Hechos 14 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Hechos 14:1-28

En Iconio

1En Iconio, Pablo y Bernabé entraron, como de costumbre, en la sinagoga judía y hablaron de tal manera que creyó una multitud de judíos y de los que no son judíos. 2Pero los judíos incrédulos incitaron a los no judíos y les amargaron el ánimo contra los hermanos. 3En todo caso, Pablo y Bernabé pasaron allí bastante tiempo, hablando valientemente en el nombre del Señor, quien confirmaba el mensaje de su gracia haciendo señales y prodigios por medio de ellos. 4La gente de la ciudad estaba dividida: unos de parte de los judíos y otros de parte de los apóstoles. 5Hubo un complot tanto de los no judíos como de los judíos, apoyados por sus dirigentes, para maltratarlos y apedrearlos. 6Al darse cuenta de esto, los apóstoles huyeron a Listra y a Derbe, ciudades de Licaonia, y a sus alrededores, 7donde siguieron anunciando las buenas noticias.

En Listra y Derbe

8En Listra vivía un hombre lisiado de nacimiento que no podía mover las piernas y nunca había caminado. Estaba sentado, 9escuchando a Pablo, quien al fijarse en él y ver que tenía fe para ser sanado, 10le ordenó con voz fuerte:

—¡Ponte en pie y enderézate!

El hombre dio un salto y empezó a caminar. 11Al ver lo que Pablo había hecho, la gente comenzó a gritar en el idioma de Licaonia:

—¡Los dioses han tomado forma humana y han venido a visitarnos!

12A Bernabé lo llamaban Zeus y a Pablo, Hermes, porque era el que dirigía la palabra. 13El sacerdote de Zeus, el dios cuyo templo estaba a las afueras de la ciudad, llevó toros y guirnaldas a las puertas y, con toda la multitud, quería ofrecerles sacrificios.

14Al enterarse de esto los apóstoles Bernabé y Pablo, se rasgaron las vestiduras y se lanzaron por entre la multitud, gritando:

15—Señores, ¿por qué hacen esto? Nosotros también somos hombres mortales como ustedes. Las buenas noticias que anunciamos son que dejen estas cosas sin valor y se vuelvan al Dios viviente, que hizo el cielo, la tierra, el mar y todo lo que hay en ellos. 16En épocas pasadas él permitió que todas las naciones siguieran su propio camino. 17Sin embargo, no ha dejado de dar testimonio de sí mismo haciendo el bien, dándoles lluvias del cielo y estaciones fructíferas, proporcionándoles comida y alegría de corazón.

18A pesar de todo lo que dijeron, a duras penas evitaron que la multitud les ofreciera sacrificios.

19En eso llegaron de Antioquía y de Iconio unos judíos que hicieron cambiar de parecer a la multitud. Apedrearon a Pablo y lo arrastraron fuera de la ciudad, creyendo que estaba muerto. 20Pero cuando lo rodearon los discípulos, él se levantó y volvió a entrar en la ciudad. Al día siguiente, partió para Derbe en compañía de Bernabé.

El regreso a Antioquía de Siria

21Después de anunciar las buenas noticias en aquella ciudad y de hacer muchos discípulos, Pablo y Bernabé regresaron a Listra, a Iconio y a Antioquía, 22fortaleciendo a los discípulos y animándolos a perseverar en la fe. «Es necesario pasar por muchas dificultades para entrar en el reino de Dios», les decían. 23Cada iglesia nombró líderes religiosos, y con oración y ayuno los encomendaron al Señor, en quien habían creído. 24Atravesando Pisidia, llegaron a Panfilia 25y, cuando terminaron de predicar la palabra en Perge, bajaron a Atalía.

26De Atalía navegaron a Antioquía, donde se los había encomendado a la gracia de Dios para la obra que ya habían realizado. 27Cuando llegaron, reunieron a la iglesia e informaron de todo lo que Dios había hecho por medio de ellos y de cómo había abierto la puerta de la fe a los no judíos. 28Y se quedaron allí mucho tiempo con los discípulos.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 14:1-28

Iconio pueblopipish achcacunami crishca

1Iconiopipish Pabloca, Bernabendijmi judiocuna tandanacuna huasiman yaicushpa, Diospaj Shimita alli huillarcacuna. Chaimantami judiocunapish, griegocunapish achcacuna Jesusta crircacuna. 2Ashtahuanpish mana crisha nij judiocunaca, mana israelcunatami crijcunata pʼiñachun yachachircacuna. 3Chashna cajpipish, Pablohuan, Bernabehuanca unaitami chaipi causarcacuna. Paicunaca Mandaj Diospi shunguta churashpami, mana cʼuyaipajta cʼuyaj Diosmantaca mana manchashpa huillashpa, catircacuna. Diospish, Pai quiquintaj huillanaman cachashcata ricuchishpami, ima señalcunatapish, mancharinacunatapish Paillataj rurachirca. 4Chaicunata ricushpami, chaipi causajcunaca shujcunaca judiocunaman tucurca, cutin shujcunaca huillagrichun mingashcacunaman tucurca. 5Chashna cashpapish mana crijcunaca, judiocunapish, mana judiocunapish shujlla yuyaimanmi chayarcacuna. Chaimantaca mandajcunandij tucushpami, paicunataca cʼamishpa rumihuan shitai callarircacuna. 6Chashna rurajpimi Pablohuan, Bernabehuanca miticushpa, Licaonia llajtapi caj Listra shuti, Derbe shuti pueblocunaman, chai muyundij llajtacunamanpish rircacuna. 7Chai llajtacunapimi, alli huillaita huillarcacuna.

