios, llame.

40Y con muchas otras palabras les exhortaba insistentemente:

—¡Sálvense de esta generación perversa!

La comunidad de los creyentes

41Así, pues, los que recibieron su mensaje fueron bautizados y aquel día se unieron a la iglesia unas tres mil personas. 42Se mantenían firmes en la enseñanza de los apóstoles, en la comunión, en el partimiento del pan y en la oración. 43Todos estaban asombrados por los muchos prodigios y señales que realizaban los apóstoles. 44Todos los creyentes estaban juntos y tenían todo en común: 45vendían sus propiedades y posesiones, y compartían sus bienes entre sí según la necesidad de cada uno. 46No dejaban de reunirse unánimes en el Templo ni un solo día. De casa en casa partían el pan y compartían la comida con alegría y generosidad, 47alabando a Dios y disfrutando de la estimación general del pueblo. Y cada día el Señor añadía al grupo los que iban siendo salvos.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 2:1-47

Diospaj Espiritumi Pentecostés punllapi shamushca

1Pentecostés punlla chayamujpica, Jesusta crijcunaca tucuicunami shuj yuyailla tandanacushca carca.

2Ñapish jatun huaira shina huajyashpa jahua pachamanta shamushpaca, paicuna tiyacun huasipimi jundarca. 3Nina lunyacuj ricurishpa cʼallucunatajlla asha asha pʼitirishpami, chaipi cajcunapaj jahuapi tiyarirca. 4Chaimantaca, tucuicunami jucha illaj Espirituhuan junda tucurcacuna. Chaimantami Diospaj Espíritu rimachishca shina, chʼican chʼican rimaicunata rimarcacuna.

5Chai punllacunaca, Diosta yuyarij judiocunami tucui llajtacunamanta shamushpa, Jerusalenpi carcacuna. 6Chai jatun huaira huajyajta uyashpaca, tucui chaicunami tandanacumurca. Chaicunaca, paicunapaj rimaipi rimacujta uyashpaca, mancharircacunami. 7Upayajta, jatunta mancharishpami, caishuj chaishuj cashna ninacurca: «Jalachij, Galilea runacunallamari chashna rimacuncuna. 8Mailla llajtapi huacharishca, ñucanchij quiquin llajta rimaipimari rimacuncuna. ¿Ima shinataj caicunaca, chashna rimai tucunchu, imamí? 9Ñucanchijca Partia, Media, Elam, Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto, Asia, 10Frigia, Panfilia, Egipto llajtacunamanta, Africapi caj Cirenemanta ashtahuan chaininij llajtacunamantapishmari caipi canchij. Romamantapishmari caipi. Tucui caicunaca, huacharimantataj judiocunapish, judiocunata catijllacunapishmari caipi tandanacushca canchij. 11Cretamanta, Arabiamantapishmari caipi canchij. Tucuicunamari Taita Dios allicunata rurashcataca, mailla llajtapi huacharishca ñucanchij quiquin rimaipi huillacujta uyacunchij» ninacurcami.

12Chashna tucuicuna upayajta mancharishpa, ñahui shujtajyashpaca: «¿Imashi caica canga?» ninacurcami. 13Ashtahuanpish shujcunaca: «Caicunaca, llullu vinota yalli ubyashpallamari machashcacuna» nishpami asircacuna.

Pedromi Jerusalenpi tandanacushcacunaman punta cutin huillashca

14Pedroca Jesús mingashca chunga shuj huillajcunandij shayarishpami, chaipi cajcunata caparishpa cashna nirca: «Judío huauquicunapish, cai Jerusalenpi tucui causajcunapish, ñuca huillashcata alli uyashpa yachapaichij. 15Chairaj tutamantarajmari. ¿Maitataj caicunaca cancuna nishca shina machashca cangari? 16Ashtahuanpish Dios ima nishcata huillaj Joel huillashcamari cunan pajtacun. Paica cashnamari huillashca:

17“Taita Diosmari cashna nishca:

‘Shamuj punllacunapica, ñuca Espirituta tucuicunapi tallishami.

Paimari cancunapaj churicunatapish, ushushicunatapish ñucamanta huillachinga.

Cancunapaj qʼuipa huiñaicunamanca, muscuipi shina ricuchingami.

Cancunapaj yuyajcunamanpish muscuchingami.

18Chai punllacunapica, ñucata servij cʼaricunapish,

Huarmicunapish, Ñuca Espirituta paicunapi tallijpimi,

ñucamanta huillangacuna.

19Jahua huairapica, pi mana ricushcata ricuchishami.

Cai pachapipish yahuar, nina,

cushni pʼuyultami mancharina señalcunata ricuchisha.

20Mandaj Diospaj jatun sumaj punlla chayamunapajca,

intica amsayangami, lunapish yahuar shina pucami tucunga.

21Mandaj Diosta tucui mañajcunallami quishpiringa’ nishcami”.

22Israel runacuna, ñuca huillashcata uyapaichij: Nazaretmanta Jesusca Taita Dios alli nishca runami carca, paimi cancunapurapi causarca. Paimi cancunapaj ricuillapitaj tucui laya milagrocunata, señalcunata, mancharinacunatapish rurachirca. Chaitaca, cancunallataj allimi yachanguichij. 23Jesustaca, Taita Diosllataj chashna ruranata ñaupaman yuyarishpa, pai ña yachashca shinallatajmi cancunaca japishpa cruzpi chacatashpa huañuchichun, millai runacunapaj maquipi churarcanguichij. 24Chashna huañuchijpipish, Taita Diosca causachishpami, jatun llaqui nanaimanta cacharichirca. Huañuica Jesustaca, manataj charirashpa saquichi tucurcachu. 25Davidpish Jesusmanta parlashpaca, cashnami nishca:

“Mandaj Diostaca, punllantamari ñuca ñaupajpi cajta ricuni.