Listrapica mana puri tucuj runatami alliyachishcacuna

8Listrapica, huacharimantapacha mana purij shuj runami tiyacurca. Shuj cutillapish manataj purishcachu carca. 9Paimi, Pablo tucui imalla huillashcataca, alli uyacurca. Pai huillashcata uyashpa, alliyanata crishcata ricushpami, Pabloca:

10—¡Jatarishpa alli shayari!— nishpa, sinchita rimarca.

Shina nijpica chai runaca, callpashpa jatarishpami purirca. 11Tucui chaipi cajcuna Pablo chashna rurajta ricushpaca, Licaonia rimaipimi: “Dioscunamari runacuna shina tucushpa, ñucanchijpajman uriyamushca” nishpa caparircacuna.

12Chashna nishpaca Bernabetaca, Zeus nircacunami. Cutin Pablotaca huillaj cajpimi, Hermes nircacuna. 13Chai pueblo chʼimbapurapica, Zeusta adorana huasimi tiyarca. Chai huasipica Zeuspaj curami tiyarca. Paimi, tucui chaipi cajcunahuan tucushpa, huagracunata, sisacunata punguman aparca. Chaicunatami Pabloman, Bernabemanca diosman shina cushpa, huañuchishun nircacuna. 14Chashna rurashun nicujta ricushpaca, huillagrichun mingashca Pablohuan Bernabehuanca, quiquin churanacunata lliquirircacuna. Chashna rurashpaca caparirishpami gentecunapaj chaupita yaicurircacuna. 15Chai gentecunataca cashnami nircacuna:

—¡Riquichij yayacuna! ¿Maitataj cashnaca ruranguichigari? Ñucanchijpish cancuna shinallataj runacunallamari canchij. Cashna llaqui causaita saquishpa, causaj Diospajman cutirichuntajmari huillanaman shamurcanchij. Paimari jahua pachata, cai pachata, mama cuchata, chaicunapi tucui ima tiyajtapish rurarca. 16Diosca ñaupacunaca, tucuicuna paicuna munashca shina causachun saquircallami. 17Shina cashpapish Diosca, tamyachishpa, granocunata pʼucuchishpami, ñucanchijmanca mana nijta carahuan. Chashnami, Pai alli cashcataca ricuchishpa, ñucanchij shunguta cushichin— nircami.

18Chashna rimacushpallami, huagrata huañuchishpa paicunata adorashun nicujcunataca jarcarcacuna.

19Chaita rimanacucujpimi Antioquiamanta, Iconiomanta huaquin judiocuna chayamurca. Paicuna gentecunata jatarichijpimi, Pablotaca rumicunahuan shitarcacuna. Chaimantaca, ‘Ñami huañun’ yuyashpami, sirijta aisashpa pueblomanta llujshichishpa shitarcacuna.

20Ashtahuanpish crijcuna tandanacushpa, paipaj muyujta shayarijpica, Pabloca jatarircallami. Chai qʼuipami cutin chai puebloman yaicurca. Cayandij punllaca Bernabendijmi, Derbeman rirca.

Pablohuan Bernabehuanca Antioquiamanmi tigrashcacuna

21Derbepipish alli huillaita huillajpica, achcacunami crirca. Chai qʼuipami cutinllataj Listraman, Iconioman, Antioquiaman tigrarcacuna. 22Chai pueblocunapi causacuj crijcunataca: «Achca llaquicunata apashpami, Taita Dios mandacunpica yaicuna canchij» nircacunami. Chashna nishpami Jesusta crishcataca, alli catichun cunarcacuna.

23Shinallataj crijcuna tandanacushca tiyanpica, tucuipimi cunaj yuyajcunata agllashpa churarcacuna. Paicunataca, ayunashpa Diosta mañashpami, paicuna crishca Mandaj Diospaj maquipi mingarcacuna. 24Chaimantaca, Pisidia llajtata rishpami, Panfiliaman chayarcacuna. 25Perge pueblopi Diospaj Shimita huillashpaca, Atalía pueblomanmi rircacuna.

26Ataliamantaca barcopimi Antioquiaman rircacuna. Chai pueblomantami paicunataca, alli huillaita huillagrichun, mana cʼuyaipajta cʼuyaj Diospaj maquipi mingashpa cacharcacuna. Paicunaman mingashcata huillashpami, ña tigrarcacuna. 27Ña chayamushpami, crijcunata tandachircacuna. Chaimantaca, Taita Dios paicunata jatun allicunata rurachishcatapish, mana israelcunaman paicuna huillagrijpi uyana yuyaita Dios cushcatapishmi parlarcacuna. 28Chai qʼuipaca unaitami, chaipi crijcunahuan causarcacuna.