Paica, ñuca ama urmachun, ñuca alli ladopimari.

26Chaimantami ñuca shungupi cushicushpa,

ñuca shimihuanca cantani.

Ñuca aichapish cushicuihuanmi samaringa.

27Ñuca almataca, mana Hadespi saquinguichu.

Quiquinpaj chʼicanyashpa causajlla runapaj cuerpo ismuchunpish, mana saquinguichu.

28Quiquinmari causaita ricuchihuarcangui.

Quiquin ñucahuan cashpami cushichingui” nishcami.

29Huauquicuna, ñucanchij ñaupa yaya Davidmantaca mana manchashpa huillai tucunimi. Paitaca huañujpi, pambashcacunami. Paita pambashca jutcutapish cunancamami ricunchij. 30Taita Diosca Davidpaj huahua huahuapurapimi, Cristota cachasha nishca carca. Pai quiquinmanmi Diosca: “Can mandashpa tiyacunpimi Cristotaca tiyachisha, chaitaca pajtachishatajmi” nishca carca. Davidca, Dios ima nishcata huillaj cashpami, chaitaca yacharca. 31Davidca Cristo causarinata ñaupaman ricushpami: “Paipaj almataca, mana Hadespi saquircachu, Paipaj aichatapish mana ismuchun saquircachu” nishca. 32Chai Jesusllatatajmi, Taita Diosca causachirca. Chaitaca tucui ñucanchijtajmi ricurcanchij. 33Taita Diosca, Jesusta causachishpaca, Paipaj alli ladopimi tiyachirca. Cunanca Yaya Dios cusha nishca jucha illaj Paipaj Espirituta ñucanchijpi tallishca. Chaimantami cunan cancunaca, caicunata ricucunguichij, uyacunguichij. 34-35Mana Davidchu jahua pachamanca huichiyarca. Shina cashpapish paillatajmi cashnapish nishca:

“Mandaj Diosca ñucata Mandajtaca cashnami nirca:

‘Canta pʼiñajcunata cambaj chaqui sarunapi ñuca churangacama,

canca ñuca alli ladopi tiyacuilla’ nircami” nishcami.

36Chaimanta tucui israelcunamari, caitaca alli yachana canguichij. Taita Diosca cancuna chacatashca Jesusllatatajmi, Mandaj cachunpish, Quishpichij Cristo cachunpish churarca» nircami.

37Chashna nijta uyashpa paicunaca, shungupi achcata llaquirishpami Pedrotapish, huillagrichun mingashca caishujcunatapish:

—Huauquicuna, ¿imatataj rurana canchij?— nircacuna.

38Chashna tapujpimi Pedroca, paicunata cashna nirca:

—Diospajman cutirichij, tucuicuna Jesucristopaj shutipi bautiźarichij. Chashna rurajpica, Diosca cancunapaj juchacunata perdonangami. Shinallataj jucha illaj Paipaj Espiritutapishmi chasquinguichij. 39Ñucanchijta Mandaj Dios, imalla cusha nishcaca, cancunapaj, cancunapaj huahuacunapaj, tucui caru llajtacunapi causacujcunapaj, tucui pai cayashcacunapajpishmi— nircami.

40Pedroca, ashtahuan shujtaj shimicunahuanpish cunashpami:

—Cai millai runacunapuramanta quishpirichij— nishpa yuyachirca.

Punta crijcunaca sumajtami causashcacuna

41Pedro chashna yachachishcata chasquijcunaca bautiźarircacunami. Chai punllaca, quimsa huaranga shinami, crij tucurcacuna. 42Huillagrichun Jesús mingashcacuna yachachishcatapish allimi catirarcacuna. Tucuicunami alli apanacurcacuna. Micunatapish tandanacushpami, raquinacushpa micujcuna carca, Diosta mañanapipish tandallami carcacuna.

43Huillagrichun Jesús mingashcacunaca, tucui laya mancharinacunatapish, señalcunatapishmi rurarcacuna. Chaicunata ricushpami, tucuicuna achcata mancharcacuna. 44Tucui crijcunami shuj yuyailla cararcacuna, tucuicunami quiquin imalla charishcacunatapish tucuicuna raquinacungapaj charircacuna. 45Chaimantami paicuna huasicunata, allpacunatapish, ima charishcacunatapish cʼaturcacuna. Chai cullquitaca, pipaj ima illajpica paicunamanmi chaupishpa curcacuna. 46Diospaj huasipipish punllantami, shuj yuyailla tandanacurcacuna. Paicunapaj huasicunapipish tandanacushpami, micunata raquinacushpa, cushicushpa alli shunguhuan micujcuna carca. 47Taita Diostapish, punllantami alabashpa catircacuna. Paicuna chashna cajta ricushpami, tucuicuna paicunahuanca alli carca. Chaimantami Mandaj Diosca, quishpirina cajcunataca, punllanta quishpichirca. Chashnami tandanacushca crijcunahuan tandachishpa mirachirca.